4,790 matches
-
zonei Bucovinei, legat de sărbătoarea Sf. Paști, este mielul pascal, aici întâlnindu-se două aspecte distincte: mielul simbolic, care are un înțeles creștin și care se face din aluat sau unt și mielul jertfă, care se prepară și se consumă. Mielul simbolic nu se consumă, ci se păstrează după binecuvântare până la Înălțarea Domnului, când se dă ca hrană animalelor curate (la vite), cum este tradiția în această zonă. De o semnificație pascală deosebită este tradiția folosirii ouălor vopsite și încondeiate, acestea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
unu se întorcea dintr-o delegație și-i promisesem că-l aștept cu masa pusă și cu mâncare preparată de mine; aflându-mă la începutul carierei de gospodină, vă imaginați că nu i-am gătit o tocană din măruntaie de miel; am întocmit și eu un meniu frugal, numai bun pentru o cină la oră târzie. Apă aveam, îmi mai lipsea doar pâinea proaspătă... Am sunat rapid o fătucă de la serviciu și am chemat-o să mă ajute la cumpărături; locuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Mi-au crescut trei cucuie, dar să știi că nu am plâns. Tata mi-a zis că din cucuie îmi cresc cornițele și o să fiu ca el, numai că eu o să am trei coarne. Știi, mami, sunt cel mai fehehericit miel de pe pământ! A venit copilul domnului Om și m-a luat în lăbuțele lui micuțe și m-a mângâiat. Hi hi, ce proști sunt oamenii mici, nu pot să alerge ca noi și nici să behăie. Dar eu am stat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
se uită în vitrine, nu se dă pe gheață și nu bate copiii, nu se duce la circ și e vesel, dacă are de ce să fie, și niciodată nu-și ține banii ascunși sub pernă (ci într-un burdușel de miel plângăreță.“ Ce-i acela burdușel? Taci și-ascultă! „Un lup cocoșat nu-și face dușmani (fiindcă nu mai are pe cine-și face dușmană, cântă la pian și la vioară. Când e zi de sărbătoare își ia copiii și-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
nu s-ar povesti..." Sau: "A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi nu s-ar mai povesti; pe când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; pe când se băteau urșii în coadă; pe când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau înfrățindu-se; pe când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești De când se scria musca pe perete Mai mincinos cine nu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
umbrei unui trecător, ca să-i fure umbra acestui nou Peter Schlemil; iar trestia era aruncată în temelie. Cel care suferise această răpire murea, se zice, în patru zile. era tot o înzidire. Umbra a fost înlocuită cu un cap de miel jupuit, deoarece trecătorii se împotriveau și mai curând îi omorau pe zidari decât să-și cedeze umbra. Iată cum a supraviețuit vechea tradiție a lui Manole. În Danemarca se jertfește un miel sub altarul fiecărei biserici noi. În Grecia se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Umbra a fost înlocuită cu un cap de miel jupuit, deoarece trecătorii se împotriveau și mai curând îi omorau pe zidari decât să-și cedeze umbra. Iată cum a supraviețuit vechea tradiție a lui Manole. În Danemarca se jertfește un miel sub altarul fiecărei biserici noi. În Grecia se ucide un cocoș, care este îngropat sub temelia caselor în construcție. În 1843, femeile din Halle, în Germania, și-au ascuns copiii, convinse că unul avea să fie răpit pentru a fi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dintre formele tandreții blânde care caracterizează un neam făcut pentru a iubi. Dacă prietenul călărețului este calul, câinele este prietenul ciobanului, se iubesc și se ajută unul pe altul. Costea pleacă la oraș ca să cumpere sare pentru oi, tărâțe pentru miei și haine pentru ciobani și opinci pentru slugi. În lipsa lui, Fulga îi fură turma. Costea se întoarce, constată furtul, se plânge. Câinii lui tineri nu spun nimic. Vine atunci încet, făcând ocoluri largi și cu urechile pleoștite, Dolca, o cățea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o fi, Păcat și-or plăti ............................ Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Ca să mă îngroape De stână aproape, Oi ca să-mi privesc, Dor să-mi potolesc; Spre partea de luncă, Aproape de strungă, Strunga oilor, Jocul mieilor, Dorul bacilor, În dosul stânii Să-mi auz câinii, Că ei, d-or lătra, Stăpân c-or chema; Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Să le spui așa, De te-or asculta: Când m-or
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
stână fără fadoarea pastoralelor lui Gesner și Florian. Realismul este aici crud și violent; tușele de culoare locală au îndrăzneală și energie. În mirosul de fermă, lapte și fân se răspândește mirosul sângelui. Țipetele fac să răsune staulul unde behăie mieii, iar ungherele întunecoase ale grajdurilor au ceva înspăimântător. Nici cea mai mică fantezie, nici cea mai mică divagație nu strică tabloul prin neverosimilul lor, este o pastorală trăită de păstori adevărați, murdari și brutali, printre oi care nu sunt nici
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și se stinge de dorul oilor. În sfârșit, iarna lungă trece, vine primăvara și, într-o dimineață, clinchete vesele îi ajung la urechi, iar el re recunoaște și pornește în fugă; își vede de departe turma, oile lui dragi cu miei. Întinde brațele, scoate un strigăt puternic de bucurie și cade cu fața la pământ, mort: este îngropat pe munte, care de atunci se cheamă Vârful cu Dor. Altă culme, cu povestea ei. Jepii erau doi frați gemeni, stăpâni peste munte, și semănau
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a Dunării și a Bucegilor. Ca să cităm acum numai un exemplu: frumoasa meditație pe care o constituie acest pasaj din O înmormântare în Carpați: "Ciobanii începeau să-și ducă turmele spre pășunile de la munte; mânau nesfârșite caravane de oi, cu mieii căutând sfârcurile mamelor și dulăii care veneau în urmă. Iar tinerii păstori, cu ochii negri ca mura, cu părul întunecat ca pana corbului ce le cade în bucle bogate de sub căciula de blană, își lăsau să rătăcească privirile visătoare, nepăsătoare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe 1 ianuarie. Norocul lor, al Realității și al Antenei 3, e că, acuși, când va veni Paștele și vom asista din nou la o amuțire generalizată, vor ști ce au de făcut. Tăcerea porcilor va fi înlocuită cu tăcerea mieilor. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Fragmente de scrisoare veche Emil BRUMARU E luni, 1 noiembrie (1982, n. m.) Ceață. Ca întotdeauna, începutul zilei îmi pâlpâie în suflet într-un fel pe care caut să-l descriu ca să pot scăpa de panică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Hudești, lângă iazul Axinte. In prezent s-au construit multe case. țelină înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
călduroase. Lâna de oaie era folosită la confecționat plăpumi pentru învelit, la țesut scoarțe și covoare și chiar la cusutul carpetelor. A predominat rasa țurcană de culoare neagră, albă sau brumărie, rasă mixtă, bună de lapte și pentru pielcele de miel. în timpul colectivizării au fost aduse la noi și oi din rasa țigaie, rasă bună pentru lapte, dar și pentru lână. în momentul de față mai există puține exemplare pe teritoriul comunei Hudești. Acum când a scăzut rolul lânii, mai ales
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
până peste genunchi, indiferent că era băiat sau fată. Iarna, țăranii hudeșteni purtau opinci din piele de porc și, mai rar din piele de vită. Ca să țină mai mult, opincile erau tratate cu piatră vânătă. Pe cap purtau căciulă de miel care de multe ori era purtată și vara. Peste corp purta cojoc care de cele mai multe ori servea și ca plapumă pentru 5-6 copii pe care îi avea. Vara toți umblau desculți. Costumul național de sărbătoare nu-l posedau decât cei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră, pe cuptor sau uneori pe jos, urzeala fiind din fire de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună aveau oi care erau ținute nu numai pentru miel și brânză ci și pentru lână. Lâna era prelucrată, toarsă pe categorii și folosită pentru țesut pânza de suman sau diferite covoare cu motive zoomorfe sau florale și uneori cu spice de grâu. Mai există în satele comunei Hudești familii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
casnice. în Vatra doar la 4-5 gospodării se mai practică această activitate casnică. Cânepă și in nu se mai cultivă în comună decât întâmplător și chiar deloc. Lâna oilor nu se mai caută indiferent de calitate. Chiar nici pielicelele de miel nu mai au căutare, oamenii purtând căciuli împletite rusești, chinezești etc. Valorile țesăturilor în culori naturale a scăzut foarte mult și e posibil chiar să dispară. c. împletiturile Ca vechime împletiturile au fost contemporane cu țesăturile. Fiind nevoite să se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-a pus un ou roșu și un bănuț sfințit,se face apoi rugăciunea de dimineață și apoi se servesc anafura și câte o bucățică din Crucea Paștilor. Se servesc apoi bucate pregătite pentru acest eveniment, în special friptură de miel și sarmale. După masă se ciocnesc ouă roșii, dar și cu diferite motive pictate. Cel care ciocnește spune : Hristos a înviat ! iar celălalt răspunde : Cu adevărat a înviat.! La Hudești, până la înălțare oamenii se salută cu formula Hristos a înviat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sare, piper și verdeață pentru decor Se zdrobește usturoiul, apoi cartoful cald fără coajă, după care se adaugă gălbenușurile, sare, piper, zeamă de lămâie și uleiul ca la o maioneză până devine consistent. Se servește ca garnitură la friptură de miel, vițel sau pasăre și la carne rasol. SOS GENOVEZ O crenguță de tarhon, o crenguță de hasmațuchi, ½ de legătură de pătrunjel, 20 g fistic, 20 g migdale tocate, 2 gălbenușuri, o linguriță de lămâie, sare, piper, 300 ml ulei de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
piper; călim puțin, apoi adăugăm apă și lăsăm să fiarbă timp de o oră și jumătate. După ce a fiert, adăugăm vinul, boiaua, menta, cimbrul și bulionul, după care lăsăm să mai dea câteva clocote, după care este gata. TOCANITA DE MIEL CU CIULAMA LA CUPTOR 2 kg carne de miel, 2 cepe, 1 pahar de ulei, 50 g zahăr, 1 ou, 1 pahar de bulion, 100 g unt, 200 g lapte, piper, sare, mentă tocată fin, coriandru, 100 g cașcaval, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
fiarbă timp de o oră și jumătate. După ce a fiert, adăugăm vinul, boiaua, menta, cimbrul și bulionul, după care lăsăm să mai dea câteva clocote, după care este gata. TOCANITA DE MIEL CU CIULAMA LA CUPTOR 2 kg carne de miel, 2 cepe, 1 pahar de ulei, 50 g zahăr, 1 ou, 1 pahar de bulion, 100 g unt, 200 g lapte, piper, sare, mentă tocată fin, coriandru, 100 g cașcaval, 2 linguri de pesmet, 6 cartofi Carnea se călește și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
prăjit. Decorăm cu verdeața tocată fin. SARMALE ÎN FOI DE CEAPĂ Se pun patru cepe mari opărite în apă cu sare, pentru a se desface foaie cu foaie. 200 gr. de orez, 800 gr. de carne tocată de vițel și miel, două cepe mici tocate și călite, verdeață, sare, piper. Umplem foile cu această umplutură, apoi le așezăm în cratița unsă cu ulei, punem printre rânduri fire de cimbru și felii de roșii tocate. Deasupra turnăm un pahar de suc de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sau la aceea a cancelariei mele zece țărani români, plângând și implorând în zadar ajutorul meu. Înecările de la Nantes nu erau mai îngrozitoare decât mijloacele ce se întrebuințează pentru a extorca acestor nenorociți cel de pe urmă vițel, cel de pe urmă miel, cea de pe urmă găină. Oameni foarte demni de credință mă încredințează că sunt puși la tortură în același teasc, piciorul bărbatului lângă piciorul femeii, până când mărturisesc și predau tot ce au. Nu mai este în țară nici grâu, nici orz
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ai curajul să spui și tu ceva ce gândești. Am luat masa de prânz în acest mic sătuc, pe terasa unui mic restaurant. Am avut ocazia să degust vinul local, roșu și foarte bun, iar ca mâncare niște specialități de miel, făcute așa de bune că-ți venea să-ți lingi degetele. După ce am luat masa ne-am plimbat puțin pe străduțele pietruite, acoperite de viță de vie, și am admirat casele vechi, amenajate cu mult gust, care parcă te invitau
Muntele Olimp. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]