3,668 matches
-
l-am moștenit noi, este credința în ratio, în individualism, în viziunea antropocentrică, în sanctitatea contractului, în libertatea spirituală, în statul de drept, în suveranitatea lui, în egalitate, în progres și în fraternitate."" În același timp, Fărcășanu militează pentru un liberalism înnoitor, care ține seama de modificările din societatea contemporană și are în vedere criticile liberalismului clasic, formulate, printre alții, de Benedetto Croce, care considera că, fiind antiegalitar, liberalismul favorizează spiritul mercantil și deci oligarhia, care se naște din libera concurență
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
contractului, în libertatea spirituală, în statul de drept, în suveranitatea lui, în egalitate, în progres și în fraternitate."" În același timp, Fărcășanu militează pentru un liberalism înnoitor, care ține seama de modificările din societatea contemporană și are în vedere criticile liberalismului clasic, formulate, printre alții, de Benedetto Croce, care considera că, fiind antiegalitar, liberalismul favorizează spiritul mercantil și deci oligarhia, care se naște din libera concurență: ""Liberalismul este în același timp favorabil și ostil democrației. Favorabil, deoarece clasa sa politică este
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
în progres și în fraternitate."" În același timp, Fărcășanu militează pentru un liberalism înnoitor, care ține seama de modificările din societatea contemporană și are în vedere criticile liberalismului clasic, formulate, printre alții, de Benedetto Croce, care considera că, fiind antiegalitar, liberalismul favorizează spiritul mercantil și deci oligarhia, care se naște din libera concurență: ""Liberalismul este în același timp favorabil și ostil democrației. Favorabil, deoarece clasa sa politică este o clasă deschisă... El este ostil democrației, deoarece aceasta tinde să substituie numărul
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
înnoitor, care ține seama de modificările din societatea contemporană și are în vedere criticile liberalismului clasic, formulate, printre alții, de Benedetto Croce, care considera că, fiind antiegalitar, liberalismul favorizează spiritul mercantil și deci oligarhia, care se naște din libera concurență: ""Liberalismul este în același timp favorabil și ostil democrației. Favorabil, deoarece clasa sa politică este o clasă deschisă... El este ostil democrației, deoarece aceasta tinde să substituie numărul și cantitatea calității, deoarece el știe că datorită acestui fapt democrația deschide calea
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
carității și a echității, pe care o considera indispensabilă, el preconiza o permanentă redimensionare a raporturilor sociale, pentru a se evita formarea unor discrepanțe între diferitele categorii umanie și pentru a preîntâmpina stările conflictuale, de criză. Dacă principiul fundamental al liberalismului clasic era neintervenția statului, Fărcășanu considera că statul nu se poate complace doar în postura unui arbitru neutru, lăsând la voia întâmplării mecanismele economiei de piață. Statul trebuie să-și asume un rol activ de evitare a unor inechități și
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
că statul nu se poate complace doar în postura unui arbitru neutru, lăsând la voia întâmplării mecanismele economiei de piață. Statul trebuie să-și asume un rol activ de evitare a unor inechități și decalaje flagrante. În viziunea lui Fărcășanu, liberalismul trebuia să realizeze un mediu favorabil dezvoltării personalității în societate, ceea ce presupunea redefinirea raporturilor sociale devenite inechitabile. ""Principiul individual în economia pieței, adică în economia liberală prin excelență, trebuie să fie echilibrat de princiul social și uman, menit să îndepărteze
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
ceea ce presupunea redefinirea raporturilor sociale devenite inechitabile. ""Principiul individual în economia pieței, adică în economia liberală prin excelență, trebuie să fie echilibrat de princiul social și uman, menit să îndepărteze pericolul de moarte al proletarizării. Aici este rolul uman al liberalismului: a lupta pentru desproletarizarea categoriilor muncitoare, susținând o politică socială energică, promovând o largă difuzare a proprietății, asigurând descentralizarea în toate domeniile."" Trebuie ținut seama că aceste idei erau prezentate în perioada în care partidul comunist susținea tocmai ideile contrare
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
seama că aceste idei erau prezentate în perioada în care partidul comunist susținea tocmai ideile contrare, de reducere a întregii populații la nivelul de sărăcie al proletariatului, de desființare a proprietății și de generalizare a intervenției statului în toate domeniile. Liberalismul era incompatibil cu orice concepții reducționiste, care ignoră natura complexă a personalității umane, eșuând în extremism. Într-o epocă dominată de ideologii care își proclamau infailibilitatea principiilor și care căutau să instaureze domnia arbitrarului, înlocuind argumentele cu lozinci propagandistice, Mihail
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
orice concepții reducționiste, care ignoră natura complexă a personalității umane, eșuând în extremism. Într-o epocă dominată de ideologii care își proclamau infailibilitatea principiilor și care căutau să instaureze domnia arbitrarului, înlocuind argumentele cu lozinci propagandistice, Mihail Fărcășanu nu concepea liberalismul ca pe un sistem de idei abstracte, cu o permanentă valabilitate teoretică, ci ca pe o concepție care caută să asigure individului un rol bine determinat în planul vieții sociale, statul nemaifiind un instrument coercitiv, autoritar și discreționar, ci garantul
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
valabilitate teoretică, ci ca pe o concepție care caută să asigure individului un rol bine determinat în planul vieții sociale, statul nemaifiind un instrument coercitiv, autoritar și discreționar, ci garantul de fiecare clipă al libertății oamenilor Mihail Fărcășanu considera că liberalismul român are o apartenență națională: ""Acest naționalism vine din respectul pentru om și din ideea de echitate, el nu se va transforma niciodată în șovinism sau în imperialism rasial. Naționalismul liberal conține, în însăși rațiunea sa de a fi, toleranța
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
instabilitate și de lichidare lentă a democrației că forma de guvernămînt. Democrația liberară clasică a Sistemele democratice care șunt întîlnite în zilele noastre își au rădăcinile spre sfîrșitul secolului XVIII a începutul secolului XIX sub influența directă și multilaterala a liberalismului. Meritele liberalismului în dezvoltarea gîndirii atît politice cît și democratice șunt destul de mari. Aceste idei politice au apărut sub lozinca libertății individului și separarea ei de tirania statală. Liberalismul pentru prima oara în istoria gîndirii social-politice a separate individul de
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
de lichidare lentă a democrației că forma de guvernămînt. Democrația liberară clasică a Sistemele democratice care șunt întîlnite în zilele noastre își au rădăcinile spre sfîrșitul secolului XVIII a începutul secolului XIX sub influența directă și multilaterala a liberalismului. Meritele liberalismului în dezvoltarea gîndirii atît politice cît și democratice șunt destul de mari. Aceste idei politice au apărut sub lozinca libertății individului și separarea ei de tirania statală. Liberalismul pentru prima oara în istoria gîndirii social-politice a separate individul de societate și
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
XVIII a începutul secolului XIX sub influența directă și multilaterala a liberalismului. Meritele liberalismului în dezvoltarea gîndirii atît politice cît și democratice șunt destul de mari. Aceste idei politice au apărut sub lozinca libertății individului și separarea ei de tirania statală. Liberalismul pentru prima oara în istoria gîndirii social-politice a separate individul de societate și stat în două sfere autonome: statul și societatea civilă, a limitat sfera constituțională și sfera instituțională a acțiunilor statului asupra cetățenilor și a vieții lor personale, a
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
în comparație cu majoritatea, a propus egalitatea politică a tuturor cetățenilor. Patria ideilor liberale este în primul rînd Anglia. Încă din secolele medievale cînd pe continentul Europa era la putere absolutismul, englezii au reușit să limiteze puterea monarhului. Punctul de pornire al liberalismului englez datează încă din anul 1215 cînd în Anglia a apărut prima schița a constituției: <nowiki>"</nowiki>Magna Charta Libertatum”. Această charta era încă departe de democrație și limită puterea monarhului doar în folosul aristocrației. Dar în ea se prevedea
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
De acum în secolul XIV în Anglia există parlamentul care în anul 1689 odată cu adoptarea "Declarației Drepturilor" a primit drepturi legale definitive de activitate. Dar acestei țări i-au trebuit încă 200 de ani pentru democratizarea parlamentului. Ideile și practicile liberalismului mult timp nu au convins cu democrația că teorie și mișcare. Ideologii liberalismului timpuriu că John Locke, Charl-lui, Montesquieu și alții erau concentrați nu în a obține și a asigura toți cetățenii cu drepturi politice egale ci se stăruiau să
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
odată cu adoptarea "Declarației Drepturilor" a primit drepturi legale definitive de activitate. Dar acestei țări i-au trebuit încă 200 de ani pentru democratizarea parlamentului. Ideile și practicile liberalismului mult timp nu au convins cu democrația că teorie și mișcare. Ideologii liberalismului timpuriu că John Locke, Charl-lui, Montesquieu și alții erau concentrați nu în a obține și a asigura toți cetățenii cu drepturi politice egale ci se stăruiau să izoleze și să micșoreze clasa proprietarilor și aristrocratia de la influență asupra deciziilor luate
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
Montesquieu și alții erau concentrați nu în a obține și a asigura toți cetățenii cu drepturi politice egale ci se stăruiau să izoleze și să micșoreze clasa proprietarilor și aristrocratia de la influență asupra deciziilor luate de către monarh. Atitudinea luată de către liberalism față de masele popularea afectat desigur democrația liberală de limitare a puterii cu ajutorul drepturilor individuale și principiul democratic al suveranității poporului. În întregime acest model de democrație în variant lui clasică (sec.XIX a inc.sec.XX) are următoarele trăsături caracteristici
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
născut din părinți protestanți, cu o mamă pioasă și un tată liberal, a fost influențat în mod evident pe tărâm profesional de propria istorie de familie și de valorile epocii în care a trăit, anume perioada unificării Germaniei sub impulsul liberalismului dar sub mâna de fier a aristocrației conservatoare, fapt care a produs acel "Kulturkampf" (politicile brutale ale lui Bismarck contra clerului și credincioșilor romano-catolici, introduse (la un an după unificare și care au durat 6 ani) la instigarea liberalilor anticlericali
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]
-
Benoit Marpeau consideră că viziunea sa idealistă despre știință dovedește că avea cunoștințe științifice medii, specifice claselor mijlocii din care făcea parte. Această critică este totuși prea severă. Gustave Le Bon este un reprezentant al filosofiei pozitiviste și al ideologiei liberalismului conservator caracteristice perioadei de la sfârșitul secolului al XIX-lea. El era bine cotat în vremea în care a trăit și publicațiile sale s-au bucurat de un succes important. Indiferent de punctul de vedere însă, există un consens că multe
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
acțiunilor guvernului italian, a refuzat să se întâlnească cu reprezentanții regelui și a sfătuit catolicii să nu voteze în alegeri. Relațiile dintre Italia și Vatican nu s-au normalizat decât în 1929. După unificare, politica italiană s-a orientat spre liberalism.Dreapta politică era fragmentată la nivel regional, iar premierul conservator Marco Minghetti a reușit să se mențină la putere numai emițand legi cu caracter de stânga, pecum naționalizarea căilor ferate. În 1876, Minghetti a fost demis și afost înlocuit cu
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
otomane. Războiul a radicalizat Partidul Socialist Italian: revoluționari antirăzboinici condus de viitorul dider fascist Benito Mussolini i-a chemat pe sprijinitorii partidului să răstoarne prin luptă guvernul. Giolitti a revenit în fruntea guvernului pentru scurtă vreme în 1920, dar epoca liberalismului se terminase în Italia. În perioada dinaintea izbucnirii primului război mondial, Regatul Italiei trebuia să facă față unui număr de probleme pe termen lung și probleme pe termen scurt în ceea ce privește alianțele și obiectivele viitoare. Succesele recente obținute în ocuparea Libiei
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
din mediul rural. Este de asemenea membru al organizației neguvernamentale Institutul de Studii Liberale, pentru care a fost și lector în anii 1999-2004. A publicat două cărți de specialitate, Partidele politice în tranziție (Editură Libripress, București, 2002) și Îndrumar în liberalismul politic (Editură Curtea Veche, București, 2004) cu un cuvant înainte de Acad. Constantin Balaceanu-Stolnici. A fost senior editor al revistei Cadran Politic (2005-2008) și senior editor al revistei Perspective politice (2004-2007). A fost membru al Partidului Național Liberal (1998-2014), vicepreședinte al
Gheorghe-Mirel Taloș () [Corola-website/Science/310994_a_312323]
-
marcată de dificultățile trecerii de la regimul comunist (dictatură cu un singur partid pe planul politic, marxism-leninism pe planul ideologic, economie de stat condusă de ministere pe planul economic) la regimul capitalist (democrație parlamentară cu mai multe partide pe planul politic, liberalism cu nuanțe de naționalism pe planul ideologic, economie de piață pe planul economic). Primele alegeri parlamentare și prezidențiale au loc pe 20 mai 1990, într-un context în care mai mulți intelectuali (Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu) și lideri politici (Corneliu
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Moniz", Oliveira Martins a debutat cu două cărți, "Teoria de Socialismo" și "Portugal e o Socialismo", în care popularizează socialismul proudhonian, adaptându-l la condițiile de viață portugheze. În ambele cărți, cel mai important lucru este critică să lucida la adresa liberalismului și revoluției liberale portugheze. Opere importante: Ramalho Ortigăo face parte din grupul de la 1870, redactând împreună cu Eça de Queirós "Aș Farpas" (1871). Era mai în vârstă decât confrații săi și s-a format într-un alt mediu: în provincialul Porto
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
a format într-un alt mediu: în provincialul Porto, pe care l-a descris admirabil în studiul sau despre Cămilo. În "Aș Farpas" atacă literatura romantică înarmat cu lecturile din Proudhon și critica, în lumina gânditorilor socialiști, moravurile politice ale liberalismului portughez, dând dovadă de un puternic simt al caricaturii. După plecarea lui Eça în America și Anglia, Ramalho se intoarce către Teófilo Braga, care-i insufla ideologia pozitivista. "Odes Modernas" de Antero de Quental, semnifică apariția unei poezii combative portugheze
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]