3,559 matches
-
bani donați de domnitorul moldovean Alexandru Lapusneanu, care a lăsat un semn permanent în numele său: Biserică din Țară Românească. Puțin se știe despre aspectul bisericii la acea dată. Ea a avut o fațadă susținută, trei turnulețe cu cupole, si picturi murale în interior. Petru din Lugano, zis Italianul, a condus lucrările de construcție. În 1568, meșterul constructor Felix a început construcția turnului, iar lucrările vor continua sub Peter Krassowski. În 1570, o parte din turnuri s-a prăbușit, iar în anul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Liov () [Corola-website/Science/327760_a_329089]
-
cult, cunoscut ca „Biserica Mare”, a fost construit în intervalul 1761-1785. Are plan trilobat, cu altar, naos, pronaos și turn vestic. Arce puternice sprijină altarul și absidele laterale, iar cupolele naosului și pronaosului sunt despărțite prin arce de susținere. Pictura murală a fost realizată în intervalul 1787-1791. Decorul exterior este alcătuit din arcade oarbe, încheiate în partea superioară cu arce în formă de segment de cerc.
Biserica Înălțarea Domnului din Săliște () [Corola-website/Science/327773_a_329102]
-
Ostrov. Biserica trebuie să fi fost în vechime acoperită de frumoase fresce, dovadă cele câteva fragmente deteriorate, provenite atât din interiorul, cât și de la exteriorul lăcașului. De o parte și de alta a portalului, fațada apuseană era decorată cu picturi murale, distruse odată cu adosarea turnului-clopotniță. Capetele unui brâu decorativ, viu colorat, sunt singurele mărturii ale acestui veșmânt mural, despre a cărui valoare artistică dă mărturie fosta icoană de hram a Maicii Domnului ”Hodighitria”, încă vizibilă. Desenul fin și generos, faldurile pline
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
provenite atât din interiorul, cât și de la exteriorul lăcașului. De o parte și de alta a portalului, fațada apuseană era decorată cu picturi murale, distruse odată cu adosarea turnului-clopotniță. Capetele unui brâu decorativ, viu colorat, sunt singurele mărturii ale acestui veșmânt mural, despre a cărui valoare artistică dă mărturie fosta icoană de hram a Maicii Domnului ”Hodighitria”, încă vizibilă. Desenul fin și generos, faldurile pline, cromatica vie și bogată, toate concură în a situa această pictură în epoca paleologică a începutului secolului
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
bogată, toate concură în a situa această pictură în epoca paleologică a începutului secolului al XV-lea. Considerată, pe drept cuvânt, una dintre cele mai valoroase realizări ale picturii românești din Transilvania acelei perioade, icoana face trimitere la stilul picturilor murale de la biserica ”Sfântul Nicolae Domnesc” de la Curtea de Argeș, constituind, astfel, expresia elocventă a legăturilor ecleziastice existente între scaunul mitropolitan al Ungrovalahiei și protopopiatul din Ostrov. și, cum această icoană se integrează în mai largul context al picturii hațegane specifice secolului al
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
1955-1959, i se datorează adosarea pridvorului deschis sudic (altă ușă se găsește pe latura apuseană), înlocuirea șiței clasice cu țiglă, învelirea turnului-clopotniță scund în tablă (reînnoită în 2008) și tencuirea suprafeței interioare a bârnelor, urmată de împodobirea iconografică a suportului mural rezultat; ultimele reparații s-au desfășurat în anul 2000.
Biserica de lemn din Valea Mare de Criș () [Corola-website/Science/327270_a_328599]
-
prăbușirea demografică, afectând cam 70% din totalul populației. Din punctul de vedere al periodizării arheologice, epoca homerică aparține primei vârste a fierului, cu perioadele submiceniană, protogeometrică și geometrică. Odată cu prăbușirea centrelor palațiale , nu mai erau clădite monumente din piatră , pictura murala a încetat să mai fie practicată , scrisul de tip "Linear B" a încetat să mai fie utilizat , legăturile comerciale vitale s-au pierdut , și orașe și sate au fost abandonate . Sistemele de redistribuire, instituțile, regii , oficialii și armatele organizate au
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
munte) vegetează câteva specii vegetale rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992); printre care: știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), coada șoricelului ("Achillea pannonica"), năfturică ("Artemisia annua"), pelinița ("Artemisia austriacă"), ciucușoara ("Alyssum murale"), mutatoare ("Bryonia albă"), schinduc ("Conioselinum tataricum"), urda-vacii ("Cardaria draba"), clopoței ("Campanula carpatica"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), brândușele ("Crocus banaticus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia", "Dactylorhiza cordigera"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
prin pictura din pronaos și cele patru icoane împărătești și de hram, păstrate în forma lor originală din timpul lui Matei Basarab. Ea este, alături de Mănăstirea Arnota, singura mănăstire ctitorită de Matei Basarab în care s-a mai păstrat pictura murală originală din secolul al XVII-lea. Localitatea Plătărești este situată pe drumul județean DJ-301 București-Cernica-Tânganu-Fundeni-Budești-Oltenița, la 20 de kilometri de București și 45 de kilometri de Oltenița. Distanța față de reședința de județ, municipiul Călărași, este de circa 100 de kilometri
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Mucenic Dimitrie. Icoanele sunt doar pictate, fără ornamente și ferecături de aur sau argint, fiind protejate în prezent de rame de sticlă. Icoanele au fost cel mai probabil pictate tot de zugravul rus Grigorie, cel care a realizat și pictura murală a bisericii. De o deosebită valoare artistică, unicat în România, este icoana de hram, gravată în aur, a Sfântului Mare Mucenic Mercurie. Icoana este categorisită în rândul icoanelor făcătoare de minuni, conform canoanelor Bisericii Ortodoxe Române. Pictura din naos și
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
evanghelie în limba greacă, iar la Muzeul Mitropoliei Olteniei se află o cruce din lemn ferecată în argint. Consolidarea structurii de zidărie se impune ca primă măsură generală de conservare a acestei mănăstiri - monument istoric, precum și protejarea și restaurarea picturilor murale în interiorul bisericii mănăstirii. După două veacuri de înstrăinare și de absență aproape totală a vieții monahale, maicile de la Mănăstirea Baia de Aramă se străduiesc să ridice prestigiul ei sub raport duhovnicesc, artistic, gospodăresc, încât să se prezinte ca un așezământ monahal cu
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
și „Cuvântul liber”. De asemenea multe dintre desenele sale au apărut și în revistă „România muncitoare” precum și în alte publicații periodice. Nina Arbore este cunoscută și pentru ornamentarea Bisericii Sf Împărați Constantin și Elenă din Constantă prin executarea unei picturi murale de 2.000 m². Între anii 1927-1930, participă la expozițiile Societății de Arte Frumoase din Basarabia. Figurează în numeroase cataloage de artă ale timpului. În numărul din 31 octombrie 1937 al revistei "Adevărul literar și artistic", corespondentul Tache Soroceanu consemna
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
că va deveni pictor.”" Înclinația spre pictură a lui Romeo s-a dezvoltat în casa în care cei doi soți aveau atelierele (în prezent Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck), în care Cecilia Storck a lucrat la decorațiile murale. a adoptat acest stil, care i-a adus ulterior faima peste hotare, în Brazilia. Romeo Storck a studiat la Academia de Arte Frumoase din București, perioadă în care a fost remarcat pentru desenul și tipul de construcție ”ritmat” ce anunțau
Romeo Storck () [Corola-website/Science/329343_a_330672]
-
desenul și tipul de construcție ”ritmat” ce anunțau preluarea ulterioară a influențelor cubiste. Romeo a început să expună din anii 1920. A lucrat inițial pictură de șevalet în diferite genuri și artă decorativă, pentru a se dedica mai târziu picturii murale monumentale, în Brazilia. Acolo a devenit cunoscut după ce a executat comenzi de compoziții de mari dimensiuni pentru lucrările de arhitectură din noua capitală, Brasília și marele oraș Săo Paulo. Stilul pictural al lui Romeo Storck se revendică, în parte, de la
Romeo Storck () [Corola-website/Science/329343_a_330672]
-
facultatea ca șef de promoție. În această perioadă, călătorește în Rusia, Franța, Italia și Maroc, unde vizitează muzeele și școlile de artă, intrând în contact cu mediile artistice din aceste țări. În 1998, câștigă un concurs pentru realizarea unei picturi murale în spațiul Direcției Generale a Finanțelor Publice Iași. Lucrarea, intitulată "Babylon", este realizată în tehnică mixtă pe o suprafață de 74 mp, iar execuția ei a durat trei luni. În 2008, revine în spațiul public cu o altă lucrare, "Capsula
Felix Aftene () [Corola-website/Science/328647_a_329976]
-
Maximinus Daia). Această din urmă identificare a fost pusă la îndoială, deoarece Prisca nu a primit niciodată demnitatea de "Augusta", și nici nu a fost recunoscută oficial ca împărăteasă. Pe de altă parte, portretul feminin este împodobit cu o coroană murală care nu aparține tipologiei portretelor feminine imperiale, ci a celei a portretelor lui Tyche, utilizate ca personificări (ale orașelor, provinciilor sau ale virtuții) în Antichitatea târzie: această Tyche în particular este deci, o personificare a Aspalathosului, iar asocierea ei cu
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
și a fost redactată, mai întâi, sub domnia lui Caracalla (Marcus Aurelius "Antoninus"), apoi, în mod plauzibil, remodelat în epoca Tetrarhiei, la sfârșitul secolului al III-lea, întrucât este evocat Constantinopolul. A fost, fără îndoială, realizat pornind de la o hartă murală. Documentul cel mai cunoscut care a ajuns până la noi este Tabula Peutingeriana, sau Tabula Theodosiană. Este copia făcută de un călugăr alsacian în secolul al XIII-lea, a documentului realizat la începutul secolului al III-lea de Castorius. Acest document
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
stil gotic și este lipsită de turn. În interiorul corului au fost degajate în 1975 picturi în benzi ornamentale și figurile a doi sfinți, pictate la începutul secolului al XVI-lea. Remarcabile sunt ancadramentele ferestrelor, bogat dantelate si fragmentele de pictura murală de pe fațadele corului: scene din patimile lui Isus și Sf. Cristofor, de mari dimensiuni (sec. XVI, înainte de 1544). Relicte ale unor stele funerare romane zidite în pereți, una dintre acestea, reprezentând taurul lui Poseidon a fost la originea unei confuzii
Biserica fortificată din Curciu () [Corola-website/Science/329460_a_330789]
-
-se „pictor din Suceava, curtean al slăvitului și măritului domn moldovean, Petru voievod”. Pictura sa cu largi perspective bizantine este bazată pe culori calde, fiind dominată de nuanțe de roșu. Unii autori îi atribuie și realizarea în 1537 a picturilor murale de la Moldovița, plecând de la asemănările cu pictura mănăstirii Humor ce merg în anumite locuri până la detalii. Criticul de artă Vasile Drăguț consideră însă că pictorul anonim de la Moldovița s-ar fi format în același atelier cu Toma sau ar fi
Toma din Suceava () [Corola-website/Science/334948_a_336277]
-
presupun că Toma l-ar fi însoțit pe domnul Petru Rareș, în calitate de curtean, în multe călătorii prin țară și că ar fi participat la vreuna dintre misiunile diplomatice trimise de voievod în țările apusene, ocazii cu care a cunoscut pictura murală din bisericile moldovenești și din unele orașe medievale străine. Profesorul Vasile Drăguț îl considera „un maestru deosebit de instruit, bun cunoscător al patrimoniului autohton de artă, dar deopotrivă inspirat interpret al unor procedee picturale proprii unor centre de artă străine”. Același
Toma din Suceava () [Corola-website/Science/334948_a_336277]
-
ilustrarea Coranului și a textelor religioase. Anumite libertăți se observă la califii omeyyazi, care își împodobesc reședințele cu stucaturi policrome figurative și cu statui aproape tridimensionale, reprezentând în mod autentic suveranii și membrii anturajului acestuia. Mai mult decât atât, picturile murale din castelele omeyyade înfățișează același tipar, una din cel de la Qasr Amra reprezentând suveranii învinși de către expansiunea musulmană. În schimb, mozaicurile marii moschei a omeyyazilor din Damasc nu prezintă decât motive vegetale sau peisaje. Începând cu secolul al IX-lea
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
se află acvila cruciată, de aur, cu ciocul și ghearele roșii. Pasărea heraldică este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat, iar în stânga de o semilună înfățișată, de asemenea, figurat, în aceeași cromatică. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri crenelate, din care iese o acvilă cruciată neagră cu zbor deschis. Semnificația elementelor:
Stema orașului Târgoviște () [Corola-website/Science/335408_a_336737]
-
Evenimentul a fost inaugurat la câțiva ani după moartea sa, iar în fruntea primei parade s-a aflat fiul său, Pal. Un tablou de 21 de metri lungime care ilustrează povestea lui Bobbie face parte dintr-o serie de picturi murale care decorează pereții firmelor din Silverton. La sfârșitul anului 2012, ca urmare a convingerii populației că locul în care a fost înmormântat nu îi onorează viața și legătura cu orașul în care s-a născut, un grup de oameni din
Bobbie, „câinele minune” () [Corola-website/Science/331994_a_333323]
-
Sava Henția s-a căsătorit, după unele surse cu Irina Tranko, după altele cu Irma în anul 1873, ea fiind un membru al familiei Potoscky. A urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din București și s-a specializat în pictura murală fiind pictor de biserici și profesor de pictură religioasă. În cadrul „Expozițiunii etnografice și istorice-culturale aranjate în Sibiu la 19 august — 14 septembrie n. 1905 cu ocaziunea inaugurării Muzeului Asociațiunii pentru literatura română si cultura poporului român”, au fost expuse și
Alexandru Henția () [Corola-website/Science/337507_a_338836]
-
peisagii, vederi, portrete și studii). A pictat împreună cu tatăl său biserica din Alexandria. În perioada 1915 - 1920 a pictat biserica cu hramul „Sfinții apostoli Petru și Pavel” din Călimănești, în stil neobizantin, cu predominanța culorii galbene, și a refăcut pictura murală a bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din satul Bora din apropierea Sloboziei. În 1924 a realizat pictura interioară a bisericii „Sfântul Nicolae” din Țigănești, Teleorman, pictură deteriorată la cutremurul din 1940 și înlocuită prin repictări succesive în anii 1941, 1970 și 1986-1987
Alexandru Henția () [Corola-website/Science/337507_a_338836]