4,567 matches
-
muncesc mai rar pe șantiere și de aceea patronii italieni caută muncitori străini. De asemenea, piețele de muncă și mediul de migranți din Milano sunt definite etnic, iar românii nu lucrează sau nu colaborează cu alți migranți (spre exemplu, cu moldoveni, ucraineni sau marocani), ci în special cu români sau cu italieni. Pe piețele de construcții din zona Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Povestea Marelui Brigand”, „Cotidianul”, 2000, 18 decembrie; Dan Ștefan Pocovnicu, Minotaurul din text, CL, 2001, 2; George Gorcea, „Povestea Marelui Brigand”, OC, 2001, 63; Radu Mareș, Povestea ca roman, VTRA, 2001, 4-5; Răzvana Niță, „Simion liftnicul - roman cu îngeri și moldoveni”, „Cronica română”, 2001, 1 iunie; Ion Mureșan, O carte în lift, „Transilvania Jurnal”, 2001, 22 iunie; Constantin Călin, Țara ca bloc, „Monitorul de Bacău”, 2001, 25 iunie; Manuela Golea, „Simion liftnicul” - roman cu îngeri și moldoveni de Petru Cimpoeșu, „Ziua
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
roman cu îngeri și moldoveni”, „Cronica română”, 2001, 1 iunie; Ion Mureșan, O carte în lift, „Transilvania Jurnal”, 2001, 22 iunie; Constantin Călin, Țara ca bloc, „Monitorul de Bacău”, 2001, 25 iunie; Manuela Golea, „Simion liftnicul” - roman cu îngeri și moldoveni de Petru Cimpoeșu, „Ziua”, 2001, 27 iunie; Nicolae Bârna, Marea performanță („Povestea Marelui Brigand”), CC, 2001, 1-6; Nicolae Sava, Semnal, „Antiteze”, 2001, 4-6; Cornel Nistorescu, Roman cu îngeri și moldoveni, „Evenimentul zilei”, 2001, 7 iulie; Ștefan Agopian, Liftul român, „Academia
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
25 iunie; Manuela Golea, „Simion liftnicul” - roman cu îngeri și moldoveni de Petru Cimpoeșu, „Ziua”, 2001, 27 iunie; Nicolae Bârna, Marea performanță („Povestea Marelui Brigand”), CC, 2001, 1-6; Nicolae Sava, Semnal, „Antiteze”, 2001, 4-6; Cornel Nistorescu, Roman cu îngeri și moldoveni, „Evenimentul zilei”, 2001, 7 iulie; Ștefan Agopian, Liftul român, „Academia Cațavencu”, 2001, 29; Dan C. Mihăilescu, România liftului blocat, „Ziarul de duminică”, 2001, 30; Nicoleta Sălcudeanu, „Mucinici” trași pe sârmă, VTRA, 2001, 6-7; Tudorel Urian, Minunea de la etajul opt - Tranziția
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
fel de cabinete de curiozități"8; în plus ea mai era o soluție de informare sau de destindere respinsă de facto de majoritatea oamenilor. Mărturia cea mai elocventă și mai cunoscută îi aparține lui Cantemir și, chiar dacă se referă la moldovenii lui, ea se aplică fără doar și poate, întregii populații românești: "Dar Moldovenii nu numai că nu-s iubitori de carte, ci, aproape toți, nici măcar n-o pot suferi. Până și numele "bunelor arte" și "științe" li-s necunoscute. După
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de informare sau de destindere respinsă de facto de majoritatea oamenilor. Mărturia cea mai elocventă și mai cunoscută îi aparține lui Cantemir și, chiar dacă se referă la moldovenii lui, ea se aplică fără doar și poate, întregii populații românești: "Dar Moldovenii nu numai că nu-s iubitori de carte, ci, aproape toți, nici măcar n-o pot suferi. Până și numele "bunelor arte" și "științe" li-s necunoscute. După părerea lor, învățații nu pot să nu-și piardă mintea, astfel că, dacă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
științe" li-s necunoscute. După părerea lor, învățații nu pot să nu-și piardă mintea, astfel că, dacă vor să-i laude cuiva învățătura, ei spun că "a ajuns să se prostească de atâta carte". Asupra lucrului acestuia, în gura Moldovenilor umblă mereu proverbul: "Învățătura de carte-i treaba preoților, mireanului îi e de ajuns să știe să scrie și să citească, să-și iscălească numele, și să-și însemne în catastif boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupii, și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a principatelor române, deci într-un spațiu al ideilor dominat de discursul patriotic sau mai adesea patriotard, în care naționalismul devenise o necesitate. Or, într-o asemenea situație, atitudinea lui Cantemir nu pica tomai bine. La începutul capitolului Despre moravurile Moldovenilor, autorul dă în vileag o dilemă care ține de deontologia scrisului său. El are de ales între o situare "afectivă" față de țara natală, față de un spațiu care continuă să însemne chiar și în timpul exilului său în Rusia "acasă" și una
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
clasic, ci și prin sublinierea lor lucidă. Sigur, unele pasaje tranșante lezează și astăzi sensibilitatea patrioților de facto. Și totuși, valoarea lor, cel puțin în intenție, este una documentară, nu subiectivă. Chiar și constatarea fermă a lipsei oricărei calități a moldovenilor ("...mărturisim sincer că, în moravurile Moldovenilor, înafară de credința ortodoxă și de ospitalitate, de-abia mai găsim ceva ce-am putea lăuda pe merit"90) își va afla confirmări susținute cu argumente factologice în studii precum cel al lui Pompiliu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucidă. Sigur, unele pasaje tranșante lezează și astăzi sensibilitatea patrioților de facto. Și totuși, valoarea lor, cel puțin în intenție, este una documentară, nu subiectivă. Chiar și constatarea fermă a lipsei oricărei calități a moldovenilor ("...mărturisim sincer că, în moravurile Moldovenilor, înafară de credința ortodoxă și de ospitalitate, de-abia mai găsim ceva ce-am putea lăuda pe merit"90) își va afla confirmări susținute cu argumente factologice în studii precum cel al lui Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vie conștiința opțiunii. Un scriitor, Aristia, e rugat să rămână în literatura română: "Rămâi cu noi, Aristia", un altul, Costache Caragiale își anunță public decizia de a se fixa în noua cultură: "de acum, cosmopolitul va face loc în mine moldoveanului"5. Or, în această oscilație între două literaturi e angajată o bifurcare radicală de poetică. În trecerea dintr-o literatură în cealaltă autorii nu își duc bagajul de cunoștințe, deprinderi și obsesii ca și cum și-ar transporta o identitate constantă prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la Viena, la Paris sau la Berlin, prefera să citească în traducere. În generația lui erau fără îndoială oameni mai inteligenți și mai cultivați. Erau cărturarii ardeleni care nu numai citeau, ci și scriau în germană. Erau boierii munteni sau moldoveni care își făcuseră studiile în străinătate și publicau frecvent în două sau mai multe limbi. Erau elevii Academiilor de la Iași și București care învățau cu dascăli greci. Toți aceștia cunoșteau bine preocupările secolului al XVIII-lea, aveau acces la "bibliografia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de istorie a limbii și literaturii românești din 1837: ...limba română, cu toate că este fiică a celei latine și că este vorbită de mai bine de cinci milioane de oameni, căci ea este limba maternă nu numai a Muntenilor și a Moldovenilor, ci ea se mai vorbește încă și în Basarabia, în Bucovina, în Ardeal, în Banatul Timișoarei, în Macedonia, Tracia, și chiar mai multe colonii din Ucraina 7. Literații operează cu cifrele cele mai mari posibile 8. Ca să obțină "milioane de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
va spune mult mai târziu. După întemeierea principatului, domnii au prins a face danii de sate și moșii, mărind numărul boierilor pe care își rezema scaunul. În „Descrierea Moldovei", Dimitrie Cantemir explică astfel boieria în Moldova: „Mai de mult la Moldoveni era un obicei care prin lungimea vremii devenise lege, că boieriile nu se acordau oamenilor tineri măcar de ieșeau din neamul celor mai de frunte. Pentru aceasta, boierii cei mai mici dădeau copii lor, după ce treceau anii copilăriei în slujbă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
afirmă I. Bogdan în comunicarea prezentată. Mai târziu, Vasile Lupu în lupta cu hoardele tătărăști și-a chemat slujitorii ca „cine a vrea în dobândă să lovească pe tătari"... „și s-au găsit destui din neamul den hirea sa a moldovenilor lacomi la dobândă", spune Miron Costin (Opere alese, p. 125-126). Armata în dobândă este o curiozitate a timpurilor vechi, spune Ghibănescu. Domnul când pleca la război nu avea nevoie să cheltuiască cu armamentul, boierii veneau echipați gata cu curtenii lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
185) descrie alt fapt istoric, petrecut la Vaslui, „războiul de la pod, din jos de oraș, la 1514, februar 27, între ungurii, care veniseră cu Trifailă, un pretendent la domnie, contra lui Bogdan Vodă; ungurii au fost bătuți și alungați de către moldoveni iar lui Trifailă i s-a tăiat capul". Vasluiul este legat și de personalitatea domnitorului Petru Rareș. De aici, din Vaslui, începând cu anul 1528 noul domn al Moldovei avea să dea și el numeroase acte, ceea ce reconfirmă nu numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să devină și mai statornică, nevoit să o facă, fie la Vaslui, fie la Huși, deoarece polonezii „care erau cu oastea la margine de pază", prădând localitățile l- au făcut, drept replică, în 1534 să întreprindă astfel de acțiuni și moldovenii în Polonia. Spun cărțile, din Vaslui, în 1537 Petru Rareș avea să facă „o farsă atacului combinat al polonezilor din nord, al tătarilor din răsărit și al turcilor". Și pentru Ștefan Vodă Lăcustă, Vasluiul a fost locul de unde acesta a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cheltuieli pentru fânul cailor, orz, ovăz, unt, găini, ouă, dres de poduri - toate la sute și mii de lei pe sfertul de an. Era valabilă zicala „Turcul plătește" dar în realitate turcul cheltuia, iar cel care, într-adevăr, plătea era moldoveanul. Cheltuieli mari avea țara și cu Curtea Domnească și sfetnicii ei. „Slujbașii puși în serviciul personal al lui Vodă erau în același timp și mari demnitari ai tării și șeful cancelariei lui Vodă a ajuns să fie primul ministru al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
banii groși cu dunga./ Și păcatu și suștacu/ Să-l împărtășesc cu ortacu" (Alexe Viciu); sau „Busuioc de izmă creață/ A adus cumătra dar,/ Și pe buzele- nnegrite/ Pus-a Mura un creițar" (Octavian Goga). Prima monedă Națională În „Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată: „Iar banul ce s-a aflat mai gios de Roman, la naruiturile unei cetăți, de mare cât șiștacii cei de patru bani leșești, ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mă gândeam la scumpii mei părinți, frățiori, surioară și nepoțică. Eu de bine de rău mănânc oleacă de pască și beau vin, dar ei, săracii, cine știe ce mai îndură sub ocupația sovietică". Despre ospeția vasluienilor Dimitrie Cantemir notează: „Vorbind de obiceiurile moldovenilor din Tara de gios, arată că țăranii sunt foarte bucuroși de oaspeți și că-i așteaptă cu masa până la 7 ceasuri din zi (adică 1 la amiază) și ca să nu mănânce singuri trimit pe slugi pe la căi ca să cheme la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Măria Sa Mihail Sturdza Vv. primește de la țară un milion șase sute mii lei, când venitul țării se suie de abia la 10 milioane lei; prin urmare trage în folosul său a șasea parte din veniturile publice, și așa 250.0 de moldoveni trăiesc și muncesc pentru a ține pe un singur om. Pe lângă această însemnată sumă, Domnul a știut a-și mai trage și venitul exportului grânelor care se suie la suma de 600.000 lei; încât această listă civilă, făcând proporția
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al doilea, un fragment dintr-o lucrare aflată în stadiu de proiect, intitulată Istoria bisericii catolice din Iași, care trata perioada domnitorului Petru Șchiopul 738. În 1915 a publicat, tot în Calendarul catolic, un studiu despre Ieremia Movilă și catolicismul moldovean 739, ce a avut la bază documente despre acest domnitor 740. Începând cu 1920 și până în 1925, a publicat în revista greco-catolică Cultura creștină de la Blaj o serie de articole bine documentate, referitoare la epoca teutonă din istoria Bisericii Catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
această editură era unul considerabil pentru acea vreme: de exemplu, Catehismul prescurtat a apărut în peste 20.000 de exemplare 1016. S-au mai imprimat aici și alte lucrări, precum: V. Ghika, Spicuiri istorice (1935), I Mărtinaș, Cine sunt catolicii moldoveni (1942), Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul (1943), Margareta Mușat Principesă a Moldovei (1944), I Suciu, Eroism (1943), M. Teodorian-Carada, Papa (1938), etc. În ianuarie 1949 Editura și Tipografia Presa Bună, precum și revista Lumina creștinului, au fost radiate din registrul Camerei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decât că, probabil, „câteva colonii românești s-ar afla în Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe, nu avem mai mult ca 4-5 mii de Români încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, când
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și din feudalismul dezvoltat(sec. XV - XVI), iar în sud-estul satului, La Lutărie, fragmente ceramice din faza Horodiște-Foltești. Dealul lui Vodă este pomenit în documente din 1541 și 1551 că „dealul voievodului”, panțele sale fiind acoperite de viile aparținând domnitorilor moldoveni. Totuși, vechimea așezării este cu mult mai veche, deoarece pe acest deal se află ruinele unei cetăți getodacice cu sistem de apărare. În partea nordică a Dealului Basaraba, s-au găsit fragmente ceramice din neolitic și din feudalismul dezvoltat(sec
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]