5,376 matches
-
boierului Oană Cupcici, la Cupca aflându-se și curtea sa. Boierul Sima a dăruit mânăstirii satele Stroinți și Urvicoleasa, pentru care se judecase Crasnăș postelnicul cu Mărușca, fiica lui Ion Munteanu. Satul Șirăuți a fost dăruit Putnei de Iuga vistier. Mânăstirea Horodnic se închina Putnei, cu cele două sate ale ei. O jumătate din satul Maneuți reprezenta tot dania unui boier. Domnul a cumpărat, deci nu este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-a dăruit mânăstirii, scutite de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Iuga vistier. Mânăstirea Horodnic se închina Putnei, cu cele două sate ale ei. O jumătate din satul Maneuți reprezenta tot dania unui boier. Domnul a cumpărat, deci nu este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-a dăruit mânăstirii, scutite de dări și gloabe, dar nu și de obligația locuitorilor acelor sate, cu excepția celui dăruit de mânăstirea Horodnic. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare i-a dăruit Putnei Jivcovul de Sus, pentru care a dat, în schimb, două sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reprezenta tot dania unui boier. Domnul a cumpărat, deci nu este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-a dăruit mânăstirii, scutite de dări și gloabe, dar nu și de obligația locuitorilor acelor sate, cu excepția celui dăruit de mânăstirea Horodnic. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare i-a dăruit Putnei Jivcovul de Sus, pentru care a dat, în schimb, două sate “din satele noastre proprii”, satul Cozmin “satul nostru propriu”, deci trei sate din domeniul domnesc, și alt sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care a dat o seliște intrată în posesia domnului după moartea proprietarilor, care nu au avut urmași. La acestea se adăugau obrocul de 12 buți de vin, pietrele de ceară din Târgul Siret, morile din acest târg și braniștea din jurul mânăstirii. În ultimul privilegiu dat de Ștefan cel Mare mânăstirii, la 8 septembrie, domnul întărea Putnei țiganii, pe care călugării i-au chemat din Țara Basarabilor. Având unul dintre cele mai mari domenii, mânăstirea Putna a avut mijloacele să poată susține
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după moartea proprietarilor, care nu au avut urmași. La acestea se adăugau obrocul de 12 buți de vin, pietrele de ceară din Târgul Siret, morile din acest târg și braniștea din jurul mânăstirii. În ultimul privilegiu dat de Ștefan cel Mare mânăstirii, la 8 septembrie, domnul întărea Putnei țiganii, pe care călugării i-au chemat din Țara Basarabilor. Având unul dintre cele mai mari domenii, mânăstirea Putna a avut mijloacele să poată susține o activitate spirituală susținută, activitate începută de călugării care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
morile din acest târg și braniștea din jurul mânăstirii. În ultimul privilegiu dat de Ștefan cel Mare mânăstirii, la 8 septembrie, domnul întărea Putnei țiganii, pe care călugării i-au chemat din Țara Basarabilor. Având unul dintre cele mai mari domenii, mânăstirea Putna a avut mijloacele să poată susține o activitate spirituală susținută, activitate începută de călugării care au venit de la Neamț. Mânăstirea Voroneț. A existat la Voroneț o mânăstire de lemn, unde se poate să fi poposit Ștefan cel Mare la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărea Putnei țiganii, pe care călugării i-au chemat din Țara Basarabilor. Având unul dintre cele mai mari domenii, mânăstirea Putna a avut mijloacele să poată susține o activitate spirituală susținută, activitate începută de călugării care au venit de la Neamț. Mânăstirea Voroneț. A existat la Voroneț o mânăstire de lemn, unde se poate să fi poposit Ștefan cel Mare la călugărul Daniil Sihastrul, după lupta de la Războieni, mânăstire căruia domnul îi dăruia la 21 ianuarie 1472 două măji de pește, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au chemat din Țara Basarabilor. Având unul dintre cele mai mari domenii, mânăstirea Putna a avut mijloacele să poată susține o activitate spirituală susținută, activitate începută de călugării care au venit de la Neamț. Mânăstirea Voroneț. A existat la Voroneț o mânăstire de lemn, unde se poate să fi poposit Ștefan cel Mare la călugărul Daniil Sihastrul, după lupta de la Războieni, mânăstire căruia domnul îi dăruia la 21 ianuarie 1472 două măji de pește, pe care le puteau aduce călugării de la Chilia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o activitate spirituală susținută, activitate începută de călugării care au venit de la Neamț. Mânăstirea Voroneț. A existat la Voroneț o mânăstire de lemn, unde se poate să fi poposit Ștefan cel Mare la călugărul Daniil Sihastrul, după lupta de la Războieni, mânăstire căruia domnul îi dăruia la 21 ianuarie 1472 două măji de pește, pe care le puteau aduce călugării de la Chilia “sau [de] la iezere, sau [de] oriunde în țara noastră”. Carele cu pește erau scutite de vamă. Între 26 mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
biserica, Ștefan cel Mare cumpăra, la 17 august 1488, satul Știlbicanii, pe Toplița Rece, pe Suha Mare și pârâul Suha Mare de la izvoare până la gură, cu toate poienile și toate izvoarele, anume Răroia, Ostra și Negrileasa, pe care le dăruia mânăstirii Voroneț. La 14 martie 1489, Ștefan cel Mare cumpără de la Mușata, soția panului Zbere, și de la surorile, verii și nepoții acestuia, satul Vlădenii și cu mori pe Siret, unde a fost Oniș Vlad, pe care îl dăruie mânăstirii Voroneț. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le dăruia mânăstirii Voroneț. La 14 martie 1489, Ștefan cel Mare cumpără de la Mușata, soția panului Zbere, și de la surorile, verii și nepoții acestuia, satul Vlădenii și cu mori pe Siret, unde a fost Oniș Vlad, pe care îl dăruie mânăstirii Voroneț. La 26 noiembrie 1490, Ștefan dăruie Voronețului Poiana de la gura Humorului, pe care o obținuse în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vlad, pe care îl dăruie mânăstirii Voroneț. La 26 noiembrie 1490, Ștefan dăruie Voronețului Poiana de la gura Humorului, pe care o obținuse în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan dăruie Voronețului Poiana de la gura Humorului, pe care o obținuse în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie 1497, domnul cumpăra și dăruia Voronețului o prisacă la Cârligătură, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Poiana de la gura Humorului, pe care o obținuse în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie 1497, domnul cumpăra și dăruia Voronețului o prisacă la Cârligătură, pe marginea pârâului Mihalcea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie 1497, domnul cumpăra și dăruia Voronețului o prisacă la Cârligătură, pe marginea pârâului Mihalcea, și o bucată de pământ, Lazul, care era lângă prisacă. O nouă danie era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
O nouă danie era făcută la 20 noiembrie 1499, când domnul cumpăra satul Milcinești, la Cârligătură, și o falce de vie în dealul Hârlăului. Falcea de vie era cumpărată de la Nastea, cneaghina panului Iuga vistier, cel care făcuse o danie mânăstirii Moldovița și două danii mânăstirii Putna. Nastea cumpărase via, la rândul ei, de la Agâța, femeia lui Carvac Leurinț din Hârlău. Din documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că domnul dăruise mânăstirii Voroneț satul Suhinți, la Soroca. Observăm
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 20 noiembrie 1499, când domnul cumpăra satul Milcinești, la Cârligătură, și o falce de vie în dealul Hârlăului. Falcea de vie era cumpărată de la Nastea, cneaghina panului Iuga vistier, cel care făcuse o danie mânăstirii Moldovița și două danii mânăstirii Putna. Nastea cumpărase via, la rândul ei, de la Agâța, femeia lui Carvac Leurinț din Hârlău. Din documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că domnul dăruise mânăstirii Voroneț satul Suhinți, la Soroca. Observăm, în legătură cu modul în care a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vistier, cel care făcuse o danie mânăstirii Moldovița și două danii mânăstirii Putna. Nastea cumpărase via, la rândul ei, de la Agâța, femeia lui Carvac Leurinț din Hârlău. Din documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că domnul dăruise mânăstirii Voroneț satul Suhinți, la Soroca. Observăm, în legătură cu modul în care a fost alcătuit domeniul mânăstirii Voroneț, că domnul a dăruit din domeniul domnesc doar cele două care de pește, pe care călugării le puteau lua din bălțile ce aparțineau domniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
via, la rândul ei, de la Agâța, femeia lui Carvac Leurinț din Hârlău. Din documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că domnul dăruise mânăstirii Voroneț satul Suhinți, la Soroca. Observăm, în legătură cu modul în care a fost alcătuit domeniul mânăstirii Voroneț, că domnul a dăruit din domeniul domnesc doar cele două care de pește, pe care călugării le puteau lua din bălțile ce aparțineau domniei. În rest, toate celelalte proprietăți au fost cumpărate de Ștefan și dăruite în aceași zi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rest, toate celelalte proprietăți au fost cumpărate de Ștefan și dăruite în aceași zi Voronețului. Moșia a asigurat călugărilor de la Voroneț suficiente mijloace de trai, fapt care le-a permis să dezvolte aici o viață intelectuală apreciabilă, din moment ce din această mânăstire, Grigore Roșca avea să ajungă mitropolitul Moldovei. Mânăstirea Tazlău. Înainte de a se clădi biserica mânăstirii Tazlău- zidită la 1496-1497- Ștefan cel Mare cumpăra, la 1 februarie 1481, satul Selivestrii de la Danco, fiul lui Sinea, nepotul lui Dragoș Viteazul. După care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan și dăruite în aceași zi Voronețului. Moșia a asigurat călugărilor de la Voroneț suficiente mijloace de trai, fapt care le-a permis să dezvolte aici o viață intelectuală apreciabilă, din moment ce din această mânăstire, Grigore Roșca avea să ajungă mitropolitul Moldovei. Mânăstirea Tazlău. Înainte de a se clădi biserica mânăstirii Tazlău- zidită la 1496-1497- Ștefan cel Mare cumpăra, la 1 februarie 1481, satul Selivestrii de la Danco, fiul lui Sinea, nepotul lui Dragoș Viteazul. După care, Mărina Lolca, fiica lui Ioaniș Borilescul, i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moșia a asigurat călugărilor de la Voroneț suficiente mijloace de trai, fapt care le-a permis să dezvolte aici o viață intelectuală apreciabilă, din moment ce din această mânăstire, Grigore Roșca avea să ajungă mitropolitul Moldovei. Mânăstirea Tazlău. Înainte de a se clădi biserica mânăstirii Tazlău- zidită la 1496-1497- Ștefan cel Mare cumpăra, la 1 februarie 1481, satul Selivestrii de la Danco, fiul lui Sinea, nepotul lui Dragoș Viteazul. După care, Mărina Lolca, fiica lui Ioaniș Borilescul, i-a dat domnului pentru satul Selivestri, satele ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Viteazul. După care, Mărina Lolca, fiica lui Ioaniș Borilescul, i-a dat domnului pentru satul Selivestri, satele ei, Borilești și Drăgotești, din Câmpul lui Dragoș, pe Nechid. După care, domnul a dăruit cele două sate, Borilești și Drăgotești, “sfintei noastre mânăstiri de la Tazlău”. La 12 martie 1481, domnul cumpără satul Ursăști, din Câmpul lui Dragoș, și îl dăruie mânăstirii Tazlău. Peste 10 ani, la 16 ianuarie 1491, domnul cumpăra o poiană pe Tazlăul Mare, unde a fost satul Micești, pentru 120
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Borilești și Drăgotești, din Câmpul lui Dragoș, pe Nechid. După care, domnul a dăruit cele două sate, Borilești și Drăgotești, “sfintei noastre mânăstiri de la Tazlău”. La 12 martie 1481, domnul cumpără satul Ursăști, din Câmpul lui Dragoș, și îl dăruie mânăstirii Tazlău. Peste 10 ani, la 16 ianuarie 1491, domnul cumpăra o poiană pe Tazlăul Mare, unde a fost satul Micești, pentru 120 de zloți tătărești. Tot acum, nepoții lui Oană Porcu vând o poiană pe Tazlău, la Pârâu, pentru 460
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moara, pe Tazlăul Mare, pentru 150 de zloți tătărești, pe care vânzătorul avea uric de la Alexandru cel Bun,, dăruind satele și poienile, în aceeași zi, mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]