5,675 matches
-
frământările țăranilor și pregătirea, obscură și turbure, a răscoalei.” O simți această răscoală cum se ridică ca un colț de nour negru la orizont, încă din primele capitole ale cărții”. Rebreanu este în literatura noastră, cu siguranță, cel mai mare meșter mânuitor de mulțimi.Sfătuirile țăranilor, șovăirile lor, îndrăznelile lor, spaimele lor, descoperirea propriei lor forțe și nașterea conștiinței de grup sunt redate de scriitor cu o infinită măiestrie și cu o putere rară.Nu orice romancier, oricât de mare ar
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Ștefan cel Mare” Suceava Cuvânt înainte Studiul folclorului a constituit în mod pragmatic, o sursă a literaturii culte și, în aceste condiții , scriitorul este cel care valorifică resursele culturii populare. Pornind de la cele două capodopere ale spiritualității românești,Miorița și Meșterul Manole,literatura modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice.O trăsătură esențială a neamului românesc ar fi "simpatia față de cosmos "care nu se prezintă ca " un sentiment păgânesc", ci ca o formă a "spiritului liturgic" preciza Mircea Eliade în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau aproape de sfârșitul lui. Momentul istoric în totalitatea sa nu putea totuși evita destinul care decurgea fatal chiar din poziția sa pe traiectoria descendentă a ciclului căruia îi aparținea." Mircea Eliade susține în articolul Destinul culturii românești că Miorița și Meșterul Manole sunt capodoperele spiritualității românești, iar literatura română modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice. O trăsătură esențială a neamului românesc ar fi "simpatia față de Cosmos" care nu se prezintă ca "un sentiment păgânesc", ci ca o formă a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
obiceiurile din ciclul vieții: nașterea pe pământ, depunerea copiilor pe pământ după naștere ori la botez, îngroparea morților în sânul pământului etc. Implicarea destinului în riturile de construcție ne îndrumă spre o altă zonă folclorică extrem de bogată. Ion Taloș, în Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, arată că, printre măsurile cele mai importante pe care le ia omul spre a se sustrage unui destin rău la construirea casei, este "alegerea unui loc curat", adică nebântuit de duhuri
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din toate orizonturile folclorului, atinge problematica destinului în câteva contribuții. Astfel, în Povestea cântată - studii de etnografie și folclor rezervă un capitol pentru Condiției umane - om și destin, în care propune noi interpretări din acest unghi pentru creațiile populare Miorița, Meșterul Manole și Șarpele. În studiul Meșterul Manole, S. Ispas oferă o interpretare aparte mesajului baladei, din perspectiva creștinismului în numele căruia s-au ridicat cele două (trei) biserici de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
destinului în câteva contribuții. Astfel, în Povestea cântată - studii de etnografie și folclor rezervă un capitol pentru Condiției umane - om și destin, în care propune noi interpretări din acest unghi pentru creațiile populare Miorița, Meșterul Manole și Șarpele. În studiul Meșterul Manole, S. Ispas oferă o interpretare aparte mesajului baladei, din perspectiva creștinismului în numele căruia s-au ridicat cele două (trei) biserici de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
palat cu 44 de camere închise cu cheia, iar pe fată o ascunde în ultima cameră; când fata împlinește optsprezece ani, împărăteasa are din nou un vis ciudat, care confirmă înscrisul de la naștere. După această premoniție, comandă o nouă cheie meșterului, întrucât găsește cheia ruptă la ușa fetei. Băiatul meșterului intră la fată noaptea, cu o cheie făcută pe furiș. Acolo, fermecat de frumusețea fetei, băiatul o sărută în somn pe fată și pleacă. Împărăteasa are iarăși un vis. A doua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe fată o ascunde în ultima cameră; când fata împlinește optsprezece ani, împărăteasa are din nou un vis ciudat, care confirmă înscrisul de la naștere. După această premoniție, comandă o nouă cheie meșterului, întrucât găsește cheia ruptă la ușa fetei. Băiatul meșterului intră la fată noaptea, cu o cheie făcută pe furiș. Acolo, fermecat de frumusețea fetei, băiatul o sărută în somn pe fată și pleacă. Împărăteasa are iarăși un vis. A doua zi dimineață, vizitându-și fata, vede o schimbare: "cât
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să recupereze ființa." c. Animarea obiectelor Această clasă de invariante include o importantă subclasă, aceea care privește rolul special avut de lemn la conceperea copilului. "Esență arboricolă, în formă de lemn de foc, buturugă sacră sau lemn prelucrat de mâna meșterului cioplitor, păstrează urmele arborilor sacri și ale pădurii mito-simbolice. Este considerat materie prin excelență, plină de căldură și personalitate față de răceala și indiferența metalului [...]. Civilizația românească tradițională este una a "lemnului" și în mai mică măsură a pietrei." Unchiașul dintr-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în copaie" [Tei-Legănat, Bârlea, I. Cuplul bătrân din Ionică, ram de tei [Oprișan, III] obține un copil în urma însuflețirii unui ram de tei de către Dumnezeu. Credințele despre puterile magice ale teiului abundă în mentalitatea arhaică românească. Din lemn de tei meșterii populari confecționează linguri, vase, obiecte de uz casnic sau obiecte cu funcții ceremonial-cultice. "În mitologia și în simbolistica populară în care pomii au semnificații masculine sau feminine, teiul, în opoziție cu stejarul, este mai mult un arbore feminin și matern
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prin acționarea unei imagini interne, cu ajutorul unor puteri magice); complexul lui Narcis (imaginea este reproducerea subiectului însuși și permite și reproducerea mișcării, ca reflex în apă sau dublu în oglindă); complexul lui Œdip, complexul Fedrei, dar și, mutatis mutandis, complexul Meșterului Manole − asimilat vocației creatorului care (se) sacrifică pentru opera sa. Urmează o altă intersectare metodologică, de această dată cu analiza de tip lacanian. Thomas preia conceptul de imagine-oglindă și noțiunea complexă de iluzie speculară, pe care o definește drept o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pământuri și așează pe romani în Dacia Inferioară, iar în cetăți pune căpetenii, domini, din care se trag până astăzi, în amândouă aceste țări, domnii, dar numai numele le-a rămas sub cruda tiranie turcească. (246) Mircea Eliade notează în Meșterul Manole o concluzie pe care și istoriografia, și imaginarul medieval românesc o confirmă, și anume că în orice cultură există un mit central care o reprezintă și care se găsește în toate marile sale creații (43). Dintr-o istorie trăită
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rându-i, de către Scaunul Pontifical, "atlet al lui Christos", este, în scrisorile trimise puterilor europene, și autorul jurământului de credință și de jertfă de sine pentru legea creștină, cu valențe aproape mitice − considerat de aceea extrem de sugestiv și de Eliade (Meșterul Manole 30-31). Ștefan nu dorea să realizeze prin programul său o preluare pasivă a moștenirii bizantine, ci viza chiar refacerea imperiului creștin din orient și, de aceea, reluarea concertată de către toate puterile europene a cruciadei împotriva musulmanilor, după ce el însuși
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Obrociri de zile, Cărți de visuri, Oglinda norocului etc). Eliade identifica în ele, stabilindu-i suprarealului o sorginte mitologică, urmele unei cosmogonii și ale unor tehnici arhaice cu valoare antropologică, reținute ulterior în imaginarul medieval ("Cărțile populare în literatura română". Meșterul Manole 151-65). Dintre scrierile de prevestire, cărțile cu conținut astrologic se bucurau, probabil, de cel mai numeros public, deoarece ele satisfac o nevoie ancestrală a omului de a-și cunoaște destinul pentru a-l schimba (Visele lui Mamer și Proorocirea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Dimensiunea umană a istoriei. Direcții în istoria mentalităților. București: Meridiane, 1986. ---. Histoire de la pensée et des mentalités politiques européennes. București: Tipografia Universității București, 1998. Efremov, Alexandru. Icoane românești. București: Meridiane, 2003. Eliade, Mircea. Sacrul și profanul. București: Humanitas, 1992 [1965] ---. Meșterul Manole. Iași: Junimea, 1992. ---. Imagini și simboluri. București: Humanitas, 1994. [1952] ---. Încercarea labirintului. Cluj-Napoca: Dacia, 1990. [1978] ---. Comentarii la legenda Meșterului Manole. București: Humanitas, 2004. [1943] Evdochimov, Paul. Arta icoanei. O teologie a frumuseții. București: Meridiane, 1992. [1981] Ferluga, Jarlan
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Universității București, 1998. Efremov, Alexandru. Icoane românești. București: Meridiane, 2003. Eliade, Mircea. Sacrul și profanul. București: Humanitas, 1992 [1965] ---. Meșterul Manole. Iași: Junimea, 1992. ---. Imagini și simboluri. București: Humanitas, 1994. [1952] ---. Încercarea labirintului. Cluj-Napoca: Dacia, 1990. [1978] ---. Comentarii la legenda Meșterului Manole. București: Humanitas, 2004. [1943] Evdochimov, Paul. Arta icoanei. O teologie a frumuseții. București: Meridiane, 1992. [1981] Ferluga, Jarlan. Bisanzio. Societa e stato. Milano: Sansoni, 1974. Ferraris, Maurizio. L'Immaginazione. Bologna: Il Mulino, 1996. Flandrois, Isabelle. L'institution de Prince
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Chendi - poeziile d-lui Vulovici rămân la un nivel discutabil. În afară de câteva imitații după genul popular al lui Eminescu, multe din oțeliturile acestea sunt, prin asprime și stângăciile lor, de natură încă rudimentară și nu au nici rotunzimea exterioară unui meșter de talent”. SCRIERI: Vitejești, Craiova, 1906; Stihuri oțelite, Craiova, 1909; Vitejești, pref. C. Ș.-Făgețel, Craiova, 1925; Vitejești, îngr. și pref. Victor Rusu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Ion Gorun, „Vitejești”, „Revista noastră”, 1906, 4; Iorga, O luptă (1979), II, 305
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
V. își va ilustra ideile despre poezie, despre forma și rostul acesteia. DaVinciAna (1983) reflectă cel mai bine această tendință, autorul reușind să atingă aici mari teme ale liricii, preluate în spirit leonardesc, cu trimiteri la mitul Mioriței sau al Meșterului Manole: „Cu mlădieri sonore - care flaut/ Își caută-n verde-galben partitura?/ În strune de vioară trec măsura/În apele albastrului ce caut...”. Interioritatea se reflectă într-un spațiu plin de romantism, nu de puține ori melancolic și confesiv: „Deopotrivă plină
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
tehnica narării. Basmul apare, potrivit acestei viziuni, ca o operă cu „arhitectonică bogată și diversă, compozită și totodată coerentă”, cu eroi-prototipuri prezentați în acțiune; construit cu ajutorul miraculosului hiperbolic, al alegoriei iluzorii, basmul dezvoltă structuri generale, linii structurale (narograme). Povestitorul popular, meșter al unei adevărate ars combinatoria, întrunește calități de regizor, scenograf, mânuitor de clișee, afirmându-și originalitatea în cadrul dat al unor motive, în funcție de talent și de limitele narării tradiționale. Un accent deosebit este pus pe discursul fantastic, cu motivele și motivemele
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
datează primele încercări literare și debutul cu poezia Porumbeii în „Universul literar” (1927). Între 1928 și 1932 studiază filosofia la Florența, unde leagă prietenii trainice cu oameni de litere italieni; în acești ani traduce, în colaborare cu Tommaso Landolfi, drama Meșterul a lui Adrian Maniu (text nepublicat). În 1934, după ce trei poezii îi fuseseră reținute de Zaharia Stancu în Antologia poeților tineri, este distins de Societatea Scriitorilor Români cu Premiul „Ionel Pavelescu” pentru sonet și debutează editorial cu placheta Cloșca cu
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Jurnal, îngr. trad., pref. K. Jurczak, București, 1998; Banchetul. Nuvele polone contemporane, îngr. și pref. trad., București, 1976; Roman Ingarden, Studii de estetică, introd. Nicolae Vanina, București, 1978; Zofia Nalkowska, Dragostea Teresei Hennert, pref. trad., București, 1979; Józef Ignacy Kraszewski, Meșterul Twardowski, pref. trad., București, 1981; Wojciech Z.ukrowski, Nopțile Ariadnei, pref. trad., București, 1983; Andrzej Kușniewicz, Lecția de limbă moartă, pref. trad., București, 1985, Regele celor două Sicilii. Lecția de limbă moartă, pref. Constantin Geambașu, postfață D. Branea, București, 1998
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
a fost manualul: rețetar sau erminie, era menit să ofere sfaturi și să livreze soluții tehnice ori iconografice. Pe scurt, era o „carte de învățătură” adresată în primul rând ucenicului, care avea astfel acces la „secretele” meseriei. Mai târziu, când meșterul a devenit artist și a început să rivalizeze cu poetul, au apărut tratatele, în care componenta teoretică și dimensiunea reflexivă articulau o meditație pe marginea activității artistice. Arta devenea astfel „cosa mentale”. Dintr-o altă perspectivă, această remarcabilă transformare poate
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
artelor frumoase. De altfel, de aproape două sute de ani, în marile centre artistice europene, trei erau surorile nobile ale artelor plastice: pictura, sculptura și gravura... Mulți dintre gravorii de azi au devenit maeștri care își încredințează placa de gravat unor meșteri (Fig. 9) cu priceperi valoroase, pentru delicata operațiune de imprimare. Artiștii gravori ai epocii moderne și au ridicat specializarea către domenii foarte stricte, precum gravor în lemn, gravor în metal etc. Reperele istorice ale domeniului pot fi astfel marcate, în ciuda
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cu seamă acei plasticieni care nu au un atelier de gravură personal utilat corespunzător. Pentru aceștia este deosebit de avantajoasă posibilitatea de a crea o sumă de proiecte direct pe hârtia de transport, pe care mai apoi, aducându-le la un meșter litograf, să le supună procesului descris mai sus. ZINCOGRAFIA (zincogravura) Pentru a elimina orice risc de confuzie, specificăm că termenul de zincografie are două accepțiuni în limba română. Cea mai curentă, încetățenită în ultimii 50 de ani, este cea care
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
locală a timpului, nu ca un efort al cronicarului. Același Ștefan e caracterizat prin puține cuvinte, al căror sens complet astăzi ar trebui, în limbaj standard să cuprindă câteva fraze: era ’’un om întreg la fire’’;.’’la lucru de războaie meșter..rar război de nu biruia’’. Este frecventă și folosirea pers a III-a sg. pentru pl.‚”și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea”, dar și forme de plural pentru singularul verbelor, cu evidenta dorință de a arăta, în cazul
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]