4,839 matches
-
sau cititorilor, pentru ca expunerea să fie mai succintă", ceea ce se reduce, pe plan mai general, la înțelesul figurat "scurtarea, rezumarea, comprimarea expunerii", înregistrat în dicționare (v. DEX, s.v. condensa), și este sinonim cu sintetizarea informațiilor. Termenul fr. condensation sau condensation lexicale mai este utilizat, la același nivel stilistic, pentru a denumi generic abrevierile și semnele grafice care înlocuiesc ocazional cuvinte și expresii atunci când elevii, studenții, jurnaliștii etc. iau notițe, înregistrând rezumativ spusele unui profesor sau ale altei personalități, de exemplu univ.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
un semnificant minimal. Economia în limbă, tendința vorbitorilor de a se exprima cât mai concis dar în limite care, pe cât posibil, să împiedice echivocul și să permită înțelegerea corectă a mesajului se manifestă și prin reducerea învelișului sonor al unităților lexicale 36. În acest scop se recurge la diferite procedee care duc la crearea unor formații mai scurte care au, așadar, un corp fonetic evident diferit de acela al bazelor lor -, de regulă fără ca aceste modificări formale să producă vreo alterare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bază lipsește ceva, a fost omisă o secvență. Motivele scurtării pot fi multiple, iar printre ele se află, în afara nevoii de concizie, și aceea a unui echilibru între lungimea cuvântului și importanța sa în propoziție: Al. Rosetti observa că unitățile lexicale auxiliare (secundare) sunt, în general, mai scurte decât cele cu sens lexical deplin (principale), dar și că nici "un cuvânt principal nu trebuie să fie prea lung, deoarece altfel este supus abrevierii (germ. Zoo pentru Zoologischer Garten, ceea ce înseamnă că
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
multiple, iar printre ele se află, în afara nevoii de concizie, și aceea a unui echilibru între lungimea cuvântului și importanța sa în propoziție: Al. Rosetti observa că unitățile lexicale auxiliare (secundare) sunt, în general, mai scurte decât cele cu sens lexical deplin (principale), dar și că nici "un cuvânt principal nu trebuie să fie prea lung, deoarece altfel este supus abrevierii (germ. Zoo pentru Zoologischer Garten, ceea ce înseamnă că această monosilabă este considerată suficientă pentru a purta sensul cuvântului) sau este
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vorbitorii limbii care le împrumută decât dacă aceștia cunosc bine limba respectivă, deci învelișul lor sonor poate fi redus fără a fi supus pericolului de a-și pierde conținutul noțional. Dacă sunt adevărate definițiile potrivit cărora cuvântul este o "unitate lexicală alcătuită dintr-un complex sonor și un sens (sau un complex de sensuri), susceptibilă de o întrebuințare gramaticală" (Dobridor, s.v. cuvânt)38, o "unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sensuri) și a unui complex sonor" (DEX, s.v. cuvânt), "cea mai mică unitate a limbii care are un sens independent și o formă fonetică independentă"39, atunci formațiile create prin scurtarea unor cuvinte sau sintagme constituie și ele o categorie lexicală aparte. Ele "și-au fixat un loc în lexic, se apropie de alte categorii de cuvinte (cu care uneori se confundă), prin flexiune și derivare demonstrează că sunt și trebuie să fie tratate ca niște cuvinte obișnuite" (DAS, p. 15
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
exprima mai concis, mai plastic și, uneori, ludic, amploarea prezenței "pe piață" a realității desemnate și, implicit, frecvența cu care este utilizată denominația acesteia, standardizarea terminologică, forma inspirată sau mai stângace a formației scurtate. Pentru a spori capacitatea noilor creații lexicale de a se impune și de a se răspândi, autorii lor se străduiesc, în unele cazuri, să le confere o formă ușor pronunțabilă (hantru, v. mai sus), flexibilă (nes < nes[café]) și chiar asemănătoare fonetic cu un cuvânt comun existent
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
II. 2. Siglele (fr. sigles), numite și inițialisme (engl. initialisms, germ. Initialwörter), sunt forme alternative, grafice și sonore, ale compuselor sau sintagmelor stabile din care provin (și care de multe ori sunt nume proprii). Ele sunt alcătuite din inițialele unităților lexicale principale ale acestora, mai puțin ale uneltelor de legătură și articolelor; mai rar, în scopul ușurării pronunției, lor li se pot adăuga și inițiala unui cuvânt ajutător ori una sau două litere / sunete care urmează după inițială, ceea ce face ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
registrul stilistic în care se formulează mesajul, de contextul de comunicare și de voința vorbitorilor de a-și transmite mesajul mai mult sau mai puțin concis 46. În acest fel, din punctul de vedere al pronunțării și al statutului lor lexical, siglele se plasează între abrevieri și trunchieri. Iată, de pildă, situația scurtării unor nume de persoane: I. este o abreviere grafică în sintagma I. Creangă, întrucât se pronunță întotdeauna Ion, dar în sintagma I. L. Caragiale intră în componența unei sigle
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unele pot ajunge în final la lexicalizare. Toate scurtările din categoriile menționate se pronunță sau pot fi pronunțate ca și cum unitățile întregi din care provin ar fi prezente în text. C. Următoarele tipuri de cuvinte scurtate sunt de la bun început unități lexicale de sine stătătoare și nu pot fi redate în pronunție în forma integrală din care provin: II. 5. Cuvintele trunchiate (fr. troncations sau mots tronqués, engl. truncations, clippings, clipped words sau shortenings, germ. Kurzwörter) sunt, după cum arată și denumirea lor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
francezei și englezei, se răspândește procedeul trunchierii: bac (din bacalaureat), dirig (din diriginte)" (ELR, s.v. argou). Cuvintele trunchiate sunt formate, ca și abrevierile grafice, prin suprimarea aleatorie a unei sau a unor secvențe continue lipsite de semnificație din baza lor lexicală, care de obicei este un cuvânt, dar poate fi și o sintagmă stabilă. De altfel, unele cuvinte trunchiate provin, prin lexicalizare, din abrevieri grafice: rom. parc "parcelă, teren parcelat (cu sau pentru locuințe); microcartier, grup de străzi" < parc., abreviere pentru
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cercuri care utilizează numeroase sintagme stabile (au fost date ca exemplu Forțele Navale Americane 59, dar există și alte organizații care au această tendință). Pentru realizarea acestor compuse trunchiate se aplică următoarele procedee: a) Reținerea secvenței inițiale a primului element lexical component și suprimarea (asimilabilă apocopei) a celorlalte secvențe ale acestui element, precum și a celorlalți constituenți ai sintagmei sau compusului: engl. coed < coed[ucational student]; gent < gent[leman]; mob "gloată, mulțime" < lat. mob[ile vulgus] "populație schimbătoare"; movie "film" < movi[ng
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sau compusului originar și trunchierea ori siglarea celuilalt sau a celorlalte elemente componente. Ele pot fi apreciate ca rezultate ale unor soluții parțiale de scurtare din categoria siglelor, cuvintelor trunchiate sau simbolurilor și păstrează, de regulă, neperturbate caracteristicile gramaticale și lexicale ale termenului complex de bază, având avantajul că sunt semianalizabile, ceea ce sporește considerabil capacitatea lor de a înlocui termenii din care provin. Cele mai multe exemple sunt din limbile germanice: engl. Amerindian < Amer[ican] Indian; amphetamine < a[lpha-]m[etil-] ph[enyl-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
foarte mare, uriaș" < gi[gantic] + [e]normous; magalogue "catalog de tip revistă" < maga[zine] + [cata]logue; sarcastrophe "moment stânjenitor provocat de cineva care gafează vrând să fie ironic" < sarca[sm] + [cata]strophe; Spanglish "engleză vorbită cu accent și cu elemente lexicale spaniole" < Span[ish] + [En]glish; stagfletion "stagnare economică și inflație" < stag[nation] + [in]flation; telethon < tele[vision] + [mara]thon; transistor < tran[sfer] + [re]sistor; zonkey "măgar cu părul vărgat" < z[ebra] "zebră" + [d]onkey "măgar"64; fr. progiciel "produs informatic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
termenul compus sau sintagmatic sunt fie cuvinte noționale autosuficiente (cel omis putând fi însoțit de cuvinte ajutătoare sau mărci gramaticale), fie elemente tematice care nu apar decât în compuse; cel puțin unul dintre constituenți este recunoscut de către vorbitori ca unitate lexicală cu sens deplin, ceea ce permite segmentarea la limita dintre cuvinte. Condensarea se bazează întotdeauna, așadar, pe o analiză etimologică, care permite identificarea cel puțin formală fie a cuvântului menținut, fie a celui omis, fie a amândurora. În acest detaliu constă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu condensarea, în afară de faptul că sunt tipuri de scurtări. Condensarea lexico-semantică este un procedeu folosit în toate timpurile și în diverse limbi pentru obținerea conciziei în exprimare, scurtarea cuvintelor lungi și a sintagmelor fiind, de această dată, dependentă de structura lexicală a acestora. Dăm aici doar câteva exemple, având în vedere că discutarea și ilustrarea procedeului vor fi dezvoltate în capitolele următoare: dan., engl., fr., rom., sued. etc. homo < dan. homo[seksuel], fr. homo[sexuel], sued. homo[sexuell], engl., rom. homo
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
p. ext. locuțiune, expresie" (DEX, cf. Dobridor), ca "structură binară formată dintr-un termen regent și unul subordonat" (TLG, p. 232), ori ca "cea mai mică unitate sintactică în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic, (...) alcătuită dintr-un centru lexical (cuvânt cu sens lexical deplin) și determinanții acestuia" (ELR, s.v. sintagmă). De aceeași caracterizare au parte, în unele surse, și compusele: "E de remarcat că în cuvintele compuse intră un cuvânt determinat și unul sau mai multe determinante, de cele mai multe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
DEX, cf. Dobridor), ca "structură binară formată dintr-un termen regent și unul subordonat" (TLG, p. 232), ori ca "cea mai mică unitate sintactică în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic, (...) alcătuită dintr-un centru lexical (cuvânt cu sens lexical deplin) și determinanții acestuia" (ELR, s.v. sintagmă). De aceeași caracterizare au parte, în unele surse, și compusele: "E de remarcat că în cuvintele compuse intră un cuvânt determinat și unul sau mai multe determinante, de cele mai multe ori cu rol de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
propoziție" (Dobridor, s.v. sintagmă). Există însă și o accepție mai largă a grupului sintactic, care include și îmbinările coordonatoare. Potrivit unei definiții devenite clasice în lingvistica românească, "grup sintactic este orice combinație de două sau mai multe cuvinte cu sens lexical deplin între care se stabilesc raporturi (exprimate sau nu prin cuvinte de legătură) de coordonare (mama și tata) sau de subordonare (casă de piatră, casa bunicilor) și orice combinație formată dintr-un cuvânt cu sens lexical deplin și cuvinte ajutătoare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
multe cuvinte cu sens lexical deplin între care se stabilesc raporturi (exprimate sau nu prin cuvinte de legătură) de coordonare (mama și tata) sau de subordonare (casă de piatră, casa bunicilor) și orice combinație formată dintr-un cuvânt cu sens lexical deplin și cuvinte ajutătoare care constituie o singură parte de propoziție (de piatră) ori exprimă un raport sintactic (în loc de)" (FCLR I, p. 8). Cu această accepție largă, grupul sintactic prezintă o foarte mare varietate tipologică. Abordările moderne ale problemelor pe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
funcțional al structurii propoziției, o contracție a acesteia, putând fi formată dintr-un grup nominal, dar și dintr-un singur cuvânt 72. În lucrările altor cercetători, printre care la loc de frunte se situează Huddleston Pullum 2002, distincția dintre nivelul lexical și cel sintactic se face prin folosirea unei terminologii schimbate în privința cuvintelor care determină capul de grup, îndeosebi a ceea ce îndeobște numim adjective pronominale, respectiv pronume: acestea fac parte din clasa lexicală a determinativelor (engl. determinatives), în timp ce funcția sintactică este
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se situează Huddleston Pullum 2002, distincția dintre nivelul lexical și cel sintactic se face prin folosirea unei terminologii schimbate în privința cuvintelor care determină capul de grup, îndeosebi a ceea ce îndeobște numim adjective pronominale, respectiv pronume: acestea fac parte din clasa lexicală a determinativelor (engl. determinatives), în timp ce funcția sintactică este realizată prin determinanți (engl. determiners). Pentru a evita "nevoia de a recunoaște suprapunerea considerabilă a noțiunilor pe care le exprimă termenii determinativ și pronume", autorii recurg la conceptul de "cap fuzionat", ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de același cuvânt, care a dezvoltat un nou sens, devenind polisemantic ori sporind complexitatea polisemiei sale, și care, eventual, și-a schimbat și categoria lexico-gramaticală. În concepția unuia dintre semanticienii germani contemporani de marcă, Andreas Blank, tipurile de schimbări semantice lexicale sunt următoarele: metafora (de ex. engl. mouse "șoarece" > "maus [la computer]"), transferul cohiponimic (fr. rat, it. rat, ratta, ratto "șobolan" > "șoarece"), extensia (fr. pigeon "rasă de porumbei domestici crescuți pentru alimentația omului" > "[orice fel de] porumbel"), restricția (fr. blé "cereale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de ex. engl. mouse "șoarece" > "maus [la computer]"), transferul cohiponimic (fr. rat, it. rat, ratta, ratto "șobolan" > "șoarece"), extensia (fr. pigeon "rasă de porumbei domestici crescuți pentru alimentația omului" > "[orice fel de] porumbel"), restricția (fr. blé "cereale, grâne" > "grâu"), elipsa lexicală (sau absorbția; v. exemple mai jos), metonimia (lat. lingua "organ musculos mobil aflat în gură, folosit de om pentru a vorbi" > "sistem de comunicare interumană prin sunete articulate, limbaj, grai"), etimologia populară (fr. forain "străin, venetic" > "de bâlci, de târg
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
semantică analogă (fr. fourbir "a lustrui" > "a fura" și nettoyer "a curăța" > "a fura", după polir "a lustrui; a fura")78. Potrivit altor cercetători, mecanismele prin care cuvintele își schimbă înțelesul fără să-și modifice forma sunt metafora, metonimia, absorbția lexicală, generalizarea, specializarea, transferul cohiponimic, transferul analogic, intensificarea, dezintensificarea, ameliorarea și deteriorarea sensului 79. Ca mecanism de schimbare semantică, "elipsa lexicală sau mai bine spus absorbția prezintă două subtipuri, în funcție de partea dintr-un cuvânt complex dat care absoarbe sensul acestuia. Sincronic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]