3,535 matches
-
de valoare justă*) (P) 1065. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P) 1068. Alte rezerve (P) 1069. Alte rezerve specifice activității administratorilor fondurilor de pensii private (P) 107. Rezerve din conversie*) (A/P) 108. Interese minoritare*) 1081. Interese minoritare - rezultatul exercițiului financiar (A/P) 1082. Interese minoritare - alte capitaluri proprii (A/P) 109. Acțiuni proprii (A) 1091. Acțiuni proprii deținute pe termen scurt (A) 1092. Acțiuni proprii deținute pe termen lung (A) 11. REZULTATUL REPORTAT 117. Rezultatul reportat 1171
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207196_a_208525]
-
realizat din rezerve din reevaluare (P) 1068. Alte rezerve (P) 1069. Alte rezerve specifice activității administratorilor fondurilor de pensii private (P) 107. Rezerve din conversie*) (A/P) 108. Interese minoritare*) 1081. Interese minoritare - rezultatul exercițiului financiar (A/P) 1082. Interese minoritare - alte capitaluri proprii (A/P) 109. Acțiuni proprii (A) 1091. Acțiuni proprii deținute pe termen scurt (A) 1092. Acțiuni proprii deținute pe termen lung (A) 11. REZULTATUL REPORTAT 117. Rezultatul reportat 1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207196_a_208525]
-
ei, dar fiindcă se neagă reprezentarea minorităților, cu siguranță nu sînt echitabile. Guvernarea eficientă. Susținătorii sistemului bipartidist sprijină și sistemul V. Pl. pentru că are și o altă consecință. Prin amplificarea majorității legislative a partidului învingător, V. Pl. îngreunează posibilitatea partidelor minoritare să formeze o coaliție capabilă să împiedice aplicarea programului partidului majoritar sau, în opinia liderilor majorității, a "mandatului lor popular". Dispunînd de o majoritate sporită de membri de partid în corpul legislativ, liderii acestor partide își vor permite oricum să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
aceasta era situația în țările mici și nu în cele cu aglomerări mari de culturi diverse. În unele țări mai divizate din punct de vedere cultural s-a ajuns la proiecte consensuale. În cel puțin o țară, India, nici o cultură minoritară nu a fost atît de închegată pentru a guverna. Prin contrast, acolo unde conflictele culturale erau mai acute, așa cum s-a întîmplat în unele părți ale Africii și în fosta Iugoslavie, democratizarea s-a dovedit a fi mai mult un
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
un mare eveniment! Că e criză politică, că va cădea guvernul, că ne pândesc anticipatele ș.a.m.d. Tuturor acestor cassandre le-aș aminti că, exeptând guvernul provizoriu și guvernul Roman, generat de alegerile din 1990, toate guvernele au fost minoritare, inclusiv guvernul Năstase, după prima retragere a "conservelor", pe când se porecliseră "puri"! Iar guvernul Stolojan, un guvern similar cu cele din comunismul de război, a fost unul "de largă concentrare democratică", "de uniune națională" de altfel cu mandat limitat la
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
spectru politic. Toate celelalte guverne de după aceea începând cu cel condus de d-l Văcăroiu, despre care toată lumea credea că va cădea a doua zi, dar a ținut tot mandatul de patru ani, grație sprijinului "patrulaterului roșu"! au fost guverne minoritare. Așa că actualul guvern intră în cadrul regulii, nu este o excepție și îndrăznesc să profețesc că va merge până la capătul mandatului. De ce? Pentru că legea e făcută parcă pentru a împiedica alegerile anticipate. De asemenea, pentru că nu e loc în calendarul anului
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de viabilitatea unei astfel de cercetări, în condițiile precarității surselor primare și a studiilor în măsură să-l ajute pe doctorand. Entuziasmul domnului Ghercă pentru o temă apropiată de propria sa identitate confesională, dorința de a înțelege evoluția unei comunități minoritare, precum și capacitatea de a-și susține propriul demers m-au convins. Astăzi, ne aflăm, și o spun cu satisfacție, în fața unei lucrări solide și valoroase atât prin fondurile documentare inedite puse în circulația științifică, cât și prin analiza pertinentă, detașată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în statul modern, mai precis presa catolică din România. În același timp, deși subiectul ales de autor pare unul limitat, trimițând la o descriere a unei părți a presei dintr-o perioadă dată, el îi permite doctorandului abordarea unei comunități minoritare în ansamblul ei, pe relația cu comunitatea majoritară din perspectivă confesională, cu problemele din cadrul propriului corp social, mai ales după Marea Unire din 1918, atunci când aspectul confesional a fost dublat de unul etnic identitar, divergent mai curând (mă refer aici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mare măsură inedit în istoriografia română, cu dorința, clar exprimată, nu doar de a adăugi cunoașterea istorică prin menționarea și descrierea tipăriturilor catolice din România primei jumătăți a secolului al XX-lea, ci și de a înțelege evoluția unei comunități minoritare din perspectivă confesională, modul în care sub presiunea contextului legat de faptele politice din spațiul românesc, dar și acțiunea unificatoare a Vaticanului își definește identitatea, dar și maniera de manifestare publică. Analizând presa catolică, autorul își propune să prezinte structura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1909). Numeroase publicații (212194) au participat la "Congresul presei catolice", care a avut loc la Zaragoza în 1908 și la care a fost prezent și Cardinalul Merry del Val, Secretar de Stat al Papei Pius X. Presa catolică oficială era minoritară, deoarece calitatea ei lăsa de dorit, iar cititorii cumpărau ziarele consacrate, tradiționale, care erau tot catolice, dar care nu-și manifestau explicit confesiunea. A avut loc o dezbatere despre jurnalismul catolic, asemănătoare celei din Italia și a fost tradusă opera
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
am referit la state precum Italia, Germania, Franța și Spania, care au reprezentat un model și au oferit posibilitatea de a se forma unor clerici din state mai puțin dezvoltate, sau unora care proveneau din țări unde confesiunea catolică era minoritară; aceștia din urmă, întorși în țările lor, au inițiat și dezvoltat o presă catolică locală, nu de puține ori cu sprijinul chiar și financiar, al Vaticanului 253. A existat o legătură directă între contextul social-politic și cultural din diferite state
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Concordatului dintre România și Vatican a constituit un moment de referință în evoluția relațiilor diplomatice dintre cele două state. Guvernele românești din perioada 1920-1927 au intuit necesitatea încheierii Concordatului ca o premiză a procesului de integrare confesională a credincioșilor catolici minoritari și de rezolvare a problemei cultelor din România Mare. Sfântul Scaun vedea, la rândul său, în acest tratat un instrument util pentru păstrarea și consolidarea drepturilor și libertăților Bisericii Catolice într-un ambient ortodox destul de ostil 288. Tratativele îndelungate s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură din Arad), Erdely Tudósitó (Curierul Transilvănean foaie bisericească politică, din Brașov), Katholikus Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
realităților politice concrete, a sentimentului național și a organizării statului național român după Primul Război Mondial. Particularitățile presei catolice din țara noastră au avut la bază existența mai multor etnii și rituri, dar și faptul că totuși confesiunea catolică era minoritară, iar "Biserica ortodoxă română, fiind religia marii majorități a românilor, este biserica dominantă în statul român"332. În România a existat o presă catolică în mai multe limbi care s-a adresat mai multor etnii, rituri, ordine misionare (franciscanii, iezuiții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
simbolistică) scopul apariției ziarului în capitala țării,dar și unele viziuni referitoare la dezvoltarea publicației. Autorii au subliniat necesitatea existenței unei prese catolice (a apostolatului în presă), cu atât mai mult într-o țară precum România, unde confesiunea catolică era minoritară. Necesitatea apariției unui ziar catolic în București a fost argumentată prin rolul capitalei în luarea deciziilor importante pentru tară. Sintagma " Slabele lumini ce licăresc bătute de vânt ici și colo" se referea la publicațiile catolice(în principal reviste) care apăreau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
indirect și statul român)807. Această politică a Vaticanului a avut la bază propriile interese, însă ele au coincis totuși cu cele ale României. Papalitatea a urmărit consolidarea comunităților catolice din toate statele (mai ales acolo unde confesiunea catolică era minoritară, cum a fost cazul României) și crearea unei ierarhii locale naționale, cu influență în stat. O altă miză a fost și stabilirea unor raporturi și legături diplomatice cu diferite state, care s-au concretizat în diferite tratate (politica Concordatelor)808
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diferită (română, maghiară, germană), ea s-a dovedit activă în spațiul public (inclusiv prin crearea unor instituții de presă și dezvoltarea unor publicații). Această situație existentă pe plan etnic și confesional a fost una inedită pentru România. Prezența unor confesiuni minoritare în cadrul noului stat impunea guvernelor de la București adoptarea unei legislații care să permită armonizarea formelor de organizare a structurilor ecleziastice, precum și conviețuirea pașnică a credincioșilor minoritari cu cei aparținând Bisericii dominante în stat. Guvernele românești au considerat ca pe un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe plan etnic și confesional a fost una inedită pentru România. Prezența unor confesiuni minoritare în cadrul noului stat impunea guvernelor de la București adoptarea unei legislații care să permită armonizarea formelor de organizare a structurilor ecleziastice, precum și conviețuirea pașnică a credincioșilor minoritari cu cei aparținând Bisericii dominante în stat. Guvernele românești au considerat ca pe un imperativ politic necesitatea stabilirii relațiilor diplomatice cu Vaticanul și a negocierii unui concordat prin care să se reglementeze problemele legate de defășurarea activității Bisericii Catolice în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Movimento Cattolico, în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981. Berstei, S., Milza, S., Histoire de la france au XX e siècle: 1900-1930, Editions Complexe, 1999. Biserica noastră și cultele minoritare. Marea discuție parlamentară în jurul Legii Cultelor, Editura Albatros, București, 2000. Bon, Gustave, Învățămintele psichologice din războiul european, Editura "Librăriei Stănculesu", București,. Bondrea, Aurelian, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007. Bota
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981, pp. 273-275. Majo, A., La stampa cattolica in Italia. Storiabe documentazione, Piemme, Casale Monferato, 1992. Martina, Giacomo, Pio IX (1851-1866), Roma 1986, (Miscellanea Historiae Pontificiae, 51). Mateiu, I., Doctrina de stat a problemei minoritare, Editura Imprimeriile Independența, București, 1929. Moscovici, Serge, Epoca maselor. Tratat istoric asupra psihologiei maselor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Munteanu Ghercă, Iulian, "Biserica Romano Catolică formă de rezistență anticoministă", în Chronos, anul III, nr. 1(4), Iași, 2005. Perez Lopez
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mitropolitul, Biserica neamului și drepturile ei (1928), Idem, Biserica împotriva Concordatlui (1929), Bălan Ioan, Raporturile noastre cu Vaticanu (1920), Bendiscioli Mario, La politica della Santa Sede (1939), Ghibu Onisifor, O mistificare îndrăzneață: Acordul cu Roma (1932), Idem, Politica religioasă și minoritară a României. Fapte care impun o nouă orientare (1941), Vasile Goldiș, Concordatul (1928), Octavian Goga, Problema religioasă (1922), Nae Ionescu, Către anticoncordatarii sinceri (1927) etc.. 13 Ion Dumitru Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944, Ioan N Floca, Din istoria dreptului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sionul Românesc, Lugoj, 1925, p. 56. 417 Pentru provinciile românești (Moldova, Țara Românească si Transilvania) a existat o problemă a minorităților etnice și confesionale cu mult timp înainte de apariția României ca stat. 418 I. Mateiu, Doctrina de stat a problemei minoritare, Editura Imprimeriile Independența, București, 1929, p. 4. 419 Valentin Buda Niga, "Integrarea cultelor religioase în România Mare (1912-1928)", în Analele Ștințifice al Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Serie Nouă, Istorie, Tomul XLVI-XLVII, 2000-2001, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1983; Mutația punctului, Pancevo, 1986; Piticii au uitat să crească, Pancevo, 1987; Poeme, pref. Mihai Ungheanu, Craiova, 1988; Efectul contrastelor, Novi Sad, 1989; Pianul cu păianjeni, Novi Sad, 1991; Călărețul din Babilon, Timișoara, 1996; Antistress show, Novi Sad, 1996; Metagalaxia minoritară. Cartea stărilor spectrale, Novi Sad, 1996; Post-restant în arhipelag, Pancevo, 1999; Dresura stelei de mare. Noaptea de hârtie, Belgrad, 2000; Ieșirea din clepsidră, îngr. și pref. Nicu Ciobanu, Belgrad, 2000; Deliciosul destin minoritar, Timișoara, 2002; Spirala de piatră, îngr. Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
1996; Antistress show, Novi Sad, 1996; Metagalaxia minoritară. Cartea stărilor spectrale, Novi Sad, 1996; Post-restant în arhipelag, Pancevo, 1999; Dresura stelei de mare. Noaptea de hârtie, Belgrad, 2000; Ieșirea din clepsidră, îngr. și pref. Nicu Ciobanu, Belgrad, 2000; Deliciosul destin minoritar, Timișoara, 2002; Spirala de piatră, îngr. Ion Deaconescu, Craiova, 2003. Antologii: Versiunea posibilă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, introd. edit., Pancevo, 1987. Traduceri: Din lirica iugoslavă, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu). Repere bibliografice: Flora, Lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
ideologic arhaizantă, dar dotată totuși cu o vitalitate deosebită, inclusiv din punct de vedere artistic și cultural. Perioada „restaurării” sasanide a fost cea a fondării zoroastrismului, care a fost transmis mai apoi În epoca medievală și modernă, devenind o religie minoritară, bazată pe legături etnico-religioase, atât În Iranul islamic, cât și În India. Istoria sa indiană - istoria parsismului - este un capitol ulterior al evoluției sale complexe și tumultoase, caracterizată de condiții sociale și economice cu totul noi, de o situație culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]