3,504 matches
-
tocmai fusese scoasă. Apa se liniștea încetul cu încetul... Iar cealaltă, mondena inaccesibilă, care altădată îmi amintea de o floare uscată între paginile unei cărți, mi-a dezvăluit o senzualitate secretă, opacă. Trupul ei ascundea o căldură parfumată, o tulburătoare mireasmă alcătuită din zvâcnetul sângelui, din luciul pielii, din încetineala ispititoare a vorbelor sale. Dragostea fatală care făcuse să cedeze inima Președintelui a remodelat Franța pe care o purtam în mine. Aceasta era mai cu seamă romanțioasă. Personajele literare care se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Fixând clipa aceea... Da, exista în viața lor o dimineață luminoasă...” Cuvântul acesta a făcut minuni. Căci, deodată, cu toate simțurile mele, am fost transpus în clipa suspendată de zâmbetul celor trei cochete. M-am pomenit în atmosfera aceea cu miresme de toamnă, nările mi-au fremătat, atât de pătrunzătoare era aroma amăruie a frunzelor. Am clipit din ochi în soarele care străbătea printre crengi. Am auzit zgomotul îndepărtat al unui faeton înaintând pe pavaj. Apoi șuvoiul încă neclar al câtorva
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cerului, gestul degetelor ei, întorcând paginile, se țesea în unduirea ramurilor lungi ale sălciilor... Așadar, contopirea aceea ascundea taina frumuseții sale! Da, chipul, trupul ei nu se crispau, speriate de sosirea bătrâneții, ci se lăsau pătrunse de vântul însorit, de miresmele amare ale stepei, de răcoarea crângului de sălcii. Iar prezența ei conferea o uimitoare armonie acelei întinderi pustii. Charlotte era acolo și, în monotonia câmpiei arse de căldură, se înfiripa o consonanță insesizabilă: foșnetul melodios al curentului, mirosul aspru al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
patru col]uri ale patului C`te un buchet de viorele... (n.tr.). 2 Acolo vom dormi P`n-la sf`r[itul lumii... (n.tr.) 1 C`nd, cu ochii deschi[i, `ntr-o sear\ cald\ de toamn\ ~]i respir mireasma s`nului t\u dr\g\stos, V\ d `ntinse alene preafericite maluri Orbite de v\p\ile-unui soare monoton... (n.tr.) Prie-Dieu (fr.) - sc\unel scund pentru rug\ciune (n.tr.). 1 Sirventčs (fr.) - poem satiric sau moral, inspirat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pentru a reduce evaporarea; la schimbarea anotimpurilor, eucaliptul nu-și leapădă frunzele, ci coaja, astfel că primăvara unele specii au trunchiurile albe. După prima ploaie, lăstarele tinere capătă o culoare verzuie, frunzele proaspete o nuanță roșiatică, iar florile Își răspândesc miresmele caracteristice, unele asemănătoare cu ale izmei de prin părțile noastre. Mai târziu, apar fructele, capsule care se deschid În 3-5 valve cuprinzând semințele. Eucaliptul crește foarte repede, cam cu cinci metri pe an; se cunosc exemplare care depășesc 160 m
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
impresionează prin vechea arhitectură chinezească, case frumos decorate, temple, terase decorate, piețe ample și străduțele aglomerate, prezicători, caligrafi și preoți Înserați În peisajul cotidian. Little India, zonă plină de 628 Marea Enciclopedie a statelor lumii, p. 65. 473 culoare și miresme de mirodenii rare și parfumuri, manufacturieră și de turism, este deosebit de ornată pentru Deepavali Festival Village, sărbătoarea luminii care include performanțe cultural-artistice a minorității indiene (carnaval, dansuri tradiționale, costumație sclipitoare, ceremonii În templu hindus, ofrande, mâncare deosebită), În perioada 18
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
domnului Braine, obstreticianul nostru, simt cum Încep să mă binedispun. Domnul Braine e genul de om care știe cum să te liniștească. Are șaizeci și ceva de ani, păr grizonat și Îngrijit pieptănat, costum cu dungulițe subțiri și o vagă mireasmă de aftershave de pe timpuri. Și a asistat la nașterea a mii de copii, inclusiv a lui Luke! Sinceră să fiu, nu mi-o pot Închipui pe Elinor, mama lui Luke, născînd, dar, după toate evidențele, se pare că acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dragii mei! Venetia iese din cabinet să ne Întîmpine. E Îmbrăcată În pantaloni negri și o cămașă roz fără mîneci, strînsă cu cea mai fabuloasă curea neagră lucioasă de crocodil. Ne sărută pe fiecare pe ambii obraji și simt o mireasmă fină, abia sesizabilă, de Allure, de la Chanel. Îmi pare bine să vă revăd! — Și nouă ne pare bine să te revedem, Venetia, zic, ridicînd din sprîncene Într-un stil foarte ironic și sugestiv, de genul „Dacă ți-ai făcut vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Încordat la maximum. Mă simt ca și cum aș fi plonjat În nu știu ce univers paralel. — Ce vrei să spui? repet cu glasul spart. Nu vrea să-ți facă nici cel mai mic rău. Venetia se apleacă spre mine și mă năpădește o mireasmă grețoasă de Allure. — Așa cum spune Întruna... a făcut o greșeală. Pur și simplu. S-a Însurat cu persoana greșită. Însă asta nu e vina ta. Parcă Își Înfige cineva cuțitul În pieptul meu. O clipă, nici nu știu dacă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Nimicește semeția lor prin mâna unei femei! (9: 9,11). Frumoasa văduvă s-a hotărât să-l seducă pe generalul Holofern: Și scoțând sacul, s-a dezbrăcat de veșmintele ei de văduvă, s-a îmbăiat și s-a uns cu miresme, și-a pieptănat părul, și-a pus turban în cap și s-a îmbrăcat cu hainele ei de veselie cu care se împodobea când trăia bărbatul ei Manase. Apoi s-a încălțat cu sandale, și-a pus colierele, brățările, inelele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Iacov, și a lui Iosi, și mama fiilor lui Zevedei. (27: 55, 56). După ce corpul chinuit de suferință al Mântuitorului a fost coborât de pe Cruce pentru a fi pus în mormânt, Maria Magdalena, împreună cu celelalte femei, L-a uns cu miresme și a vărsat lacrimi. Îngerul a vestit femeilor că Domnul va învia. Se spune în Evanghelia după Matei: Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeți, că știu că pe Iisus cel răstignit Îl căutați. Nu este aici, căci
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
voastră în Galileea; acolo Îl veți vedea. Iată, v-am spus vouă". Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică și cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. (28: 5-8). Când femeile au venit la mormânt cu miresme, îngerii le-au spus că Iisus nu mai este printre morți, El este viu, veste pe care au dus-o celor unsprezece ucenici. Iar ele erau: Maria Magdalena și Ioana și Maria lui Iacov și celelalte împreună cu ele, care ziceau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-n timp ce-l alinți, jucându-te cu el, ți se agață de gât și adoarme... Lucruri la care îți bate inima mai tare: Să treci prin fața odăii unde se joacă copiii. Să dormi singură într-o cameră îmbălsămată cu miresme de tămîie. Să-mi știu părul proaspăt spălat și îmbrăcată în haine parfumate; chiar dacă nu e nimeni să mă vadă, în fundul sufletului simt o mare mulțumire. E noapte și-l aștept să vină; tresar la zgomotul ploii. Trăsura unui bărbat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
eroic se filtrează în versuri cadențate cu duh balcanic: „Cu-a V-a Macedonica veneam/ Să-ți stăpânesc pământul și pe tine;/ Sfios barbarul de același neam/ Din miază-zi, nemuritor în sine,/ E locul blând și ierburile sfinte/ Țărâna dă miresme de tămâi/ Când cornul mă chema spre legăminte/ Tu încleștai amarnic: «Mai rămâi!»” (Amintiri spre Someș). Figura voievodală, de sorginte eminesciană, se preface aici în chip de războinic, luptător, mesager de cultură, liant între epoci și culturi diferite, trimis civilizator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
capteze în materialitatea sonoră a stanțelor: „Șoptite săbii, recele nețărm!/ Memoria nocturnă pietate./ Stinse surâsuri somnu-i învelesc,/ Îmbălsămat pentru singurătate.// Pe cine am pierdut aici cândva?.../ Genuni tăcerea!... Lacrimă, luceafăr/ Gândului meu și azi neprihănit,/ În infinitul alb, adie teafăr.// Miresme de vestminte netrupești!/ Ninsoarea, revelată castitate,/ Nupții sub imnul necuvântător/ Intrărilor, de-un oaspe-nfiorate” (Mormânt al nimănui). În încercarea de a descifra realitatea ascunsă a lucrurilor și de a se apropia de tainele fundamentale, el plonjează în paradisul copilăriei, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
de cult, veșmintele și caracteristicile celor consacrați. Religiozitatea privată și publică, sărbătorile religioase periodice, Însuflețite de emoțiile „dramei rituale”, par să fi avut un centru de greutate tangibil În folosirea idolilor și a unor instrumente: statui și statuete, altare și miresme arse, ofrande votive, costumații și măști. S-au descoperit reprezentări ale unor dansatori și nu este dificil să ne imaginăm invocațiile și rugăciunile. După cum o indică edificiile de cult descoperite În unele situri, cel puțin o parte a acestui scenariu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
despre lucrurile lor și să ne liniștească inimile până să ajungem și noi În locul În care au mers ei”. De aceea, „urmează-ți inima atât cât trăiești! Unge-ți capul cu mir, Împodobește-te cu pânzeturi albe, parfumează-te cu miresme exotice adevărate, din acelea pe care le oferi zeului”. Moartea nu mai este o trecere către o a doua viață, ci un gol Întunecat. Și totuși, În literatura aparținând acestui timp și ambient, fuga de viață pare a fi unica
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zei este esențialmente antropomorfă: zeii sunt asemănători oamenilor și, la fel ca aceștia, au un trup și un suflet, pentru desemnarea cărora se folosesc termenii tueggași iștanzana-, valabili pentru oameni și zei; Însă doar de la zei emană esența divină, o mireasmă (warșula) care produce efecte benefice pentru om și natură. Zeii sunt veșnici, deși În mituri apar și unii zei care se nasc și mor. În ceea ce privește nașterea divinității, textul cel mai semnificativ este așa-numita Teogonia, care descrie nașterea excepțională a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Cântece din fluier (1960), prima carte personală din exil, unde se instituie un dialog al singurătății pe plaiul veșnic invocat, înfrățit cu celestul („Revarsă-ți harul tău pe plaiuri,/ Pe coama munților, pe ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n năstrape//[...]// Întâiul cântec, Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
și nici azi nu suntem scutiți de acest babilonism. Iubite cititor, pătimirea e darul, răscumpărarea mântuirii din robia păcatului. Să prețuim acest dar! Multe din osemintele celor căzuți în slujba neamului și a lui Hristos sunt flori sfinte ce emană mireasmă divină... Pământul românesc, cântecul românesc au altă tonalitate și ne predispune la alt lăuntric sufletesc, alte simțiri. La fel, fenomenul stelar, astral influențează diferit sufletul și trupul de la o așezare pământească la alta. Neamul românesc, ca și alte popoare, are
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
grămădit torturi și umilințe și strigă din adâncul pivnițelor și grotelor comuniste. Legionarii, ostașii lui Hristos, strigătul, chemare sfântă, cântec de vioară, continuă neîntrerupt pe strune de foc într-o lume împovărată de greul chin al așteptărilor. Am adunat necontenit mireasma cântecului nostru, rănilor noastre, petale de lumină înconjurate cu sârmă ghimpată și turnuri de pază cu arme de foc. Dureri și rugă mi-au fost cărările umblate. Am înfruntat troiene și munți cu zăpadă, am înfruntat vânturi și ploi cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
jivine care trezesc și azi în mine emoții tulburătoare. Am trăit îndrăzniri și am răzbit primejdii. Am simțit tremurul inimii din creștet până în tălpi. Acum se stinge pe nesimțite flacăra care ne-a purtat pe cărările morții. Dar sângele nostru, mireasmă, veșnic va arde în cățui, slăvind pe Hristos, luminând cărări și inimi răpuse. Nici un pământean nu a cules atâtea ocări și schingiuiri cât numără răbojul legionarului și care au fost și sunt tăinuite de făptași. Ascuns ca într-un adânc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
e țelul suprem al legionarului. Să facem milostenie și să nu nedreptățim pe nimeni. Când se vor încrucișa dragostea cu fapta, atunci înseamnă că Dumnezeu e cu noi. MORȚILOR NOȘTRI Ecoul luptei voastre din temnițe și munți, Plutind ca o mireasmă din cer până la noi, Ne-mbărbătează pieptul, ne mângâie pe frunți, Și dorurile sfinte le împlinesc prin voi. (Autorul) Sufletele lor au plecat la Cer, lăsând aici, pe pământ, trupurile lor, țărână sfântă. În inimile celor rămași, amintirea lor aduce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
călău, smintită arătare, Robit de rang și-al trupului desfrâu, Înscrie țării crima cea mai mare Curmând vieți curate, ca apa unui râu. Le-a frânt grumazul, pângărit-a trupul, De groaza pusă lespede zadar Căci nu putu acoperi mormântul Mireasma lor și Duhul lor altar. (autorul, vol. Cine) Groapa comună de la Jilava nu s-a stins. Ea arde pururea luminând văzduhul cerului românesc cu jarul oaselor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, ștrangulate după ritul talmudic, apoi un glonte în tâmple și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și umbra ta, prin smirnă și balade, Ne-atinge cu plutirea ei sfințită Și se preschimbă-n torțe și în spade. Cu duhul tău mireasmă de grădină Ne miruim, sub zâmbet de icoane. Culegem din mormântul tău lumină Și ne spălăm obrajii de prigoane. Luăm un pumn de lut din groapa sfântă Și-l punem pe vechi răni de închisoare; Și rănile din noi tresar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]