4,894 matches
-
Incendiile repetate și tăierile masive au dus la dispariția aproape totală a arborilor, din anii 90 demarându-se programe de replantare. Fauna este tipică mediului sub-arctic, numeroase specii de păsări cuibărind aici. De asemenea insula este un refugiu pentru diverse mamifere marine cum ar fi focile sau leii de mare. Lucru interesant, pe insulă trăiește un grup de vaci sălbăticite, descendente ale tentativelor de colonizare a insulei din secolul XIX. Acestea au produs un dezechilibru major al vegetației insulei datorită supra-reproducției
Insula Amsterdam () [Corola-website/Science/305782_a_307111]
-
chei ale lumii, Marele Canion, din sud-vestul SUA, este una din minunile naturale ale Americii de Nord. Continentul nord-american reprezintă un mediu propice pentru numeroase specii de animale. În zonele umede, care includ lacuri, râuri, mlaștini se găsesc păsări de apă și mamifere semiacvatice. Fauna pădurilor de conifere include porci spinoși, iepuri sălbatici, lupi, râși. Suprafața și populația sunt luate din "The 2008 World Factbook" care utilizează date valabile în iulie 2008.<br> Statele Unite ale Americii reprezintă o țară diversificată rasial și etnic
America de Nord () [Corola-website/Science/296608_a_297937]
-
subgenomici, care au capătul 3' comun, coterminal. Numele ordinului Nidovirales derivă din cuvântul latin "nidus" = cuib. Posedă un înveliș virionic cu o proteină membranară integrală. Ordinul nidovirale cuprinde 4 familii - Arteriviridae, Coronaviridae, Mesoniviridae și Roniviridae cu virusuri agenți patogeni ai mamiferelor și omului.
Nidovirale () [Corola-website/Science/334629_a_335958]
-
distingem ghiocelul ("Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
de furt, respectiv pentru braconaj; ... e) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu unelte de pescuit de orice fel, a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile sau terenurile inundate; ... f) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine; ... g) procurarea, transportul și comercializarea ilegală a peștelui, icrelor și produselor din pește; ... h) furtul de pește, prin orice mijloace și metode, din amenajările piscicole. ... (2) Tentativa se pedepsește." ... 38. Articolul 57 se abrogă. 39. După articolul 57 se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159175_a_160504]
-
pot mișca fără ajutor; ... b) prezintă o rană deschisă gravă sau un prolaps; ... c) sunt femele gestante care au depășit 90% ori mai mult din perioada de gestație preconizată sau femele care au fătat în cursul săptămânii precedente; ... d) sunt mamifere nou-născute, a căror cicatrice ombilicală nu s-a vindecat complet; ... e) sunt porci cu vârsta sub 3 săptămâni, miei cu vârsta sub o săptămână și viței cu vârsta sub 10 zile, în cazul în care au fost transportați pe o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263541_a_264870]
-
AE0608033) în culturile primare și rotația culturilor; - studii suplimentare privind rotația culturilor (și anume rădăcinoase și cereale) și un studiu de metabolism privind rumegătoarele, pentru a confirma evaluarea riscului pentru consumator; - informații care să aprofundeze evaluarea riscului pentru păsările și mamiferele care se hrănesc cu râme, precum și a riscurilor pe termen lung pentru pești. Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor se asigură că notificatorul transmite Comisiei Europene aceste informații până la 30 iunie 2012." 9. La numărul curent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226312_a_227641]
-
din reacția oxidului de etilenă cu o soluție apoasă de bisulfit de sodiu. În produsele care conțin taurină, aceasta nu provine nici pe departe, așa după cum cred unii, din urină și spermă de taur (cu mențiunea că, într-adevăr, multe mamifere produc în testicule compusul respectiv, deci taurina este desigur prezentă în cele două lichide biologice anterior amintite). Oricum, în produsele alimentare se încearcă utilizarea substanței din surse non-animale, în așa fel încât vegetarienii să poată accepta fără probleme consumul. Taurina
Taurină () [Corola-website/Science/308860_a_310189]
-
Suceava (1888-1892). A absolvit Facultatea de Științe, secția științele naturii la Universitatea Cernăuți. În 1897 elaborează în cadrul Facultății de Științe din Cernăuți teza sa de doctorat privind histologia fină a terminațiilor nervoase pe care le descoperă în corpusculii tactili ai mamiferelor. Doctor în științe ale naturii la Universitatea din Praga (1898). În timpul vacanțelor (1894-1897) urmează cursurile de biologie marină de la stațiunea zoologică de la Triest aflată sub conducerea Universității din Viena. La început profesor de liceu (1898-1919), asistent la Universitatea din Viena
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
și cinegetică, creând o adevărată Școală de biologie la Cernăuți. Meritele lui au fost recunoscute și de regimul postbelic comunist din România prin acordarea titlului de Profesor Emerit al Republicii Socialiste România. Studii privind terminațiile nervoase la perii tactili ai mamiferelor, anatomia și histologia organelor de simț la animalele vertebrate, dubla inervație a organelor tactile de la păsări și mamifere, filogenia perilor la mamifere etc. În 1904 descoperă organele gustative la păsări, descoperire epocală. El pune în evidență dubla inervație a mușchilor
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
postbelic comunist din România prin acordarea titlului de Profesor Emerit al Republicii Socialiste România. Studii privind terminațiile nervoase la perii tactili ai mamiferelor, anatomia și histologia organelor de simț la animalele vertebrate, dubla inervație a organelor tactile de la păsări și mamifere, filogenia perilor la mamifere etc. În 1904 descoperă organele gustative la păsări, descoperire epocală. El pune în evidență dubla inervație a mușchilor striați și a epidermei, precum și activitatea glandulară legată de celulele senzoriale. Rezultatele cercetărilor lui Botezat sunt menționate în
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
prin acordarea titlului de Profesor Emerit al Republicii Socialiste România. Studii privind terminațiile nervoase la perii tactili ai mamiferelor, anatomia și histologia organelor de simț la animalele vertebrate, dubla inervație a organelor tactile de la păsări și mamifere, filogenia perilor la mamifere etc. În 1904 descoperă organele gustative la păsări, descoperire epocală. El pune în evidență dubla inervație a mușchilor striați și a epidermei, precum și activitatea glandulară legată de celulele senzoriale. Rezultatele cercetărilor lui Botezat sunt menționate în tratate de zoologie ca
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
49 de fete și la „cele de repetiție”, 6 baieți și 12 fete. Baza materială consta din: manuale școlare, o grădină de pomărit pentru aplicații practice, un teren de gimnastică, table negre, mape(hărți), globul pământesc, tabele parietale pentru „sugătoare”(mamifere). Lipseau „tabele” pentru citit, „aparate fizice” și pentru gimnastică precum și biblioteca. Veniturile școlii erau de 40 de florini plus venituri din amenzi aplicate părinților care au reținut nemotivat copii de la frecventarea școlii, din acesta din urmă cumpărându-se o „șponghie
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
Vidra de râu japoneză ("Lutra lutra whiteleyi") este o subspecie dispărută de vidră cândva larg răspândită în Japonia. A fost văzută inclusiv în Tokyo încă din anii 1880. Populația a început să scadă dramatic în anii 1930 iar mamiferul aproape că a dispărut. De atunci, a mai fost observată doar de câteva ori: în 1964 în Marea Interioară Seto și în Marea Uwa în 1972 și 1973. Ultima observare oficială a speciei a fost în partea sudică a Prefecturii
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
Hârciogul european (Cricetus cricetus), sau hamsterul comun, este un mamifer rozător, unica specie din genul "Cricetus", familia "Muridae". Este prezent nativ într-un areal larg în majoritatea Europei, Rusiei, până în Kazahstan. Este considerat dăunător datorită depozitelor mari de grăunțe pe care le face. Blana sa este apreciată și era vânat
Hârciog european () [Corola-website/Science/322504_a_323833]
-
("Elephas maximus") este un mamifer erbivor de talie mare, din ordinul proboscidienilor, care trăiește în sudul și sud-estul Asiei și poate fi domesticit, are nasul modificat într-o trompă lungă, incisivi externi ai maxilarului superior transformați în fildeși (defense), membrele masive, pavilioanele urechilor mari și
Elefantul asiatic () [Corola-website/Science/330909_a_332238]
-
om pentru a detecta sunete. Termenul se poate referi la întreg sistemul responsabil pentru colectarea și procesarea primitivă a sunetului (începutul sistemului auditiv), sau doar la partea vizibilă a acestuia. Nu toate animalele au urechi în aceeași zonă a corpului. Mamiferele, inclusiv omul, au două urechi, dispuse pe fiecare parte a capului. a externă este partea externă a urechii. Partea vizibilă a urechii, numită pavilion sau concă auriculară, captează undele sonore din aer și le transmite prin canalul auditiv spre urechea
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
au două urechi, dispuse pe fiecare parte a capului. a externă este partea externă a urechii. Partea vizibilă a urechii, numită pavilion sau concă auriculară, captează undele sonore din aer și le transmite prin canalul auditiv spre urechea interioară. Multe mamifere pot să-și miște pavilionul pentru a-și concentra auzul într-o anumită direcție, la fel cum fac cu ochii. Oamenii și-au pierdut această abilitate. Trecând prin canalul auditiv, undele sonore pun în mișcare membrana timpanică aflată pe intrarea
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
canalul auditiv, undele sonore pun în mișcare membrana timpanică aflată pe intrarea urechii medii. a medie este delimitată spre exterior de membrana timpanică. În cavitatea acesteia se află trei oscioare, fiecare dintre ele cu o formă caracteristică (ciocănaș, nicovală, scăriță). Mamiferele sunt unicele ființe care au trei oase în ureche. Nicovala (incus) și scărița (stapes) provin din oasele maxilarului, și permit o detecție mai delicată a sunetului. Vibrațiile membranei timpanice se transmit mai întâi la ciocănaș, apoi la nicovală și scăriță
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
și cea tectorială, care vor acționa asupra cililor (celule senzoriale). Din aceste celule vor porni semnalele către d, unde acestea din urmă vor fi transformate în senzații auditive. Păianjenii au Urechile reptilelor au doar un oscior (ciocănașul), spre deosebire de cele ale mamiferelor, care au trei. Probleme cu urechea sau sistemul de procesare al undelor sonore în creier pot conduce la asurzire.
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
fac cît mai pătrunzătoare; vreau să spun că în asemenea cazuri, totul ieșea pe dos, nemaiobținînd, în această privință, a retoricii mele, cel mult dacă niște sunete pițigăiate, din gîtlej, cînd nu ieșeau din el ceea ce pe întreaga scară a mamiferelor se produce, adică un fel de mîrîit, sunetul lor de atac ori de apărare: ... Știu că cele mai multe din faptele povestite - am început - sau pe care le voi povesti, vor părea neînsemnate sau nevrednice de a fi amintite. Nimeni însă nu
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
cu procurarea materiei prime, uneori de la distanțe mari, și terminând cu fasonajul, respectiv reamenajarea uneltelor (Weedman Arthur 2010). footnote>, extremă în contexte boreale. Dihotomizarea acestor societăți în termeni de activități rămâne, oricum, relativă: în mediile temperate și reci, femeile vânează mamifere mari, în toate mediile animale mici, la fel cum bărbații, în toate societățile vânătorești, practică ei înșiși exploatarea resurselor vegetale. Alocarea inteligentă a timpului, faptul banal că respectivele funcții economice sunt deja deținute de bărbați, ca și mobilitatea inevitabil mai
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
astfel de capital de experiență, achiziționat, previzibil, în urma unei practici prelungite, însoțită de ritualuri masculine de inițiere, indică un cadru social virilocal, deși, așa cum vom vedea, nu cu necesitate și patriliniar. În fapt, simpla concentrare a subzistenței asupra vânătorii marilor mamifere ignoră un aspect de uriașă importanță, reprezentat de necesitatea procesării imensului volum de carne rezultată. Această realitate trimite imediat la importanța contribuției economice a femeilor. Aparent, cel mai grăitor reper pentru realitățile sociale ale epocii îl oferă bogatul spectru de
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Tachtit (Israel). Ultimul adăpostește resturile unei femei de 45 ani, mică de înălțime, suferind de afecțiuni congenitale care i-au deformat pelvisul și vertebrele sacrale și lombare; amenajarea elaborată a gropii și componența surprinzătoare a inventarului (părți anatomice din diverse mamifere, 50 de carapace de broască țestoasă, un galet, o unealtă din os, o labă a piciorului uman, complet articulată, aparținând unui individ adult) au condus la ipoteza descoperirii mormântului unei femei-șaman (Grossman et al. 2008). footnote> semnalează, ca și în
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mare. Mircea Eliade considera că gândirea și cuvântul sunt mijlocitori ai creației. De multe ori, plante și animale specifice devin simboluri ale creativității umane pe baza asemănărilor omului cu celelalte regnuri. Astăzi se studiază societățile termitelor, albinelor, vertebratelor (pești, păsări, mamifere) de către sociobiologii care dovedesc existența unei vieți de grup cu creativitate și la animale. În locul cuvântului ca stimul general la oameni, aici acționează stimuli chimici ai mirosului, feromonii secretați de glandele mandibulare precum și cei din glandele care produc transpirația. Lor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]