5,593 matches
-
este valabil și pentru viitorul îndepărtat, prin urmare, distincția nu are rost. Pe de altă parte, dacă o acțiune poate produce sau împiedica un anumit eveniment, atunci, celelalte condiții fiind constante, acea acțiune trebuie făcută sau nu trebuie făcută. Oare moralitatea presupune doar acțiuni din care avem beneficii acum? S-ar putea argumenta că acțiunea noastră ar fi lipsită de sens sau redundantă deoarece nu putem anticipa dezvoltările tehnologice din viitor. Viitorul poate face inutile diverse precauții sau acțiuni din prezent
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înconjurător, ca urmare, nu trebuie să transmitem generației viitoare un mediu aflat într-o stare mai proastă decât aceea în care l-am primit noi. Preocuparea pentru generațiile viitoare și pentru starea planetei este și efectul unui simț "preverbal" al moralității care ține de un substrat profund al ființei umane. Acest simț ne determină să acționăm cumpănit, să nu irosim resursele, să nu distrugem viața sălbatică să cooperăm pentru protejarea mediului 335. Dreptatea intergenerațională este concepută ca parteneriat de către E Brown
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Se discută despre cum să fie schimbarea, graduală sau revoluționară. În cazul promovării revoluției sau a rupturii radicale ca soluție se ajunge inevitabil la o relație ideologică cu gândirea revoluționară, cu marxismul, inclusiv cu unele mișcări anarhiste. Dacă judecăm însă moralitatea unor asemenea soluții radicale, atunci se poate ajunge la teza că marxismul sau anarhismul sunt la fel de imorale ca și ordinea pe care își propun să o înlocuiască. Pe de altă parte, cred că se poate arăta că ecologismul este compatibil
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
legislația de mediu de etica mediului și considera că problemele mediului înconjurător nu au nevoie de o etică a mediului deoarece ele pot fi reglate exclusiv juridic și politic, cu ajutorul expertizei științifice. Natura nu poate fi subiect al moralei, domeniile moralității și al umanității sunt esențial coextensive, de unde rezultă că nu are sens să vorbim despre o etică a mediului. Putem să deosebim între două tipuri de comportamente legislative caracteristice acestei perioade. Inițial reacțiile legislative urmau unor accidente tehnice care deveneau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei etici profunde, la promovarea unei schimbări teoretice de genul celei propuse de Arne Naess. Așa cum am precizat mai sus, eticienii mediului consideră că propun nu o simplă etică aplicată, ci o modificare la nivelul fundamentelor, o extindere a sferei moralității, pornind de la noțiunea de valoare intrinsecă. Corespunzător extinderii sferei moralității se propune și o extindere a domeniului reglementărilor juridice. În mod tradițional, legiferăm pentru oameni, în sensul că omul este scop al reglementărilor juridice. Potrivit eticienilor mediului, domeniul normelor juridice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
celei propuse de Arne Naess. Așa cum am precizat mai sus, eticienii mediului consideră că propun nu o simplă etică aplicată, ci o modificare la nivelul fundamentelor, o extindere a sferei moralității, pornind de la noțiunea de valoare intrinsecă. Corespunzător extinderii sferei moralității se propune și o extindere a domeniului reglementărilor juridice. În mod tradițional, legiferăm pentru oameni, în sensul că omul este scop al reglementărilor juridice. Potrivit eticienilor mediului, domeniul normelor juridice capătă un conținut extins, prin aceea că se admite că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că avem responsabilități globale, atunci acceptăm implicit că acestea au la bază valori universale, iar dacă recunoaștem anumite valori universale, atunci vom deriva din ele obligații și responsabilități globale. Fiecare dintre cele două idei are consecințe teoretice importante în legătură cu natura moralității, a valorilor morale și a datoriei în general, a obligațiilor și a responsabilități deopotrivă, dar și asupra modului în care este gândită societatea umană ca o comunitate globală. Se consideră că etica globală ține de domeniul de cercetare denumit "etică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
alți indivizi, alte grupuri, alte organizații sau unități politice. Se poate ajunge și mai departe, la o filosofie morală, adică la teoria eticii pur și simplu, la discuția despre justificarea unui set de norme și valori, la întrebări despre natura moralității sau dacă valorile morale au statutul unor adevăruri obiective sau sunt convenții sociale sau alegeri individuale. Distincția dintre etică globală și etici globale s-ar suprapune cu aceea dintre etică normativă și meta-etică. Oricum, așa cum am avertizat mai sus, etica
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
meta-etică. Oricum, așa cum am avertizat mai sus, etica globală ridică probleme teoretice noi în dezbaterea filosofică. De exemplu, dacă vom cădea de acord că avem obligația de a elimina sărăcia din lume, atunci are această decizie vreo legătură cu natura moralității? Cum împăcăm caracterul global al unor responsabilități cu credința comună că limitele obligațiilor mele morale sunt determinate de limitele comunității căreia îi aparțin? Atunci, în ce sens putem vorbi despre lume în sens larg ca despre propria noastră comunitate? Putem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cunoaște frontiere, tot așa și responsabilitatea noastră trebuie să se extindă dincolo de granițele statale. Aceasta este o cale deseori utilizată de teoreticieni pentru a ajunge intuitiv la recunoașterea necesității unei etici globale conform căreia întreaga lume este un domeniu al moralității și că relațiile de asumare a răspunderii se întrețes pe întreaga planetă. Deși lucrurile par simple, nu este chiar așa la nivelul politicilor. Nigel Dower 368 propune trei abordări ale eticii mediului din perspectiva eticii globale. Le discut în continuare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu este chiar așa la nivelul politicilor. Nigel Dower 368 propune trei abordări ale eticii mediului din perspectiva eticii globale. Le discut în continuare dintr-o perspectivă personală. Scepticismul internațional și relativismul. Scepticii sunt realiști și susțin că nu există moralitate în relațiile internaționale, iar relativiștii susțin că nu există datorii globale. Problemele protecției mediului înconjurător nu schimbă nimic fundamental în relațiile internaționale. Regulile și legile dreptului internațional sunt ponderate de interesele naționale privind dezvoltarea. E drept, ideea de dezvoltare durabilă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
avem nimic altceva de făcut decât să recunoaștem aceste diferențe. Internaționalism și comunitarianism. Există interese naționale, dar fiecare stat și le apără și le promovează în context internațional, ca membru al unei comunități internaționale, astfel încât se poate vorbi despre o moralitate a statelor și de rațiuni etice în relațiile dintre state. Interesul fiecărui stat este de a-și apăra propriile interese fără a aduce prejudicii intereselor altor state și fără a pune în pericol ordinea internațională. Statele au obligația etică de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Întrucât cred că etica mediului, prin propunerea de extindere a sferei moralității, contrariază anumite uzanțe academice ale înțelegerii filosofice a moralei, pornind de la o anumită distanțare obiectivă, acest cuvânt înainte este în mod intenționat încărcat de subiectivitate, tocmai pentru a sugera și în acest fel genul de participare pe care o presupune
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Press, New York and Oxford, 1984, pp. 90-93. 39 Robin Attfield, A Theory of Value and Obligation, Croom Helm, Londra, New York, Sydney, 1987, p. 13. 40 Dar și tradițiile? Atunci, cel ce încalcă o tradiție este imoral. Aceasta însemna că o moralitate întemeiată pe tradiție duce la conservatorism. În acest sens se poate discuta despre condițiile în care acceptăm noul și revizuirea unei tradiții, a unui mod de viață. Tema are relevanță pentru etica mediului în măsura în care însemnătatea morală a strămoșilor obligă la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh 1999, p. 161. Desigur, nu toți teoreticienii sunt de acord cu această împărțire tripartită a responsabilităților, iar unii le resping pe toate trei, susținând o concepție de tipul "noi-aici-acum" asupra moralității. 368 Ibidem, pp. 167-176. Pentru o discuție generală despre aceste abordări, precum și obiecții vezi aceeași lucrare, capitolele 3, 4, 5 și 6. 369 Vezi Julian Simon, The Ultimate Resource, Robertson, Oxford, 1981, precum și Julian Simon, The State of Humanity, Blackwell
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
parte, numai transferul lor sub o formă sau alta în mâinile nomazilor ar fi avut șanse să conducă la realizarea proiectului, cu toată aureola umanistă ce înconjura un astfel de "bun" sfârșit. Artistic și moral - e vorba aici doar de moralitatea forțării piedicilor din calea unui act de creație artistică - nu putea rămâne surd la imperativul de a merge până la capăt. Refuzând tranzacția ar fi frustrat pe nedrept în primul rând așteptările echipei sale merituoase, care se dedicase exemplar lucrării - spre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ca pe o traumă morală, ca un atentat la identitatea lor europeană. Ei se simt Închiși Într-un lagăr anistoric. Ei acuză autoritățile de la Chișinău că au creat un cadru normativ din care au exclus ideile de legalitate, dreptate socială, moralitate. În consecință, refuză acestor conducători dreptul de a dialoga cu poporul, În calitate de reprezentanți legali și cred că nici unul nu poate fi considerat persoană morală sau subiect etic. Iar atunci când aceste personaje decad din statutul de personalități sociale credibile, când nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
beneficiind de resursele obținute prin munca și efortul celorlalți. Efectul personalizării vieții sociale și comunitare: românii (aici ar trebui să precizăm: unii, mulți, o parte) nu aderă la ideea de normă impersonală (generală, implacabilă), lege, reglementare, angajament, contract, cuvânt. Civism, moralitate, rigoare, ordine depersonalizată? Când e vorba de cineva apropiat, deținătorii de poziții sacrifică sau interpretează totul În mod personal, subiectiv, afectiv. Nu poți să-l lași la greu pe cineva apropiat, trebuie susținut, ajutat, Înconjurat de zidul iubirii noastre Împotriva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să discearnă, mai zice Motru, „el se robește cu ușurința noului gen de viață, care-i exaltă viciile sau relele sale deprinderi din trecut”. Ei, ciocoii, au Împrumutat „tiparele” statelor occidentale, dar nu și „sufletul” lor, adică respectul pentru norme, moralitatea angajamentului. Cum să-i recunoști, dacă se amestecă cu iscusință printre ceilalți, dacă iau culoarea locului? Ei bine, există un criteriu sigur de identificare: sunt indivizii care au ajuns la poziție sau avere doar prin speculații cu statul (contracte, schimburi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rezistență la minciuna și ticăloșia „de Partid și de Stat”. Altele sunt problemele noastre, acum; ce rost are să ne mai amintim de ceea ce a fost? Credeați atunci, domnule Dorin Tudoran, că va veni o zi a curățeniei, a cinstei și moralității diseminate în straturile profunde ale României și în clasa ei politică? V-ați creat, în acele timpuri, o utopie, sau erați conștient că după căderea comunismului răul va putea lua și alte forme? D.T.: Nu mi-am creat nici un fel
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
șansă. A ratat-o. Pentru mine, dintr-un imens semn de întrebare, Domnia sa devine un sumbru semn de exclamare. Fiindcă, ori accepți afirmațiile dlui Pleșiță, ori îți oferi serviciile pentru revenirea dlui Goma în țară. Tertium non datur. Despre care moralitate poate fi vorba, când, pe de o parte, accepți perpetuarea imaginii calomnioase a unui agent Goma, dar, pe de altă parte, te oferi să-i faci rost de casă și loc de muncă? Slavă Domnului, România nu de prosperi foști
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
că dl Breban a rupt relațiile cu un vecin. Acesta este acuzat de o crimă. Dl Breban este în posesia dovezilor că respectivul nu a comis crima. Cu toate acestea, tace mâlc. Ce poate vorbi mai limpede, oare, despre (i)moralitatea dlui Breban? Ce legătură poate fi între niște relații întrerupte și adevărurile pe care singur susține că le cunoaște, dar se abține de a le rosti? De ce a mai deschis această discuție despre disidența mea? A pune sub tăcere adevăruri
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și la valorile morale ale societății. Obligația face afacerea răspunzătoare de conformitatea la un corp de reglementări statuate de instituțiile statului. Noțiunea de obligație are sens și valori preponderent politico-juridice coercitive. Responsabilitatea are sens preponderent moral, este legată de conștiința moralității acoperind necesitatea socială, cu sens de trebuință. Obligativitatea acționează asupra conduitelor organizaționale ca un imperativ exterior. Responsabilitatea morală face referire la autoconstrângere în virtutea liberului-arbitru. Ca subiect liber să aleagă și să decidă, organizația devine conștientă de semnificația ei socială și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
un imperativ exterior. Responsabilitatea morală face referire la autoconstrângere în virtutea liberului-arbitru. Ca subiect liber să aleagă și să decidă, organizația devine conștientă de semnificația ei socială și de scopul ei final: realizarea binelui social. Astfel, binele societal devine echivalent pentru moralitatea afacerii. Majoritatea concernelor multinaționale au devenit sensibile social și au introdus capitolul "etică" în strategiile lor corporative. În cadrul performanței corporative, sensibilitatea socială corporativă este măsurată după gradul în care managementul răspunde mediului social, prin activarea fiecăreia dintre responsabilitățile sociale ale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
afaceri i-au corespuns raționamente și comportamente disjuncte atât din partea entităților economice, cât și din partea societății. Schematic, modelul deceniilor de început de secol XX arăta astfel: firmele credeau și acționau ca și cum afacerea afacerii este doar profitul și eventual filantropia parohială; moralitatea era un aspect delegat individului, bisericii, sectorului neguvernamental, oricum oricărui alt actant social. Societatea admitea că unica preocupare a afacerii este profitul, și tocmai de aceea afacerea (referirile erau mai ales la corporațiile multinaționale) era a/antimorală. Ca urmare, acțiunile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]