3,697 matches
-
Berdiaev, istoricul Gheorghe Brătianu propune o viziune "structurală" asupra noțiunii analizate, considerând că, dincolo de progresele particulare sau parțiale, există un progres general, universal 305. Refuzând să accepte ideea că asistă la sfârșitul doctrinei liberale, Gheorghe Brătianu caută soluții pentru regenerarea liberalismului. Se apropie, astfel, de tezele teoreticianului liberalismului evoluționst, Friederich von Hayek 306, legitimând, în același timp, una din definițiile recente ale liberalismului, potrivit căreia: "Liberalismul s-a ilustrat printr-o gândire a crizei [...] Gândirea liberală e suscitată de provocări istorice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
structurală" asupra noțiunii analizate, considerând că, dincolo de progresele particulare sau parțiale, există un progres general, universal 305. Refuzând să accepte ideea că asistă la sfârșitul doctrinei liberale, Gheorghe Brătianu caută soluții pentru regenerarea liberalismului. Se apropie, astfel, de tezele teoreticianului liberalismului evoluționst, Friederich von Hayek 306, legitimând, în același timp, una din definițiile recente ale liberalismului, potrivit căreia: "Liberalismul s-a ilustrat printr-o gândire a crizei [...] Gândirea liberală e suscitată de provocări istorice, sociale, instituționale, religioase. Răspunsul liberal este dat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
universal 305. Refuzând să accepte ideea că asistă la sfârșitul doctrinei liberale, Gheorghe Brătianu caută soluții pentru regenerarea liberalismului. Se apropie, astfel, de tezele teoreticianului liberalismului evoluționst, Friederich von Hayek 306, legitimând, în același timp, una din definițiile recente ale liberalismului, potrivit căreia: "Liberalismul s-a ilustrat printr-o gândire a crizei [...] Gândirea liberală e suscitată de provocări istorice, sociale, instituționale, religioase. Răspunsul liberal este dat întotdeauna sub forma unei soluții practice. Este filozofia prilejului exploatat".307 Nu putem să nu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să accepte ideea că asistă la sfârșitul doctrinei liberale, Gheorghe Brătianu caută soluții pentru regenerarea liberalismului. Se apropie, astfel, de tezele teoreticianului liberalismului evoluționst, Friederich von Hayek 306, legitimând, în același timp, una din definițiile recente ale liberalismului, potrivit căreia: "Liberalismul s-a ilustrat printr-o gândire a crizei [...] Gândirea liberală e suscitată de provocări istorice, sociale, instituționale, religioase. Răspunsul liberal este dat întotdeauna sub forma unei soluții practice. Este filozofia prilejului exploatat".307 Nu putem să nu semnalăm măcar asemănările
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
coerent, teoretic, spiritual în general, în care noile așteptări de la viață să poată fi integrate în mod unitar"308. Și totuși, Gh. Brătianu admitea ideea de continuitate, reprezentată în plan științific, prin "devenirea istorică", iar în plan politic, prin acest "liberalism regenerat", care făcea apel la elemnte ale liberalisului clasic, dar utiliza și elemente ale noilor tendințe ale liberalismului, încerând o adaptare cât mai deplină la contextul politic, economic și social al momentului. Iată de ce apreciem, ca și autorul citat, că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
308. Și totuși, Gh. Brătianu admitea ideea de continuitate, reprezentată în plan științific, prin "devenirea istorică", iar în plan politic, prin acest "liberalism regenerat", care făcea apel la elemnte ale liberalisului clasic, dar utiliza și elemente ale noilor tendințe ale liberalismului, încerând o adaptare cât mai deplină la contextul politic, economic și social al momentului. Iată de ce apreciem, ca și autorul citat, că perspectiva istorică a savantului, a influențat considerabil concepția sa asupra liberalismului profesat, iar pregătirea sa a premers vocația
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
utiliza și elemente ale noilor tendințe ale liberalismului, încerând o adaptare cât mai deplină la contextul politic, economic și social al momentului. Iată de ce apreciem, ca și autorul citat, că perspectiva istorică a savantului, a influențat considerabil concepția sa asupra liberalismului profesat, iar pregătirea sa a premers vocația omului politic, i-a indus "responsabilitatea față de realitățile istorice și însușirea deciziilor care au conservat ființa și independența politică a poporului"309. De la primele întruniri politice, șeful noului partid liberal a abordat problema
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
contraindicat 310. Diminuarea rolului statului în economie, stabilitatea legislativă și respectarea contractelor privind exploatarea avuției naționale erau modalități prin care capitalul străin putea să fie atras în economia românească. Regăsim aceste valori la F. Hayek sau K.R. Popper, fondatori ai liberalismului evoluționist 311. Alte elemente specifice ideologiei liberale sunt aduse în discuție de fruntașul georgist Henri George Meitani, în februarie 1931, în articolul intitulat Geniul rasei noastre. Autorul analiza raportul între libertate și un regim politic autoritar, cele două tendințe care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Școala de la Freiburg 313. De altfel, ideea potrivit căreia liberalii acceptă un spor de autoritate, în epocile "de așezare" care urmează unei perioade revoluționare este prezentă în doctrina liberală, pe plan european, încă din secolul al XIX-lea. Pentru liberalismul românesc, ideea a mai fost pusă în evidență cu ocazia episodului de la 4 martie 1871, când "liberalii radicali au renunțat la [...] tactica revoluționară și opțiunile democratice și republicane, acceptând formula liberală clasică-reformiști oligarhici și monarhist constituțională"314. Un spor de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
drept un mijloc, o metodă, sau o procedură de luare a deciziilor, și nu un scop în sine, credința că a fi democrat nu înseamnă că majoritatea are întotdeauna dreptate, ci a accepta superioritatea tradițiilor democratice 320 este specifică gândirii liberalismului evoluționist. Este vorba despre două accepțiuni diferite ale termenului de democrație, intervenite după introducerea dreptului de vot universal. Percepția georgiștilor despre democrație era tributară acelei accepțiuni potrivit căreia, "suveranitatea poporului și imaturitatea politică a electoratului au limitat democrația la puterea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
autoritarist", în timp ce I.G. Duca făcea referire la acea accepțiune a termenului care viza supraordonarea voinței poporului, acestei imaturități politice a electoratului 321. Cu altă ocazie, Gheorghe Brătianu încerca să constate "ce-a mai rămas util, viu și întreg în doctrina liberalismului, în împrejurările politice și economice ale României" anului 1935, precizând, din nou, concepția sa asupra raportului dintre liberalism și democrație. Plecând de la definițiile acceptate ale conceptelor de democrație (cârmuirea prin popor, pentru popor) și liberalism (cultul individualității), el aprecia că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politice a electoratului 321. Cu altă ocazie, Gheorghe Brătianu încerca să constate "ce-a mai rămas util, viu și întreg în doctrina liberalismului, în împrejurările politice și economice ale României" anului 1935, precizând, din nou, concepția sa asupra raportului dintre liberalism și democrație. Plecând de la definițiile acceptate ale conceptelor de democrație (cârmuirea prin popor, pentru popor) și liberalism (cultul individualității), el aprecia că liberalismul reprezenta temelia, dar și frâna necesară a democrației, care, încercând să aducă supremația celor mulți, risca să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
viu și întreg în doctrina liberalismului, în împrejurările politice și economice ale României" anului 1935, precizând, din nou, concepția sa asupra raportului dintre liberalism și democrație. Plecând de la definițiile acceptate ale conceptelor de democrație (cârmuirea prin popor, pentru popor) și liberalism (cultul individualității), el aprecia că liberalismul reprezenta temelia, dar și frâna necesară a democrației, care, încercând să aducă supremația celor mulți, risca să alunece pe panta demagogiei, transformându-se în tirania mulțimii 322. Potrivit lui Constantin Banu, fruntaș georgist din organizația
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în împrejurările politice și economice ale României" anului 1935, precizând, din nou, concepția sa asupra raportului dintre liberalism și democrație. Plecând de la definițiile acceptate ale conceptelor de democrație (cârmuirea prin popor, pentru popor) și liberalism (cultul individualității), el aprecia că liberalismul reprezenta temelia, dar și frâna necesară a democrației, care, încercând să aducă supremația celor mulți, risca să alunece pe panta demagogiei, transformându-se în tirania mulțimii 322. Potrivit lui Constantin Banu, fruntaș georgist din organizația județului Iași, fost ministru al Cultelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care, potrivit unui analist recent, Ovidiu Buruiană, ar fi trebuit să afirme utilitatea lui în cadrul societății, contribuind la luminarea opiniei publice prin propagandă și prin discuțiile pe care le provoca în jurul său330. Alți lideri liberali făceau eforturi pentru a defini liberalismul profesat de georgiști. Astfel, C. Ionescu-Olt, președintele organizației județene Olt, caracteriza liberalismul georgist drept ideologie care afirma posibilitatea progresului. Autorul aprecia că progresul se putea realiza, ca în doctrina liberalismului clasic, numai sub conducerea unei elite sociale, care încuraja afirmarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
utilitatea lui în cadrul societății, contribuind la luminarea opiniei publice prin propagandă și prin discuțiile pe care le provoca în jurul său330. Alți lideri liberali făceau eforturi pentru a defini liberalismul profesat de georgiști. Astfel, C. Ionescu-Olt, președintele organizației județene Olt, caracteriza liberalismul georgist drept ideologie care afirma posibilitatea progresului. Autorul aprecia că progresul se putea realiza, ca în doctrina liberalismului clasic, numai sub conducerea unei elite sociale, care încuraja afirmarea adevărului, frumosului și a binelui. Fruntașul georgist considera că esența doctrinei PNL-Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în jurul său330. Alți lideri liberali făceau eforturi pentru a defini liberalismul profesat de georgiști. Astfel, C. Ionescu-Olt, președintele organizației județene Olt, caracteriza liberalismul georgist drept ideologie care afirma posibilitatea progresului. Autorul aprecia că progresul se putea realiza, ca în doctrina liberalismului clasic, numai sub conducerea unei elite sociale, care încuraja afirmarea adevărului, frumosului și a binelui. Fruntașul georgist considera că esența doctrinei PNL-Gheorghe Brătianu era cuprinsă în convingerea că perfecționarea organismului economic și social era posibilă într-o atmosferă de libertate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atmosferă de libertate care stimula energiile individuale, în scopul de a procura maximum de bunăstare materială și morală 331. Regăsim astfel, la liberalii conduși de Gheorghe Brătianu, manifestarea tendinței, sesizate de istoriografia actuală, de "resuscitare a genului proxim, primordial" al liberalismului. Din acest punct de vedere, constatăm asemănarea între concepția georgiștilor și cea a neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună a statului 332
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberalii conduși de Gheorghe Brătianu, manifestarea tendinței, sesizate de istoriografia actuală, de "resuscitare a genului proxim, primordial" al liberalismului. Din acest punct de vedere, constatăm asemănarea între concepția georgiștilor și cea a neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună a statului 332. Elementele de doctrină specifice liberalismului sunt completate de georgiști cu idei promovate de neoliberalii români, care acceptă ca, în anumite condiții, forma
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vedere, constatăm asemănarea între concepția georgiștilor și cea a neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună a statului 332. Elementele de doctrină specifice liberalismului sunt completate de georgiști cu idei promovate de neoliberalii români, care acceptă ca, în anumite condiții, forma de proprietate să fie modificată: "Noul liberalism [...] acceptă ideea că forma actuală a proprietății individuale poate fi considerată ca tranzitorie și înlocuibilă, dacă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună a statului 332. Elementele de doctrină specifice liberalismului sunt completate de georgiști cu idei promovate de neoliberalii români, care acceptă ca, în anumite condiții, forma de proprietate să fie modificată: "Noul liberalism [...] acceptă ideea că forma actuală a proprietății individuale poate fi considerată ca tranzitorie și înlocuibilă, dacă procesul economic a ajuns la acel punct de dezvoltare, la care, salvându-se libertatea omului, să se asigure concomitent cu sporirea producției și stimularea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
statul "regulator, arbitru și organizator", în locul statului indiferent și străin de preocupări etnice, erau "laturi secundare ale ideii liberale". Era o încercare de a delimita ideologia georgistă de neoliberalismul "partidelor burgheze [ale] conducătorilor democrației" 336. C. Ionescu-Olt caracteriza, de asemenea, liberalismul georgist ca o doctrină optimistă, constructivă, care respinge "doctrinele de regizare și pasivitate", cum ar fi cea comunistă. Acest tip de liberalism, susținea autorul, era diferit și de doctrinele celor care "puși să apere ordinea capitalistă [...] și-au însușit fără
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de a delimita ideologia georgistă de neoliberalismul "partidelor burgheze [ale] conducătorilor democrației" 336. C. Ionescu-Olt caracteriza, de asemenea, liberalismul georgist ca o doctrină optimistă, constructivă, care respinge "doctrinele de regizare și pasivitate", cum ar fi cea comunistă. Acest tip de liberalism, susținea autorul, era diferit și de doctrinele celor care "puși să apere ordinea capitalistă [...] și-au însușit fără s-o știe mentalitatea și filosofia marxistă". Era o posibilă trimitere spre cazul lui Ștefan Zeletin, ideolog recunoscut al neoliberalismului românesc, dar
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
puși să apere ordinea capitalistă [...] și-au însușit fără s-o știe mentalitatea și filosofia marxistă". Era o posibilă trimitere spre cazul lui Ștefan Zeletin, ideolog recunoscut al neoliberalismului românesc, dar care, sub influența gânditorilor englezi Hobson sau Hobhouse "confunda liberalismul [...] cu socialismul"337. Este demn de remarcat faptul că, în epocă, Gheorghe Brătianu sesizase confuzia făcută de Ștefan Zeletin, însă pentru aria mai limitată a metodei de cercetare folosită de știința istorică 338. Problematica definirii tipului de liberalism și a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Hobhouse "confunda liberalismul [...] cu socialismul"337. Este demn de remarcat faptul că, în epocă, Gheorghe Brătianu sesizase confuzia făcută de Ștefan Zeletin, însă pentru aria mai limitată a metodei de cercetare folosită de știința istorică 338. Problematica definirii tipului de liberalism și a democrației promovate de PNL-Gheorghe Brătianu a fost abordată, din nou, de președintele organizației georgiste Târnava-Mare, cu ocazia congresului județean, desfășurat în luna septembrie 1933. Ion Sân-Giorgiu afirma că renașterea liberală va fi înfăptuită de georgiști, prin selecționarea unei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]