3,927 matches
-
cu personalitate inconstantă, incapabil de a-și controla impulsurile, exploziv (Mayseless, 1991). Tipul evitant, mai inhibat în reacții, ajunge mai rar la comportamente violente, dar acestea sunt mult mai intense și cu o mare vinovăție posteveniment. Stima de sine scăzută, neîncrederea în partener, posesivitatea, gelozia sunt caracteristici frecvent întâlnite la partenerii din cuplurile bântuite de violență. 1.7.5. Tipuri de violență în familie Când vorbim despre violența în familie sau violența domestică, ne referim atât la violența în cuplu, cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fete și băieți: în timp ce băieții se comportă mai violent la supărare, fetele se manifestă cu mai profundă tristețe, disperare. Efectele globale, vizibile, asupra copiilor care cresc la această vârstă cu părinți cu violență în cuplu sunt boli frecvente, timiditate exagerată, neîncredere în ei înșiși, probleme de comportament printre ceilalți copii de vârsta lor bătăi, certuri, țipete, plâns. Așa cum am spus, aceste manifestări încep să difere la fete și băieți; în vreme ce băieții manifestă deschis violența, fetele devin mai „rejectante, neliniștite, pasive și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a cere ajutor atunci când te afli într-o situație care-ți depășește posibilitățile de a face față. Fie ca femeile-victime se văd puternice și capabile să gireze situația de violență în care se află, fie că reziliența scăzută, pe fundalul neîncrederii, le diminuează abilitatea de a cere ajutor. Pe un alt site, www.fin.ro, în data de 12 aprilie 2010, aflăm că într-o cercetare întreprinsă în perioada ianuarie 2004-septembrie 2007, s-au înregistrat peste 33.000 de cazuri de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Cum încrederea în părinte este fundamentul încrederii în lumea în care trăiești, a încrederii în sine însuși, copiii mințiți sau pur și simplu considerați prea mici pentru a le comunica o situație de familie importantă, vor dezvolta un sentiment al neîncrederii în ceilalți, al singurătății și pierderii sensului și a bucuriei de viață: „orice problemă ai, trebuie să-i faci față singur, fără să spui cuiva despre ea””. Această învățătură de viață, deprinsă în copilărie, în familie, determină un comportament tipic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
singurătății și pierderii sensului și a bucuriei de viață: „orice problemă ai, trebuie să-i faci față singur, fără să spui cuiva despre ea””. Această învățătură de viață, deprinsă în copilărie, în familie, determină un comportament tipic pentru întreaga viață: neîncrederea în ceilalți și incapacitatea de a cere ajutor. Sunt căutată la telefon, de către o mamă care dorește să facă o programare pentru o consultație pentru copilul său. Copilul, o fetiță în vârstă de 3 ani, se bâlbâie. Mama, educatoare de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu povestesc ușor despre abuzul căruia îi cad victime, fie pentru că nu au cuvinte, fie că le este rușine sau că sunt amenințați de agresor pentru a păstra secretul. Chiar dacă îndrăznesc să o facă, ei sunt în general întâmpinați cu neîncredere și discreditați de către ceilalți adulți. Dacă în general, a cere copilului să păstreze în secret situațiile în care s-a simțit în disconfort este în detrimentul copilului, secretele legate de abuzul sexual sunt devastatoare pentru copil. Un alt aspect de reținut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și atunci copilul își va spori atenția față de sarcinile școlare sau dimpotrivă, solicitările școlare vor deveni imposibile pentru copilul ale cărui mecanisme de apărare vor fi suprasolicitate de abuzul suferit. în acest din urmă caz, copilul a dezvoltat deja o neîncredere și anxietate față de școală, iar abuzul căruia i-a căzut victimă nu face decât să-i sporească incapacitatea de a face față cerințelor școlare; depresie, anxietate, insomnii, coșmaruri; iritabilitate crescută, mânie, comportamente ostile cu agresorul, cu ceilalți adulți „care nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente de rușine și vinovăție; fuga de acasă. Abuzul sexual al copilului are și anumite manifestări specifice: comportament hipersexualizat, necorespunzător vârstei al victimei; în cazul fetelor: o preocupare anxioasă de a construi relații cu băieții și incapacitatea de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de I. Kogan (2001), strategia tămăduitoare care se distilează imperativ este ca orice persoană să și asume trauma majoră de care a avut parte, pentru a nu-și infesta urmașii, contaminându-i cu un epuizant sentiment de teamă și destabilizatoare neîncredere în oameni. Sintetizând, putem spune că pentru a da naștere unor copii curați este nevoie de părinți curați, adică liberi de eventualele traume majore pe care le pot traversa. în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familia a dobândit în perioada comunismului anumite caracteristici specifice, rămânând însă un important factor protectiv împotriva adversităților cotidiene. în Pavilionul canceroșilor, A. Soljenițîn spunea că e un lucru mare să poți avea încredere în partenerul de cuplu. Această suspiciune și neîncredere a atins în bună măsură și viața familiilor din România. d) Resemnarea, abandonarea speranței de mai bine, a constituit un important mecanism de apărare cu rol de factor de protecție în condițiile caracteristice comunismului. „E bine și așa, oricum...”, „o să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
facă un rău, să se rănească în momentul în care se arunca pe jos. Se pare că în ultima vreme, crizele se înmulțiseră și erau în ochii personalului tot mai nemotivate. Am dorit să întâlnesc copilul. Personalul manifesta însă o neîncredere și o teamă că fiind o persoană necunoscută Aureliei, aceasta va reacționa printr-o nouă criză. Printr-o strategie gândită dinainte, m-am apropiat treptat de Aurelia, care se afla în sala de zi a centrului împreună cu ceilalți copii, având
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suficient stimulată în cultura noastră. Unul din cele mai încălcate drepturi ale copilului în România, este tocmai dreptul la opinie 1. Nesolicitându-i-se opinia, neimplicând copilul în situații, indiferent că motivul invocat este acela de a proteja copilul sau neîncrederea în capacitatea copilului de a avea o opinie, nu vom sprijini capacitatea de reflecție a lui, în ciuda inteligenței pe care o posedă. Dialogul reflectiv transmite copilului că opinia sa este importantă, că adultul dorește să o cunoască și că este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a păcăli masele ("amețesc multitudinile oarbe") sau de capacitatea artiștilor de a crea senzația falsă a notorietății ("bietul vulg sau vila multitudine îi crede oameni mari")37. Nu e, în mod evident, o noțiune pozitivă. Heliade Rădulescu tratează cu neîncredere asocierea primitivă a indivizilor, subliniind, în mod previzibil, ignoranța lor. Termenul rezistă totuși în vocabularul criticului. Într-un context în care e vorba de consultarea corpului social (Heliade Rădulescu vizează multele consultări publice din Țările române după 1859: Unirea, forma
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau a răsturnat sensul contractului social: în loc să-și protejeze cetățenii de rău, statul comunist a fost sursă și origine a răului în viața lor. Iar consecințele modelării unor relații sociale, interpersonale bazate pe violență, crimă, abuz, frică, suspiciune, delațiune și neîncredere le resimțim încă. Voi aduce în atenție doar două astfel de consecințe. În primul rând, interesul firesc și legitim față de deciziile care privesc viața în comun, adică interesul față de politică, a fost demonizat și discreditat într-o asemenea măsură, încât
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
apăra dreptatea. Faptul este că strânsese averi mari, atribuindu-le din veniturile exportațiunei cerealelor și apoi dând în procese câștig de cauză celor mai favorizați. Și, cum oare să nu fi fost astfel, când instrucțiunile erau discreditate, legile nerespectate și neîncredere în măsurile propuse de guvern". Nemulțumirile și frământările sociale în timpul lui M. Sturza nu au fost puține. Se știe că la sfârșitul anului 1845, la 28 decembrie, o delegație de boieri din Vaslui, în fruntea căreia se afla Teodor Rășcanu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poziție similară cu cea adoptată de Veuillot în Franța. Newman s-a văzut prins în mijlocul acestor controverse deoarece, deși nu avusese un punct de vedere bine conturat pe această temă, un articol despre rolul catolicilor în cadrul Bisericii i-a atras neîncrederea celor mai conservatori. Nu erau doctrine greșite, dar atmosfera era prea tensionată pentru a evalua o poziție în mod echilibrat 69. Apărea aceeași problemă ca și în Franța: disputa de idei dintre moderați și radicali în privința atitudinii față de statul liberal
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
după cum au mai făcut-o și alte periodice (Bukarester Sonntagsblatt, Buletin Parroissial, Aurora, Curierul etc),dar totuși se mai găsesc aventurieri pentru noi periodice!!! E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?!"1022. Unii episcopi priveau cu oarecare neîncredere chestiunea presei și din cauza unor publicații care nu au reușit să reziste în timp, din lipsa unor planuri bine întocmite; multe inițiative erau făcute dintr-un elan bine intenționat, însă fără un proiect pe termen mediu sau lung. Aceste încercări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
persecuție, culpabilitate, etc.) și referitor la noul grup (durere, resentiment, dorință). Noul grup însuși prezintă reacții de respingere, de primire ambiguă, de indiferență. Noul mediu poate să primească pe noul venit ca pe un intrus și să manifeste refuz și neîncredere. Imigrantul trebuie atunci să transforme în act posibilitățile sale de adaptare, de ajustare și de integrare, lucru pe care încearcă să-l facă Karl în hotelul occidental - fără a reuși în cele din urmă. Problema calității legăturilor care se stabilesc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sosirea unui străin seara într-un sat; el caută o cazare, dar demersurile sale par să trezească suspiciune, o ostilitate latentă, o angoasă vagă și nelămurită. Gândurile călătorului, mai mult decât satul însuși, structurează și dau consistență acestei atmosfere de neîncredere. Ambiguitatea și ambivalența caracterizează relațiile oaspetelui cu indigenii și dificila și instabila relație care se instaurează între călători și ei. Acest sat necunoscut, în alteritatea sa stranie, trezește sentimente familiare. Dorința de ospitalitate dă naștere unei reverii de intimitate care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
specific pregătirii politicilor și/sau a interacțiunilor dintre Consiliu, comitetele Reprezentanților Permanenți (COREPER) și numeroasele grupuri de lucru (alcătuite din funcționari civili naționali și diplomați), asigură un cadru adecvat care ajută la armonizarea relațiilor dintre statele membre, reducându-se astfel neîncrederea mutuala și soluționându-se, totodată, eventualele conflicte interstatale. Se poate concluziona că, deși funcțiile diplomației bilaterale au fost preluate, în parte, de complexul mecanism comunitar, acestea au în continuare un rol important în obținerea majorității necesare sau a consensului în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
statală se manifestă prin instabilitate generalizată marcată de degradarea sistemului de valori sociale, mișcări sociale numeroase determinate de degradarea condiției umane, sporirea emigrației, creșterea infracționalității etc. La nivel politic criză este evidențiata de exacerbarea luptei pentru putere ceea ce determină creșterea neîncrederii oamenilor în clasa politică, datorită multiplicării numărului partidelor politice, migrării dintr-un partid în altul etc. La nivel economic criză este generată de factori specifici, ca de exemplu: instabilitate economică, scăderea produsului intern brut, scăderea nivelului de trai, migrația forței
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
să-i garanteze propria existența.562 Având în vedere aceste raționamente Israelul a preferat războiul preventiv, Războiul de șase zile fiind, în acest sens, cel mai revelator exemplu.563 Andrew Killgore (fost ambasador al SUA în Qatar) aprecia că "seculară neîncredere în ne-evrei s-a metamorfozat în timp într-o obsesie fanatica a evreilor față de securitate, în fața căreia trebuia să se supună în virtutea caracterului sau transcendental".564 Această perspectivă încearcă să ofere o explicație pentru convingerile israelienilor care în mod
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
se supună în virtutea caracterului sau transcendental".564 Această perspectivă încearcă să ofere o explicație pentru convingerile israelienilor care în mod frecvent au susținut că "singurul limbaj pe care-l puteau înțelege arabii este cel al forței"565 și, astfel, din cauza neîncrederii arabii nu au fost acceptați în Israel.566 Securitatea reprezintă un concept cheie pentru israelieni fiind abordat fie prin prisma securității văzută ca o necesitate primară (fundamental security), teritorială (amenințând însăși existența și integritatea teritorială a statului), fie prin prisma
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
trebuie să fie realistă, iar "Israelul să nu fie forțat să accepte necondiționat un val de repatrieri care ar putea denatura caracterul național și politic al națiunii".931 Conform perspectivei americane, coloniile israeliene din Teritoriile Ocupate sunt "nefolositoare și subminează neîncrederea și speranța palestinienilor"; având în vedere acesta percepție toate generațiile de oficiali ai SUA au susținut constant că Israelul trebuie să înceteze activitatea de colonizare în aceste teritorii.932 În ceea ce privește problemă Ierusalimului, SUA consideră că aceasta reprezintă o provocare pe
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
această constatare se susține prin faptul că aproape toate regimurile de securitate cunoscute sunt instituite prin controlarea reciprocă a instrumentului militar. Dezarmarea reciprocă, fie și parțială, este privită în general ca fiind cea mai sigură modalitate de oprire a spiralei neîncrederii și a fricii. Exemplele în domeniu sunt numeroase. Acordurile SALT I (1972) și SALT II (1979) dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică încheiate pentru a opri cursa înarmării nucleare dintre cei doi mari au fost o încercare de a se construi
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]