6,179 matches
-
pe loc și respira sacadat, ca pentru a alunga muștele. Umbra din mijlocul copacilor era deja foarte deasă, ochiul nu mai deslușea contururile. Iar luna încă foarte joasă încețoșa vederea, cu sclipirea ei lăptoasă. Trunchiurile erau dublate de reflexe alburii. Nevăzut încă, cineva sau ceva stătea la pândă... Vulpoiul făcu un salt iute într-o parte, trăgând iapa după el. O pată neagră, o zdreanță de blană zbârlită, țâșni aproape sub picioarele lor și dispăru în hățișuri. Urmărind fuga acelui animal
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cercul format în jurul fostului ministru și al soției sale cu aer de adolescentă, se pufnea în râs. Ideea de a vorbi despre soldat mi se păru deodată neverosimilă. Nu, trebuia pur și simplu să încerci să presupui prezența lui mută, nevăzută, undeva, în sala aceea peste care plutea mirosul sosurilor și al vinului vărsat pe covor. Trebuia să-i urmărești privirea - mai întâi ațintită pe secvențele filmului, apoi pe gurile care mâncau, gustau din vin, zâmbeau, vorbeau despre lagăre. Privirea soldatului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pe creasta dunei vârtejuri care se înălțau pentru o clipă și cădeau iar cu un foșnet sec, izbind tufele de ierburi lungi și încâlcite. De două sau trei ori, un zmeu a tăiat aerul deasupra crestei, apoi s-a făcut nevăzut, luând-o pieziș, într-o traiectorie încordată și șuierătoare... Mă trezisem cu mult înainte să se facă ziuă, fără să fi dormit cu adevărat, și, mergând spre mare, o surprinsesem încă în vigilenta ei încetineală nocturnă. Înotasem în întunericul ritmat
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de istoriografia contemporană. Aceste părți de continent ne înfățișează o civilizație cât se poate de originală, dătătoare și ea de minunate „izvoade ale spiritului, ale artelor, ale politicii timpurilor moderne”. Ce propunem atunci? Să trecem deci de axa mediană, de nevăzuta linie ce despică Europa de la Hamburg la Triest, cum sugera, printr-o fericită expresie, un istoric al artelor sud-est europene. Meritele, chiar dacă vin din partea unei elite intelectuale (și nu doar a ei) sunt rezultatul instruirii prin școli și universități, prin
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cuvântul se activează semantic doar în prezența altui cuvânt însoțitor. Chiar și când este singur, el interacționează, de fapt, cu un alt cuvânt lipsă, cu prezență zero. Să luăm ca exemplu un editorial cu titlul „Ciolanul”. Alături de acest substantiv, stă - nevăzut și totuși prezent - un întreg discurs despre moralitatea politică, despre goana după câștig a unora. Prin uz, prin context, prin aluzie, unele cuvinte sunt capabile să genereze sens și semnificație. Este cazul interjecțiilor folosite ca titlu: Ah, Of, Oups, Sttt
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și Gavril, deopotrivă cu îndemnul de a face o biserică din trunchiul acelui copac. „E loc sfințit și tainic sub talpa mănăstiri” zice maica Ambrozia. „De câte ori am vrut să plec și să las lucrarea altora mai vrednici, simțeam o mână nevăzută, care îmi oprea fie motorul mașinii, fie mă împiedica pur și simplu să ies pe poartă. Nu cred în semne, dar ceva se întâmplă aici, în casa Cuviosului Agafton. Prea se leagă toate, prea să potrivesc” (Formula AS, nr. 691
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sfârșit apărea și Iorga, identificându-se cu autorul glasului. Marele istoric își potolea respirația accelerată cu câteva spirite, căuta neliniștit prin sală, fulgera ușa cutremurată de spatele staționarilor pe culoar, se aprindea, vocifera, decapita cu degetul prin aer un dușman nevăzut. Apoi, devenea vesel! Găsise legături spirituale, pe care însă deseori uita să le comunice și auditoriului. Vorbea cu grația leneșă a femeii, căreia i se face o dulce violență. Avea în priviri vanități mărunte, își culca urechea pe sonoritatea moale
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vă interesează mai mult. Evitați întru totul stilul prolix, neologic, abstract, științific. Nu vă lungiți și nu reluați inutil aceeași idee. Interviul nu e dezbatere. Fiți curioși și arătați acest lucru. Încercați să pătrundeți în secretele meseriei, să aflați părțile nevăzute ale vieții celui intervievat. Tot secretul unui bun interviu stă în alegerea unui unghi de atac clar și, pe cât se poate, inedit. Al doilea secret îl reprezintă abilitatea ziaristului de a provoca interlocutorului răspunsuri concrete - anecdote, întâmplări, amintiri, detalii. Nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu strângeri de mână și multe sfaturi șoptite dibaci la o cafea sau la o bere amicală, tânărul poate cădea lesne în plasa concluziilor grăbite. Habar nu are acest tânăr ce anume ascunde bunăvoința colegilor, câtă răutate și suspiciune mocnește nevăzut în adânc. Ziaristul adună cam toate defectele artiștilor de pretutindeni: orgoliu, dorință intempestivă de afirmare, plăcere majoră a bârfei, multiple gelozii. Avertizat fiind sau pur și simplu repliat tăcut dintr-un bun instinct de conservare, tânărul va încerca, cel puțin
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
misterioase. Când știu că cineva simte ca și mine, chiar dacă nu-l am în prejmă (mai ales atunci!), dorul comunicării se întețește. Chiar dacă ea nu este palpabilă, concretă, „comunitatea” nou constituită generează un gen de atracție deosebit de puternică între indivizi. Nevăzutul și neapropiatul aprind și întrețin mai tot timpul focul speranței. Există anumite caracteristici ce definesc această realitate sociologică. Christophe Hebrard (2001) identifică următoarele trăsături ale comunității virtuale: relații preferențiale pe bază de aceleași interese simbolice (fiind independenți de mediul geografic
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la consul. Nu pot să dorm, București, 1984; Întâlnire periculoasă, București, 1985; Romanul de familie, I-II, București, 1986; Oracole, București, 1987; Proces în recurs, București, 1988; Rădăcinile cerului, pref. Irina Petraș, București, 1989; Vase de Tanagra, București, 1993; Icoana nevăzută, București, 1996; Muntele, București, 1996; O carte pentru toți românii. Catolicism și ortodoxie românească, Cluj-Napoca, 1997; Ion Brad, Monica Anton, Monologuri paralele, București, 1999; Al doilea suflet, București, 2000; Ambasador la Atena, I-IV, pref. Dumitru Preda, București, 2001-2003; Avatarurile
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
174-178; Lovinescu, Unde scurte, I, 372-375; Ion Buzași, „Vase de Tanagra”, TR, 1993, 51; Poantă, Scriitori, 43-46; Irina Petraș, Ion Brad - 65, ST, 1994, 10-11; Micu, Scurtă ist., II, 372-375, III, 362-366; Dicț. scriit. rom., I, 353-355; Ion Buzași, „Icoana nevăzută”, TR, 1996, 33; Constantin Cubleșan, Vârstele poetice, ST, 1996, 6-8; Andrei Grigor, Un suflu blagian, L, 1996, 42-45; Ioan Adam, Inelele lui Saturn, București, 1998, 291-296; Maria Cordoneanu, Ion Brad în oglinda criticii, București, 1999; Aurel Rău, Ion Brad, ST
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
mine tristețea-ncet/ Cum vine-n codri ploaia de noiembrie;/ Nici dragostea, nici noaptea nu-mi alină/ Această umbră tragică a timpului/ Și simt că undeva e-o rană,/ E-n mine-o rană care nu se-nchide./ E poate-altoiul nevăzut al morții/ Ce-mi crește undeva în trup și-n suflet.” Ajuns în amiaza vieții, de unde nu mai poate urma decât coborârea ireversibilă (Anno aetatis suae XL), poetul nu pare a fi „nici tânăr, nici bătrân / nici rudă nimănui, și
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
della Signoria din Florența: „Târziu sună pașii celui din urmă./ Turnul și steaua e tot ce-a rămas./ Printre statui întunericul/ naște călugări cu glugi./ Luna coboară, luna duce-n exil/ spre apus, amintirea poetului;/ și pe lespezi bătrâne cad/ nevăzute ghirlande.” Poezia de dragoste, adunată în ciclul Seară erotică, dezvăluie un poet senzual, însă fără stridențe, ale cărui „nuduri” se integrează atât de bine în cadrul natural, încât sfârșesc prin a nu mai putea fi deosebite de acesta, vântul trecându-le
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Craiova, 1982; Cavalerii de pe coastă, București, 1982; Pluta meduzei, Craiova, 1982; Roata și soarele, București, 1982; Sub cerul umbrelei mele, București, 1984; Limpezirea fântânii, București, 1984; Ranița grea a iubirii, București, 1985; Plecarea cavalerilor, București, 1986; Recucerirea dragostei, București, 1987; Nevăzutele războaie, București, 1989; Acești scriitori minunați și conștiințele lor zburătoare, București, 1992; De la regina muncii la regina moartă, București, 1994; Noaptea Mokshanalei, București, 1995; Mierea din nevasta altuia, pref. Fănuș Neagu, București, 1997; Regina moartă, Craiova, 1998; Dracula, adolescentul blestemat
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
care ceartă, acuză, ne descoperă defectele sau vinovăția. Legat de privire, mai exact de „faptul de a fi văzut” sau de „faptul de a fi privit”, este și fuga din fața celuilalt, „faptul de a te ascunde”, de „a te face nevăzut” după ce ai Înfăptuit o acțiune psihomorală negativă, reprobabilă (furt, minciună, calomnie, intrigă, viol, crimă, suicid etc.Ă. Cauți să dispari. Să nu mai apari „În fața” sau „Înaintea ochilor” celui pe care l-ai prejudiciat prin acțiunile tale negative. În mod
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu povestiri. Prozele nu sunt nici fantastice, nici mitologice, nici miraculoase. Lumea ficțiunii e inefabilă și examinează, după cum precizează autorul, atât de generos și de limpede în expunerea esteticii sale, încât e de mirare că faptul a trecut neobservat, „partea nevăzută a lucrurilor întâmplate”: „Locuiesc și eu într-o provincie de Sud-Est, de pe malul fluviului, într-un oraș puțin vizitat, unde cel mai curent lucru mi se pare a fi nu banalul, obișnuitul, ci inefabilul.” Scrisorile din provincia de Sud-Est trebuie
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
surprinderea unor factori, evenimente relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor -, printr-o examinare a temelor din istoria de viață, a experiențelor personale, începând din copilărie și până la întemnițare (anamneza psihologică). Narațiunea ajută inculpatele să înțeleagă o serie de conexiuni „nevăzute”, neconștientizate anterior în decursul episoadelor vieții, inițial în viața din familia de origine, apoi în decursul relațiilor dintre membrii familiei nou constituite, în evoluția temporală a propriilor vieți, în relația cu abuzatorul. Cu ajutorul interviului, prin autodezvăluire, reușim să cunoaștem motivațiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cetății și la ceea ce se schimbă înlăuntrul fenomenului literar-cultural. SCRIERI: Muzeul de iarnă, Cluj-Napoca, 1986; Memoria zăpezii, București, 1989; Jocuri încrucișate, Târgu Mureș, 1990; Nostalgii interzise, Târgu Mureș, 1991; Între lumi. Convorbiri cu N. Steinhardt, Târgu Mureș, 1994; America, partea nevăzută a lunii, Târgu Mureș, 1994; Casa cu idoli, Târgu Mureș, 1996; A doua Americă, Târgu Mureș, 1996; Anotimpul probabil, Târgu Mureș, 1997; Curs și recurs, Târgu Mureș, 1997; Și așa mai departe, Târgu Mureș, 1997; Între oglinzi, Târgu Mureș, 1998
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
traumatizante: „desțărarea”, tema centrală, obsedantă a liricii lui B., generează viziuni coșmarești, apocaliptice, în care singurătatea și moartea covârșesc sufletul pribeag: „Aici cresc baobabi. Aici cresc șerpi./ Aici cresc țipete care se-neacă-n tăcere, [...] Aici cresc liane pești sicrie nevăzute / unghiile când trec peste harpă, cad...” (Coșmar). Poemele, elegiace sau senzuale, descriu cel mai adesea peisaje exotice (porturi, mări, țărmuri, orașe), iar România este prezentă ca peisaj interior, ținut de taină care se suprapune dureros spațiilor exterioare. Starea de dor
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
Zăpezile, figurează o deschidere a orizontului liric spre cosmic, De taină, cel de-al doilea ciclu, este orientat către intimitate, iar ciclul final, Marile Eleusii, indică o vocație specială pentru poezia cu formă fixă (ilustrată aici prin sonet). Culegerile ulterioare (Nevăzutele Urse, 1975, Cântece de viscol, 1976, Anonimus, 1977, Ascunsa trudă, 1979) confirmă că B. a intuit de la început o formulă poetică proprie, relevantă, căreia îi rămâne fidel, întrucât este productivă sub toate aspectele. Dar dacă, tematic, se cristalizează trei mari
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
trama sa, în personajele sale, în alcătuirea articulațiilor sale”. Cele două romane, Joia patimilor (1981) și Zborul gâștei sălbatice (1989), completează fericit profilul plurivalent al operei lui B. SCRIERI: Marile Eleusii, Cluj, 1971; Magda Isanos. Drumul spre Eleusis, București, 1975; Nevăzutele Urse, Cluj-Napoca, 1975; Cântece de viscol, București, 1976; Anonimus, postfață Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1977; Ascunsa trudă, București, 1979; Grigore Alexandrescu. Parada măștilor, București, 1981; Joia patimilor, București, 1981; Recurs la singurătate, București, 1982; Starea bizantină, Cluj-Napoca, 1983; Apărarea lui Socrate
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
Pelerin modern, el este un homo viator prin clipa prezentă spre un tărâm al transcendenței imaginare: „Ca o sălbăticiune rănită gonesc/ prin ierburile înalte. Sângele meu regal// aruncă rubine prin florile albastre/ și gonesc, gonesc hipnotizat de o stea/ încă nevăzută de nimeni”. Poezia lui C. are însă și o altă față, în care predomină ludicul, tonul șăgalnic, jucăuș, histrionic. Viața e văzută ca o mare comedie (Revelație) în care „actorii schimbă măști și schimbă glume”, în care domnește jocul grimaselor
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
explicitează crezul poetic: „Poetul-omul-artist se regăsește astfel slujitor al Cuvântului, și în această vocație a lui a dat opere nepieritoare; el este scoica în care se aud vuietele cele mai de taină ale cosmosului, este transparență între vizibil și cele nevăzute, punte-catapeteasmă ce tăinuie și revelează între sacru și profan, mijlocind ca diacon dialogul mereu triadic.” Volumul de debut, Cum să vă spun, este dominat de o poezie vitalistă, frustă, ale cărei puternice accente expresioniste sunt transpuse într-un limbaj direct
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
București, 1981; Necunoscuta de la Sucevița, București, 1982; Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii, București, 1983; Voievodul fără teamă și fără prihană, 1984; Oana, București, 1986; Român Grue Grozovanul, București, 1987; Vetre de istorie românească, București, 1988; Povestiri istorice, București, 1994; Cântarea nevăzutelor privighetori, București,1995. Repere bibliografice: Cioculescu, Aspecte, 398-411; L. V., Un roman al creației, VRA, 1942, 633; Octav Șuluțiu, Pe margini de cărți, RFR, 1944, 1; [Dumitru Almaș], RRI, I, partea II, 54-60; Valeriu Râpeanu, Câteva întrebări pe marginea unei
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]