10,807 matches
-
eșantionăriiTC "POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionării" Pentru o mai bună înțelegere a problemelor cercetărilor selective și pentru a se putea utiliza corect rezultatele acestora, e necesar să prezentăm, în acest capitol - fără a intra propriu-zis în chestiuni matematice, mai exact, de demonstrații matematice - fundamentele probabilistice ale selecției precum și modul de utilizare a câtorva formule de bază. Pentru aceasta, vom introduce, în primul paragraf, unele noțiuni elementare de statistică, în speță modul de calcul și semnificația unor indicatori principali
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Aspectele matematice ale eșantionării" Pentru o mai bună înțelegere a problemelor cercetărilor selective și pentru a se putea utiliza corect rezultatele acestora, e necesar să prezentăm, în acest capitol - fără a intra propriu-zis în chestiuni matematice, mai exact, de demonstrații matematice - fundamentele probabilistice ale selecției precum și modul de utilizare a câtorva formule de bază. Pentru aceasta, vom introduce, în primul paragraf, unele noțiuni elementare de statistică, în speță modul de calcul și semnificația unor indicatori principali. 1. Câteva noțiuni elementare de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai elementare calcule conduc la determinarea frecvențelor relative (la unitate) și a procentelor (frecvențele relative la 100). Primele se obțin raportând frecvențele absolute la total și arată proporția indivizilor din fiecare clasă; ele sunt, în fapt, corespondentul empiric al noțiunii matematice de probabilitate, în sensul că exprimă probabilitatea cu care, luând la întâmplare un individ dintre cei N, acesta va aparține unei clase anume. În general, vom nota cu p aceste valori pozitive subunitare: pi= ki/N, unde i=1, 2
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în cursul anului 1993, după starea civilă la căsătorie Sursa: Anuarul Statistic al României 1994, Comisia Națională pentru Statistică, București Pentru caracteristicile cantitative, lucrurile se schimbă mult datorită faptului că valorile, obținute în urma măsurării intensității caracteristicii, permit efectuarea de calcule matematice, în urma cărora se ajunge la diferite tipuri de indicatori capabili să descrie elemente specifice distribuției. Din mulțimea acestor indicatori, reținem aici doar doi, unul din clasa indicatorilor de poziție - și anume media - și altul din clasa indicatorilor de împrăștiere, și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
deci să calculeze reprezentativitatea acestuia. Firește, va fi vorba totdeauna de o evaluare, căci un calcul exact nu este posibil, de vreme ce unul din termenii diferenței, , este necunoscut (altfel n-ar mai avea rost cercetarea). Pentru a putea transpune în termeni matematici noțiunea de reprezentativitate, vom pleca de la următoarea experiență mentală. Să ne imaginăm că, pe rând, extragem tot câte un eșantion de mărime n, din populația de volum N. Aceste eșantioane sunt supuse de fiecare dată cercetării, stabilindu-se consecutiv un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
k, ... Acestea, la rândul lor, formează o caracteristică de tip cantitativ, similară lui x, pe care s-o notăm cu . Exprimându-ne într-un limbaj mai puțin riguros, vom enunța patru propoziții, ce-și capătă rigoarea și demonstrația în teoria matematică a probabilităților. A. Media caracteristicii coincide cu media caracteristicii x: () = Altfel spus, făcând media mediilor tuturor eșantioanelor, cădem exact peste media caracteristicii în populație. B. În cazul în care eșantionarea este simplă aleatorie, cu reintroducerea elementului extras (deci cu probabilitate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
scrie (pentru tehnica de eșantionare menționată): (1) C. Distribuția valorilor variabilei urmează o curbă normală. Curba normală saucurba lui Gauss (curba în formă de clopot) este forma grafică a funcției de densitate a unei variabile aleatorii, definită de o formulă matematică pe care n-o mai reproducem aici, funcție ce posedă o serie de proprietăți ce vor fi folosite în rezolvarea problemei de față. D. Abaterea standard a variabilei x în populație este „suficient de bine aproximată” de abaterea standard a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de proprietăți ce vor fi folosite în rezolvarea problemei de față. D. Abaterea standard a variabilei x în populație este „suficient de bine aproximată” de abaterea standard a aceleiași variabile într-un eșantion oarecare. Expresia dintre ghilimele capătă un sens matematic exact. Pentru noi este destul să înțelegem că în calcule putem folosi în locul lui σ, mărime necunoscută, pe σ', adică o valoare calculată pe eșantionul efectiv utilizat. Propoziția A exprimă faptul ușor de intuit că eșantioanele consecutive oferă valori medii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înglobate automat în una ori mai multe dintre tipurile distinse, fie pe motiv că se presupune că nu sunt populate, fie pentru că nu prezintă interes pentru cercetare. Mai amintim în treacăt o procedură de construcție a tipologiilor care implică operații matematice ceva mai complicate, datorată tot lui Lazarsfeld: este așa-numita analiză a claselor latente. Ea a fost expusă în al patrulea volum din monumentala lucrare The American Soldier, volum destinat aspectelor metodologice. O bună ilustrare a principiilor acestei metode se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
spunând că, prin introducerea celei de a doua variabile, se reduce gradul de nedeterminare privitor la poziția indivizilor după prima variabilă. Modelele deterministe se disting unele de altele în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de numărul acestora și de forma legăturilor matematice postulate a exista între ele. Cazul cel mai simplu de model determinist îl reprezintă construcția unui tabel de asociere (contingență) între două caracteristici calitative (variabile categoriale, cum se mai numesc) A și B, dintre care una - să zicem A - este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
creșterii sau scăderii, atunci se poate considera că a avut loc o evoluție între generații sau că banca genetică a întregii populații a evoluat în direcția schimbării frecvenței alelei luate în considerare. Făcând apel la teoria probabilităților și a modelării matematice, doi cercetători (matematicianul Godfrey Hardy și fizicianul Wilhelm Weinberg) elaborează suportul matematic al evoluției, înțeleasă ca modificare a frecvenței genelor. Acest suport matematic a fost elaborat individual de către cei doi cercetători, la începutul secolului XX. Hardy și Weinberg au ajuns
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
evoluție între generații sau că banca genetică a întregii populații a evoluat în direcția schimbării frecvenței alelei luate în considerare. Făcând apel la teoria probabilităților și a modelării matematice, doi cercetători (matematicianul Godfrey Hardy și fizicianul Wilhelm Weinberg) elaborează suportul matematic al evoluției, înțeleasă ca modificare a frecvenței genelor. Acest suport matematic a fost elaborat individual de către cei doi cercetători, la începutul secolului XX. Hardy și Weinberg au ajuns la concluzia că, teoretic, într-o populație dată, evoluția poate să aibă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
evoluat în direcția schimbării frecvenței alelei luate în considerare. Făcând apel la teoria probabilităților și a modelării matematice, doi cercetători (matematicianul Godfrey Hardy și fizicianul Wilhelm Weinberg) elaborează suportul matematic al evoluției, înțeleasă ca modificare a frecvenței genelor. Acest suport matematic a fost elaborat individual de către cei doi cercetători, la începutul secolului XX. Hardy și Weinberg au ajuns la concluzia că, teoretic, într-o populație dată, evoluția poate să aibă loc în orice moment. Integrarea teoriilor și predicțiilor elaborate de Hardy
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și Weinberg au dezvoltat așa-numita ecuație a echilibrului Hardy-Weinberg, ce permite estimarea frecvenței genotipurilor într-o populație, precum și urmărirea dinamicii acestor genotipuri de-a lungul mai multor generații (Pearson, 1943). În lucrarea sa din Science, Pearson (1903) sumarizează suportul matematic al legii Hardy-Weinber. Astfel, ecuația din spatele acestei legi este: (p² + 2pq + q² = 1), în care p este frecvența alelei dominante, iar q este frecvența alelei recesive pentru un caracter sau o maladie controlată de o pereche de alele (A și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
iar q este frecvența alelei recesive pentru un caracter sau o maladie controlată de o pereche de alele (A și a). Cu alte cuvinte, p reprezintă totalitatea alelelor A ale indivizilor homozigoți dominanți și jumătate din alelele indivizilor heterozigoți (Aa). Matematic, acest lucru se exprimă astfel: p = AA + ½Aa. În mod similar, q va reprezenta toate alelele a ale indivizilor homozigoți (aa) și jumătate din alelele a ale indivizilor heterozigoți, altfel spus: q = aa + ½Aa. Pentru că în acest caz vorbim doar
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
frecvențelor alelice într-o populație în perioada premergătoare legii Hardy-Weinberg. Astfel, înainte de certificarea științifică a ecuației echilibrului stabil Hardy-Weinberg, se credea că, în timpul evoluției unei populații, genele dominante ar trebui să înlocuiască treptat alelele recesive, până aproape de extincția acestora. Modelele matematice ale modificării frecvenței genelor elaborate pe baza ecuației Hardy-Weinberg, dublate de studii de genetică populațională, că evoluția unei populații nu implică neapărat doar creșterea frecvenței alelelor dominante, ci poate să implice și scăderea frecvenței acestora. 1. nu se produc mutații
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pacienții cu depresie). Prevenția terțiară se face în cazul bolilor cronice și urmărește reducerea problemelor induse de complicațiile bolii (de exemplu, creșterea calității vieții pacienților depresivi cu risc suicidar). Două constructe strâns asociate celui de boală și care permit analize matematice, sunt cele de „incidență” și „prevalență”. Incidența se referă la numărul de cazuri noi de o boală anume care apar într-o unitate de tip specificată; unitatea de timp tipică este de un an de zile. Prevalența se referă la
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
riscului pentru a dezvolta diverse tulburări se bazează pe studii de epidemiologie care arată rolul factorilor genetici și non-genetici în etiopatogeneza acestora (vezi și Baptista, 2005; Ogino și Wilson, 2004). Combinarea efectului lor asupra apariției tulburării se face prin modele matematice care sunt implementabile pe calculator (Coulson et al., 2000; Ehling, 1991). Spre exemplu, un sistem performant de calculare a riscului pentru diverse tulburări (de exemplu, cancer, osteoporoză, diabet, tulburări cardiovasculare) a fost elaborat de Harvard University și poate fi utilizat
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
școala O școală perfectă 4. Creativitate artistică Toamna grăbită Visul Creații ale elevilor Ce este viitorul? Tu ești viitorul. Cum Îl vezi? Fluturele de casă Primăvara Scrisoare către Moș Crăciun 5. În lumea științei A număra... numărul... Erori de istorie matematică Unde e greșeala? Entropia EcoSpirit 6. Jurnal de călătorie Două zile magice. 7. Evocări Între știință și religie Nicolae Dobrin 8. Pagina distractivă Anecdote matematice 9. Psihologul vă sfătuiește Lucrând cu copiii, Acordă-ți timp pentru tine!, Când să cauți
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
Primăvara Scrisoare către Moș Crăciun 5. În lumea științei A număra... numărul... Erori de istorie matematică Unde e greșeala? Entropia EcoSpirit 6. Jurnal de călătorie Două zile magice. 7. Evocări Între știință și religie Nicolae Dobrin 8. Pagina distractivă Anecdote matematice 9. Psihologul vă sfătuiește Lucrând cu copiii, Acordă-ți timp pentru tine!, Când să cauți ajutor? Cromoterapia 10. Noi proiectăm viitorul Proiecte finanțate și derulate În școală Distincții obținute În școală ca urmare a activității de cooperare internațională Impactul proiectelor
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
clasă și evaluarea elevilor să se facă diferențiat. Proiect didactic Clasa: a II-a Aria curriculară: Matematică și științe Disciplina: Matematică Subiectul: Adunarea și scăderea numerelor naturale În concentrul 0-100 Tipul lecției: de consolidare a sistemului cunoașterii referitoare la operațiile matematice Învățate. Obiective operaționale: Elevii vor fi capabili: Clasa de elevi Elevii integrați O1 - să exerseze deprinderile de calcul oral; O2 - să utilizeze terminologia specifică operațiilor de adunare și scădere; O3 - să efectueze operații de adunare și scădere În concentrul 0-100
MODALITĂȚI DE ABORDARE PRIVIND EDUCAȚIA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2147]
-
adunare și scădere În concentrul 0-100, fără și cu trecere peste ordin; O4 - să compună oral enunțul unei probleme; O5 - să analizeze și să rezolve o problemă dată. O1 - să exerseze deprinderile de calcul oral; O2 - să opereze cu termenii matematici specifici; O3 - să efectueze exerciții de adunare și de scădere În concentrul 0-100, fără trecere peste ordin; O4 - să compună enunțul problemei după o imagine; O5 - să rezolve o problemă cu o singură operație pe baza materialului concret (jetoane/bețișoare
MODALITĂȚI DE ABORDARE PRIVIND EDUCAȚIA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2147]
-
Învățător ce are următoarea structură: * domeniul de intervenție; * stabilirea obiectivelor; * stabilirea metodelor și mijloacelor de realizare; * perioada În care are loc intervenția; * criterii minimale pentru evaluarea progresului; metode și instrumente de evaluare. Învățătorului Îi revine sarcina de a desfășura activitățile matematice ținând seama de nivelul cunoștințelor elevilor, de particularitățile de vârstă și individuale. Tratarea diferențiată În cadrul orelor de matematică prezintă multiple avantaje, atât din punctul de vedere al elevilor normali și al celor cu CES, cât și din punctul de vedere
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii Curriculum: aprofundat - adaptat Disciplina: Matematică Unitatea de Învățare: Înmulțirea și Împărțirea numerelor naturale Tema: Exerciții și probleme Tipul lecției: de consolidare Scopul: consolidarea cunoștințelor referitoare la Înmulțirea și Împărțirea numerelor naturale; activizarea limbajului matematic și dezvoltarea operaților gândirii. Obiective operaționale: Clasa de elevi Elevi integrați O1. să efectueze corect și rapid exerciții de calcul mintal; O2. să opereze corect cu terminologia matematică În exerciții de diferite tipuri; O3. să transpună un enunț matematic Într-
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
Scopul: consolidarea cunoștințelor referitoare la Înmulțirea și Împărțirea numerelor naturale; activizarea limbajului matematic și dezvoltarea operaților gândirii. Obiective operaționale: Clasa de elevi Elevi integrați O1. să efectueze corect și rapid exerciții de calcul mintal; O2. să opereze corect cu terminologia matematică În exerciții de diferite tipuri; O3. să transpună un enunț matematic Într-o expresie matematică și să o rezolve; O4. să aplice algoritmul de calcul În exerciții de Înmulțire/Împărțire; O5. să rezolve probleme ce implică cel mult două operații
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]