6,060 matches
-
În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului, Comorile și Pământul. După credințele poporului român (1924). Bazate pe o mare cantitate de informație cu privire la reprezentările malefice și benefice ale mitologiei populare românești, ele atacă indirect problemele destinului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului, Comorile și Pământul. După credințele poporului român (1924). Bazate pe o mare cantitate de informație cu privire la reprezentările malefice și benefice ale mitologiei populare românești, ele atacă indirect problemele destinului sub forma relației semiologice dintre lumea Înconjurătoare și soarta individuală. Și din această carte reținem cu deosebire abundența de fapte Înregistrate pentru prima oară. Ultima secțiune a cărții lui Pamfile a apărut postum
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
principale vizibile În România, ar putea da un imbold pozitiv iubitorilor de astrologie. Studiul lui Gh. F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român În asemănare cu ale altor popoare vechi și noi, pare a fi scris din dorința de a Înfățișa fenomenul mitologiei românești În contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta Își găsește loc semnificativ În construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de continuă modelare a vieții. Vasile Băcilă susține că factorul metafizic rămâne factorul principal În această ecuație și că În limba română destinul are mai mult Înțelesul de menire. În aceeași constelație spirituală se situează și Romulus Vulcănescu cu studiul Mitologie românească. Soarta este numită la români Menire, Noroc, Scris, Dat (Moira la greci și Fatum la latini); ea Își exercită puterea asupra preexistenței, existenței (ființării) implicit umane (a comunităților etnice sau familiale și a individului luat În parte) și postexistenței
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ceruri, pământ și subpământ). Soarta acționează sub două categorii de făpturi mitice: Împuterniciții (Ursitorii sau Ursitoarele) și acoliții ei divini (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sub două categorii de făpturi mitice: Împuterniciții (Ursitorii sau Ursitoarele) și acoliții ei divini (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
discuție. Studiile lui Ion Ghinoiu, coordonatorul corpusului de documente de istorie orală, intitulat Documente etnografice completează substanțial răspunsurile la chestionarele Hasdeu și Densusianu. O serie tematică este intitulată Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, Înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică În raport cu panteonul greco-roman, având divinități puțin cunoscute la nivelul scrisului, dar foarte active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
asemenea, căutând practici, credințe, vrăji și descântece, ea oferă exemple și din literatura de autor: I. L. Caragiale, V. Voiculescu, M. Sadoveanu. Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, În care face mai Întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem Încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a Încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe cele care, deși Își propun tratarea altor probleme, ajung, În mod logic, și la semnificația, ori la funcțiile destinului, ca entitate distinctă. Astfel, Ivan Evseev, În Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și În Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și Îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia Îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de Întâlnire conflictuală a individuluicu ursitoarea lui. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă În care Ursitoarele trăiesc laolaltă Într-o casă se Îngrijesc de candelele vieții omenești (sufletele celor ce se nasc și mor) și se hrănesc cu carne de furat. Ursitoarele, numite de români ursitori
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
SÎ rămâi] cum a ursit-o Dumnezeu și ursâtorile. O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani Băiatul Își făcuse loc sub spini și acolo murise. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile consemnează că ursitoarele fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla În viața lui, de la ursală până la moarte. Se spune că acel fir Îl dă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se poate face la Întâmplare. Tradiția simbolică proprie folclorului are un cuvânt greu de spus. Afirmarea primatului cosmologic al apei apare adesea În legendele românești. Umblând pe deasupra apelor infinite, Dumnezeu si Diavolul sunt cei doi arhitecți ai lumii. În toate mitologiile, potopul distruge o lume care devenise irațională. Pământul este conținut de apă. Aerul este reprezentat ca suflare divină, dar mai cu seamă ca vânt. Nașterea lui este Închipuită În felurite moduri: a fost făcut de Dumnezeu pentru a rupe pânza
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
calului Înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent În basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă În basm calul este dăruit de mort, În mitologia greacă, zeii Înșiși sunt Întotdeauna cei care o fac. Copilul este Înspăimântat la vederea furnicarului de oameni și de case. Calul Îl Încurajează astfel: aici sunt cu șartul lor; de aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Algirdas Julien Greimas desprinde câteva trăsături ale mărului: Dragostea, frumusețea și sănătatea (fără a mai vorbi de metamorfoza sexului care, aparținând aceluiași câmp semantic, constituie un caz aparte), sunt atributele esențiale dobândite și transmise cu ajutorul mărului fermecat, atribute care, În cadrul mitologiei indo europene, caracterizează cel mai adesea cea de-a treia funcție de suveranitate enunțată de Dumezil, plasată sub patronajul divinităților feminine (Afrodita, Freya etc.). f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al Încercărilor grele la care este supus eroul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care-și găsesc paralelisme la albanezi și la grecii moderni, ba chiar și la grecii cei vechi, la cari Eriniile sau Furiile devin Eumenide, adică Zâne binevoitoare. Rolul ielelor este subliniat astfel de Antoaneta Olteanu În Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară: sunt duhuri ale aerului care au Înfățișarea unor fete tinere 3, 5, 7, 9, sau 12 la număr -, de o frumusețe uimitoare. Umblă despletite și capul le e Împodobit cu flori. Conform tradiției, petrecerea lor e cântarea și jocul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
203 picioare de la fereastra bucătăriei lui Thomas Farrinier, de unde a pornit incendiul. Monumentul are 311 trepte până în vârf, iar treptele sunt dispuse sub forma spiralei de aur, urmând principiile numărului perfect al lui Fibonacci. Simbolic, cifra 23 este asociată în mitologie cu zeița Eris, zeița discordiei și a haosului. Arhitectul a dorit să accentueze încă o dată drama prin care a trecut orașul, și ca monumentul să reprezinte victoria rațiunii și a științei asupra fricii și a ignoranței. Din acest motiv, monumentul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
forma sa octogonală, unică, a fost camera regelui înainte de a deveni sala tronului. Elementul central este imaginea zeului aflat în carul său alegoric și însoțit de cele patru anotimpuri. în apartamentele băii, simbolismul este compus dintr-un amestec de mister, mitologie și simboluri secrete. Unul din motivele des folosite în decorațiunile interioare este cel al zeiței Păcii care o îmbrățișează pe zeița Abundenței. Probabil este o aluzie discretă a artiștilor care încercau să-i atragă atenția războinicului Ludovic al XIV-lea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și forma mai puțin obișnuită a Salonului lui Apollo de la Versailles. Acest salon a avut întâi funcția de dormitor regal, apoi a fost transformat în sala tronului. Salonul are o formă octogonală. Apolo Helios este unul dintre zeii principali ai mitologiei grecești, fiind simbolul luminii și a soarelui, al adevărului și al profeției, al medicinii și al vindecării, al muzicii, poeziei și al artelor. Ce ne interesează pe noi este etimologia numelui templului unde era venerat Apolo: Delphi. Delphi este localizat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
era însoțită de muzică. În fiecare boschet era ascunsă o mică orchestră, care începea să cânte atunci când trecea regele în timpul plimbărilor sale zilnice. Arhitectul Le Nôtre a dorit ca peisajul din jurul castelului să ofere un dublu înțeles vizitatorilor: legătura cu mitologia, cu antichitatea, cu istoria, dar, în egală măsură, și importanța imaginii soarelui. Spre deosebire de arhitectura peisagistică a castelului Vaux le Vicomte, unde s-a folosit un singur plan, la Versailles, vreme de douăzeci și cinci de ani, în fiecare an a fost modificat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
număr mare de fântâni, în total patruzeci, fiecare având un 228 alt subiect, și un model decorativ care se contopește cu verdeața din jur. La intrarea în labirint este o statuie din bronz chiar a lui Esop faimosul specialist în mitologie din Frigia.“ Un alt element fascinant al parcului de la Versailles este Gradina de Portocali. Aceasta a fost construită de către Mansart între anii 1684 și 1686. în lucrarea sa intitulată Mémoires inédits sur la vie et les ouvrages des membres de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
demn de idol. întotdeauna în monumente există ceva imaterial, ceva moral despre care se poate vorbi și el își extrag poezia din impresiile pe care le stârnesc. Pentru o catedrală, este conceptul de Dumnezeu. Pentru Versailles, este conceptul de Rege. Mitologia sa nu este decât o alegorie magnifică, unde Ludovic al XIVlea reprezintă realitatea. Întotdeauna și peste tot este el. Eroi și divinități fabuloase își împart calitățile cu el sau se amestecă printre curtenii săi. În onoarea sa, Neptun varsă și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de La Vallière era lipsa materialismului, atitudine neobișnuită pentru curtezanele vremii. Tânăra îl iubea pe Rege nu pentru titlurile sale, ci pentru caracterul său. Idila dintre tânăra Louise și Ludovic s-a terminat trist. Dacă ne putem permite o comparație cu mitologia greacă, Louise poate fi comparată cu Icar, care, apropiindu-se prea mult de soare, a fost condamnat la moarte. Plină de regrete, datorită păcatului de a intra într-o relație cu un bărbat căsătorit, Louise a încercat să se refugieze
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
reprezentării feminine de pe revers (fig. 114rv) este capul Meduzei, una dintre cele trei fiice monstruoase ale lui Phareys și Ceto, ucisă de Perseus care, adunându-i sângele, îl folosea ca leac tămăduitor sau ca otravă. Gorgonele, cum sunt numite în mitologie cele trei fiice, aveau șerpi încolăciți în jurul gâtului, iar privirea lor împietrea pe orice muritor. Am făcut aceste precizări în vederea înțelegerii de către neavizați a imaginilor-simbol de pe reversul medaliei în discuție medicina și medicul sunt în luptă pentru menținerea vieții împotriva
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
somnambulism beneficiază de absolvirea de responsabilitate penală (cazul din Canada)25. Filosofii greci antici au fost conștienți de existența a două tipuri de somn, atribuind zeului Hypnos - somnul, și zeului Morpheus - visele. Hypnos Morpheus Morpheus este considerat fiul lui Hypnos. Mitologia, impresionată de imaginile oferite de vise, a intuit caracteristica visului, care nu constă în cuvinte sau sunete, ci în bogăția formelor văzute, și a întrebuințat numele lui Morpheus pentru a desemna știința formelor : morfologia. Au trecut 2000 de ani, în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]