4,430 matches
-
din partea unora și aceeași nedreptate socială. în aceeași idee se pot înscrie și luptele ceferiștilor din 1933 cînd la fel au fost omorîți oameni pentru că cereau o viață mai bună. Trebuie subliniat faptul că tot acest jaf și toată această nedreptate s-a făcut prin legi făcute special în folosul unora : în mod ,,legal” unii trebuiau (este valabil și azi) să huzurească, iar alții să muncească pentru ei ! Adică în mod clar, este vorba de ,,legalizarea” hoției și a jafului. Mai
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
cu mult mai mare ? Ce a făcut util, ce a lăsat societății pentru averea acumulată ? Da, a făcut multe pentru societate : a jefuit în mod sălbatic munca altora, a distrus economia țării atîta cît era, a promovat un climat de nedreptate și hoție a provocat sărăcie și suferință celor din jur ! Acestea sînt ,,marile realizări” ale bogătașilor din România ! în același registru (al discursului tembel) și în aceeași perioadă (electorală), dar pe plan local, l-am auzit pe Liviu Antonesei vorbind
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
oare n-ar fi timpul să înțelegi (fără supărare)cît de bou ești în realitate ?! Cap. VI ,,-Au întinat idealurile socialismului !” Timp de secole și de milenii, societatea umană (atît cît se cunoaște din scrieri), s-a confruntat permanent cu nedreptatea socială, o nedreptate provocată de oamenii înșiși. Ideea de socialism și comunism dezvoltată și pusă în practică la începutul secolului trecut, a urmărit, cel puțin în lozinci clamate cu agresivitate, crearea unei societăți umane mai bună și mai dreaptă , adică
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
fi timpul să înțelegi (fără supărare)cît de bou ești în realitate ?! Cap. VI ,,-Au întinat idealurile socialismului !” Timp de secole și de milenii, societatea umană (atît cît se cunoaște din scrieri), s-a confruntat permanent cu nedreptatea socială, o nedreptate provocată de oamenii înșiși. Ideea de socialism și comunism dezvoltată și pusă în practică la începutul secolului trecut, a urmărit, cel puțin în lozinci clamate cu agresivitate, crearea unei societăți umane mai bună și mai dreaptă , adică împărțirea resurselor cît
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
consecință a dorinței oamenilor de a trăi într-o lume mai bună și mai dreaptă decît cea capitalistă. A reprezentat dorința oamenilor ca resursele să fie distribuite cît mai echitabil și nu îmbogățirea unora fără efort și sărăcirea altora prin nedreptate socială !,,Marea Revoluție Socialistă din Octombrie” s-a produs în Rusia pe fondul unei situațiui dezastruoase cînd oamenii erau trimiși să moară pe front pentru interese obscure, iar țara se zbătea în sărăcie. Fosta construcție socială de tip socialist s-
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
această ,,performanță”. Probabil că și eu aș fi gîndit la fel dacă aș fi putut să-mi fac o viață normală bazată pe efort propriu și muncă cinstită. Dar miam dat seama că toată istoria omenirii a fost marcată de nedreptate, în care unii munceau iar alții huzureau și practic primii erau sclavii celorlalți.Categoric eu n-am acceptat să fiu sclavul altora. Nici să-mi bat joc eu de alții ! în acest fel pentru mine rămînea aceeași întrebare: ce am
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
dezamăgiți: ei așteptau pe cineva care să le dea, să-i facă fericiți, nu pe cineva care să le spună cît de multe erau de schimbat în viața lor. La fel ca și astăzi, oamenii își plîng sărăcia, își plîng nedreptatea la care sînt supuși, dar în același timp recunosc că și ei i-ar jefui pe alții dacă ar putea !(?) -Cine mai este și acesta, se întrebau oamenii nedumeriți: ,,noi n-avem ce mînca, romanii ne asupresc iar el vine
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
cele mai multe ori nu-și pune problema dacă aceste metode sînt și corecte, nu-și pune probleme de moralitate, de adevăr și dreptate, ci este preocupat doar de interesul său personal imediat. De aici începe drumul prin mocirlă. De aici începe nedreptatea, începe suferința aplicată altora pentru propria bunăstare, începe jaful aplicat pentru a trăi pe spinarea altora, începe ca omul să-și plîngă soarta. Aceasta este realitatea : omul alege prostia și întunericul pînă ce, datorită propriei sale prostii, ajunge să sufere
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
pentru propria bunăstare, începe jaful aplicat pentru a trăi pe spinarea altora, începe ca omul să-și plîngă soarta. Aceasta este realitatea : omul alege prostia și întunericul pînă ce, datorită propriei sale prostii, ajunge să sufere de frig, foame și nedreptate. Omul își face rău cu mîna lui. Cînd ajung să sufere de pe urma propriilor acțiuni, propriilor greșeli făcute în viață, propriilor păcate săvîrșite, oamenii se îndreaptă smeriți spre Biserică întrebînd de ce trebuie ei să sufere ? Iar preoții răspund cu dezinvoltură : ,,omul
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
În România, Axinte Frunză a lucrat, mai întâi, întro mică întreprindere agricolă din Dobrogea, iar apoi la o fabrică din București, alături de alți tineri intelectuali. Încă din această perioadă, se face cunoscut ca simpatizant al ideilor socialiste, ca luptător împotriva nedreptăților sociale și a oprimării maselor. Tot acum îl cunoaște pe Constantin Dobrogeanu-Gherea, cu care va păstra permanente legături și cu care va întreține o caldă și statornică prietenie. Pe băncile liceului fiind, se remarcă înclinația sa pentru studiul limbilor clasice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
se arată de acord cu motivele ce i se atribuie în legătură cu faptă săvârșită de el și, în consecință respinge măsurile luate de profesor împotriva lui. Acest dezacord și protestul lăuntric pot duce la apariția sentimentului elevului că este victima unei nedreptăți sau a unei neînțelegeri, precum și a convingerii sale că pedeapsa lșa care a fost supus este nemeritată. Conflictele individuale în cadrul clasei de elevi Apariția unor tendințe centrifugale și a unor stări de tensiune între elevii clasei, ca urmare a competiției
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
putea fi conectat cu atributele și posesiunile pe care le observă la ceilalți"28. Modificarea adusă de Merton conceptului de deprivare relativă prin ideea grupului de referință constă în faptul că el nu interpretează numai sentimentele de insatisfacție, precaritate sau nedreptate între membrii grupului, pentru că adeseori raportarea la ceilalți conduce la o "stare de relativă satisfacție"29. Urmându-l pe Merton (și pe ceilalți sociologi care au tratat despre subiect)30, W. G. Runciman a analizat relația dintre percepțiile subiective ale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
special de cultură organizațională, și anume "cultura tăcerii": ceea ce produce insatisfacție angajaților dintr-o organizație este menținut într-un regim de interdicție discursivă, pentru a proteja organizația de dezordine. Interdicția de a scoate la lumină aspectele negative ale organizației amplifică nedreptatea prin măsuri manageriale menite să atenueze conflictul, să sporească controlul și să canalizeze comunicarea înspre zone admisibile. Injustiția poate fi reperată la toate palierele avute în vedere de dreptatea organizațională: distributiv, procedural și interacțional. Limitarea libertății de exprimare este un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a preocupat pe Zeletin, Madgearu și Vulcănescu, în vremea lor. Situația actuală nu diferă prea mult, în sensul că suntem tot la început. Reflecția asupra dreptății se află în impas, pentru că trebuie gândite mai întâi condițiile dezvoltării capitalismului generator de nedreptate. Realizarea unor obiective de dreptate socială poate să apară ca o consecință neintenționată sau ca o oportunitate de restartare a jocului socio-economic. Romulus Oprica analizează contribuția capitalului social în furnizarea dreptății sociale, plecând de la două studii de caz. Primul privește
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
despovărarea prezentului de responsabilitatea față de viitor se face printr-o reparație anamnezică, printr-o reparație îndreptată spre cei care au murit și nu și-au putut realiza visele. Habermas identifică drept sintagmă fundamentală a lui Benjamin "reparația anamnezică a unei nedreptăți", prin care se urmărește o relație comunicativă a unei solidarități istorice universale. Aceasta "reparație anamnezică" reprezintă "o contrapondere la concentrarea periculoasă de responsabilitate ce împovărează conștiința modernă a timpului, îndreptată doar spre viitor, proprie unui prezent devenit din ce în ce mai complex"5
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
efortului de restituire este cel al Școlii Sociologice de la București a lui Dimitrie Gusti, efort ce aparține Sandei Golopenția, lui Zoltán Rostás și doctoranzilor lor. Publicarea operelor celor care după 1945 au fost vitregiți de istorie intră în logica reparării nedreptăților făcute, similară bocetului tradițional. E vorba, în fond, de a restaura dreptul posibilității, a lui "ce-ar fi fost dacă", de a genera o supraviețuire, a cărei posibilitate, spune Derrida, "vine din capul locului să disloce și dez-ajusteze identitatea cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
către muncitori, ci de a găsi modalități de a limita definirea rolurilor sociale în termeni de relații de putere. Trebuie să remarcăm că Rawls a contestat el însuși faptul că statul bunăstării ar putea fi în măsură să asigure corectarea nedreptăților de acest tip și realizarea deplină a egalității liberale. El definește o schemă de cooperare ideală pe care o numește "democrație bazată pe proprietate privată" (property-owning democracy)11 și care include o serie de dispozitive de piață, dar care nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
depinde de factori istorici, sociali și culturali care nu sunt incluși în teoria dreptății. Astfel, din faptul că există mecanisme de piață "nu rezultă că societățile actuale în care există proprietate privată a mijloacelor de producție nu sunt afectate de nedreptăți grave"12. Același lucru se poate spune și despre societățile socialiste care nu respectă schema ideală pe care se bazează construcția lor13. Diferența dintre democrația bazată pe proprietate privată (property-owning democracy) și statul bunăstării generale (welfare state) ar fi dată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
că teoria liberală a lui Rawls este contrară ideii de protecție a mediului. Dimpotrivă, Rawls argumentează că este rău să distrugem natura, dar "a fi rău" nu echivalează cu "a fi injust", și aceasta întrucât nu există nici o victimă a nedreptății în relația om-natură25. Perspectiva liberală nu acceptă includerea naturii non-umane în considerațiile asupra dreptății, ceea ce înseamnă că putem vorbi de un "bine" la nivelul naturii umane și de un alt fel de "bine" situat în afara ei. Definirea mediului natural nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
această chestiune în special cu privire la dreptatea internațională, considerând că este vorba de o lărgire a viziunii din Teoria dreptății. Dar, în versiunea originală, teoria dreptății distributive a lui Rawls, precum și cea elaborată de Dworkin nu se aplică direct la problemele nedreptăților ecologice. Teoriile liberale distributive tratează în primul despre dreptatea ca imparțialitate, iar acest lucru face ca sfera lor de cuprindere să nu includă problematizări cu privire la diferitele categorii de bine substanțial. Un exemplu în acest sens este teoria lui Brian Barry
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și ale gender-ului asupra injustițiilor și tăcerii. Însă, odată ce au fost făcute publice, primele 13 mărturii au dat naștere la zeci de astfel de povești, forțând armata canadiană să instituie o unitate specială de investigații. Anumite victime au vorbit despre nedreptățile suferite cu persoane care puteau genera schimbare sau care puteau oferi alinare și asistență, dar majoritatea au păstrat tăcerea datorită unor coduri ale tăcerii - norme și practici organizaționale care blochează revelarea abuzurilor: favorizarea rangului în fața rațiunii sau favorizarea punctelor de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a victimelor sunt rezultatele perpetuării mesajului evanghelic. În mod paradoxal, eliberându-se de religie și ancorându-și comportamentul în drepturile omului, occidentalii își dezvăluie ascendența creștină, arată Girard: în centrul orizontului lor ideologic stă interesul pentru victime și victimizare (holocaust, nedreptăți sociale, persecuții publice, dezastre ecologice, discriminări). Această ascendență nu-i garantează însă umanității un viitor fericit. Consensul comunității prin iubire al lui Vattimo e expresia unui nejustificat optimism, socotește Girard. Ignorând mimetismul uman constitutiv, o astfel de comunitate nu dispune
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
publice sau profesii intelectuale. Fascinația intelectualismului prinsese rădăcini atât de adânci, încât opțiunea absolventului pentru o facultate cu profil comercial sau tehnic, în detrimentul medicinei sau al dreptului ar fi însemnat o adevărată decădere, "iar țăranul va considera ca o mare nedreptate, dacă fiul său nu va merge în școala boierului"77. Legiuitorii școlari alimentau și exploatau, în același timp, propensiunea populației către învățământul teoretic. Nu trebuie să omitem nici faptul că multe dintre licee s-au creat în urma solicitărilor insistente adresate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se află dincolo de ele. Puterea lor e puterea de obligativitate a datoriilor. De multe ori, elev fiind mi s-a parut ( sau poate a fost adevarat) am fost nedreptățit. Desigur la evaluare. Mi-am luat avântul libertății și am contestat ”nedreptatea”. Nu mi-a părut rău vreodată că în asemenea circumstanțe existențiale am abordat o asemenea conduită. De ce nu am regretat? Pentru că acest mod de a vedea lucrurile m-a motivat, m-a încurajat. Dacă pedeapsa nu ar avea posibilitatea să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
literare, oprindu-se la acei autori și la acele opere care prin cel puțin un element esențial sunt relevabile. Criticul construia atent, adânc și cu sentimentul duratei. Iată de ce nu i se pot imputa erori de percepție estetică sau mari nedreptăți. Scriind despre contemporanii săi critici și istorici literari, Vladimir Streinu a găsit totdeauna energiile lăuntrice necesare pentru a privi cu detașare obiectivă și cu un curat sentiment de satisfacție estetică împlinirile intelectuale ale confraților. În viziunea sa G. Călinescu apare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]