4,526 matches
-
cu viteza unui cancer nemilos. în cele din urmă a recunoscut forma neclară a unei clădiri mari și a reușit să se orienteze pentru a porni din nou la pas. după o oră de mers fularul i-a scăpat în noroi iar ea s-a împiedicat în el. a căzut într-o poziție nefirească și și-a rupt nasul și o mână. dar a reușit să se ridice și a mers mai departe. îi curgea sânge din nas și mâna ruptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
dar a reușit să se ridice și a mers mai departe. îi curgea sânge din nas și mâna ruptă îi paralizase complet și ochii ei căutau prin întunericul zilei și tocul unuia dintre pantofi i-a rămas pe undeva prin noroiul pătat de zăpadă și chiar n-are rost s-o lungesc ca să-ți povestesc prin câte peripeții amuzante a mai trecut. important e că atunci când soarele se ducea la culcare fata cea mioapă a ajuns acolo unde muncea. acolo unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
poluării. Că despre asta era vorba de fapt. Cianură Free Zone Haos total. Corturi împrăștiate, scene dispersate, coline umblate, plăcuțe cu Goa (uai! Goa din India?), punkeri atârnând, ecologiști hipioți, cățărători pe plăci, înotători în tăuri, motoare de enduro cu noroi, mountainbike-uri chinuite, lume străină arsă de soare și un radio care emite reportaje ecologiste ciudate. FânFest doi (http://www.fanfest. ro/2k7/). Știam că se strânge mult popor. De peste tot din lume, de toate felurile, de toate culorile, cu preocupări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
1995, martie 20. Atunci o anumită parte a sectei Aum a pus la cale atentatul cu gazul sarin din metroul orașului Tokyo. Se pune acum fireasca întrebare: există soluții? Întotdeauna există. Excluzând-o pe cea cinică a frecării trupului cu noroi pentru a ne obișnui cu pământul, aș aminti înainte de toate urgența conștientizării pericolului. Răul, indiferent de forme, este astăzi prezent peste tot și oricând ne poate surprinde. Nu este suficient să ne încredem doar în proverbialul noroc românesc al viețuirii
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
muncă.” Ziua de lucru este de 10 - 14 ore, „mâncarea este proastă și se compune dintr-o supă de fasole, 200 grame de pâine și 200 grame de mălai”, oamenii nu capătă îmbrăcăminte, „dorm pe jos în pădure, deseori în noroi, sub ploaie, deoarece nu există nici macar bărăci”. Politică regimului „titoist” este „național-șovinistă, rasială de tip fascist, de asuprire bestiala a minorităților naționale, de răpire a oricărui drept de liberă afirmare”. Organizațiile minorităților naționale sunt dizolvate, liderii lor arestați, în timp ce presa
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
București, „titoiștii și-au intensificat cu o furie nebună ticăloasa lor activitate împotriva regimului comunist din România”. Printr-o complexă rețea de agenți și spioni, ambasada iugoslavă de la București difuza în mod clandestin broșuri și manifeste, în care „împroașcă cu noroi Uniunea Sovietică și țările de democrație populară”. O parte din aceste materiale erau trimise prin poștă, celelalte „erau aruncate noaptea pe furiș, în curțile cetățenilor”. În anii 1948 - 1949, ambasada iugoslavă din capitală României s-ar fi transformat „într-un
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
abia în a doua jumătate a lunii ianuarie am reînceput cursurile. Acestea s-au desfășurat aproximativ normal, până la 1 martie, când frontul se apropia de Cernăuți. Prin oraș treceau, în retragere, tot mai multe trupe germane cu tancuri pline de noroi cu ostași tăcuți, obosiți și nu chiar ordonați. După mai multe zvonuri, pe la 15 martie s-a anunțat oficial evacuarea Politehnicii. De la geamul cabinetului din corpul administrativ, rectorul Cristea Otin a ținut un discurs studenților adunați în ținută și formație
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
așa. Iarna pe uliță Two against nature se filează încet în căștile de pe urechile mele. Aud din nou zgomotele străzii. În fața mea e un tip cu o pufoaică gri-petrol, destul de uzată. Merg la doi pași în urma lui. Zăpada a acoperit noroiul, așa că pașii noștri scârțâie intermitent. Omul vorbește la telefon. Probabil că persoana de la capătul firului e cam surdă, pentru că omul din pufoaică țipă. Sau cel puțin așa îl percep eu. Boss-Șerif, asta-i piesă de piesă. Tre să vezi ce
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
dup-aia intri și tu pă felie, m ai înțeles? Hai, vorbește cu nevastă-ta și sună-mă ca să știu că s-a eliberat locația. Hai să trăiești, Boss-Șerif. Câteva secunde nu mai aud decât zgomotul mașinilor care trec prin noroiul înghețat. Probabil că omul a luat-o în altă direcție. Mă opresc, mă las pe vine și-mi fac un pic de lucru cu șiretul bocancului stâng. Aud pași în spatele meu, prin zăpadă. Scârț, scârț. Hai, mă, fetița. Când trece
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
când aud că este înstrăinat câte un obiectiv construit cu eforturi deosebite de poporul meu, simt că se rupe ceva în ființa mea. Același sentiment îl am când văd pe unii "eroi" care o fac pe patrioții și împroașcă cu noroi, aruncând cu vorbe negândite în cei din generațiile mai vechi care au muncit și au construit, iar acum stau și asistă neputincioși la distrugerea obiectivelor. Numai ei știu cum le-au construit. Ba mai mult sunt etichetați cu tot felul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
civilizat,mai frumos. Suntem indignați când vedem că sunt invitați în studioul Tv, tot felul de transfugi,de nespălați,foști pușcariași, delincvenți de tot felul, care nu au făcut nimic pentru națiunea asta românească. Toată viața lor au aruncat cu noroi în alții,iar mass-media-i face eroi, și-i aduce în studiouri să ne învețe cum să devenim noi buni creștini, buni români,patrioți,cum să muncim mai bine,chiar pe alte meleaguri. Am rămas indignat când l-am văzut pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu renume, unor arhitecți, doctoranți și academicieni precum Răzvan Teodorescu, Constantin Bălăceanu Stolnici, Gh. Leahu, Dinu Giurăscu și alții, care au lucrat și sprijinit proiectele arhitecților și ale constructorilor. Mă surprinde faptul că tocmai ei vin acum și aruncă cu noroi în obiectivele construite din acele vremuri. Cineva spunea că Ceaușescu ar fi fost cel mai bogat om din România, că ar fi avut vile în toată țara. Dar după moartea lui, nu s-a găsit nicio garsonieră proprietate, care ar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mare patriot și gospodar pentru țară,invidiat de toți neputincișii. Tot ce s-a construit, a fost pentru locuitorii Bucureștiului și pentru mândria poporului român. Unii însă nu vor să înțeleagă și să priceapă, sau sunt constrânși să arunce cu noroi în acest nume de român, să-l umilească, să-l batjocorească, să l disprețuiască, pentru că este român și nu este de viță nobilă sau pentru că nu este străin de viță regească nu ? Despre alt nume mare, cu rezonanță pentru România
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
un oarecare Constantin Jugurică, fost director tehnic al Institutului Proiect București, deci de către unul din capii grupului de proiectanți și constructori, care a contribuit la realizarea acestor obiective grandioase. Din păcate, în loc să se mândrească cu aceste realizări, el aruncă cu noroi în toți cei care au muncit pentru ele. Spre rușinea neamului nostru, avem foarte multe buruiene otrăvitoare care nu au puterea și bunul simț de a accepta realizările acelei generații. În schimb, ne mândrim cu ele în toată lumea, suntem elogiați
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de renume din capitala noastră și pentru multe alte realizări de mare importanță, obținute din "megalomania" lui Ceaușescu.Toate acestea nu sunt pe placul unor Popești, Dumitrești, Dinești, sau ale altor persoane cu nume, care stropesc astfel de realizări cu noroi și venin. Poate că dacă buldozerele lui Ceaușescu, de fapt nu ale lui, ci ale poporului român, ar fi strivit sub șenile pe cine ar fi trebuit, am fi avut acum o Românie mai curată, cu oameni mai înțelepți, prin
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
avut acum o Românie mai curată, cu oameni mai înțelepți, prin venele cărora ar fi curs un sânge cu adevărat românesc. Casa Scânteii. Altă clădire cu care se mândrește generația din vremurile mai vechi, dar la fel de blamată și împroșcată cu noroi, este Casa Scânteii, denumire dată după numele Ziarului Scânteia, cotidian reprezentativ al Partidului Comunist Român. Astăzi se numește Casa Presei Libere, despre care spun unii "specialiști", că reprezintă un exemplu de arhitectură stalinistă. Dar acești șobolani denigratori se folosesc din
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
aceștia nu aveau pentru noi decât cuvinte de batjocură și ură. Toate realizările bune erau notificate și difuzate cu prefixul "ne". Nimic nu putea fi prezentat cu bine, ca lucru bun sau frumos. Acum însă acei eroi care aruncau cu noroi în România, sunt elogiați și prezentați ca eroi pozitivi, pentru că aruncau cu noroi în comunism. Dar comunismul reprezenta poporul român, cu toate faptele lui bune și rele, o țară ferită de război, în care puteai să muncești, fără a fi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
bune erau notificate și difuzate cu prefixul "ne". Nimic nu putea fi prezentat cu bine, ca lucru bun sau frumos. Acum însă acei eroi care aruncau cu noroi în România, sunt elogiați și prezentați ca eroi pozitivi, pentru că aruncau cu noroi în comunism. Dar comunismul reprezenta poporul român, cu toate faptele lui bune și rele, o țară ferită de război, în care puteai să muncești, fără a fi constrâns să lucrezi pe meleaguri străine. Dar cine se mai ocupă de munca
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și-n ziare despre necazurile acelor locuitori; și nu numai la Tecuci au fost aceste catastrofe, ci aproape în toate zonele țării au căzut aceste nenorociri, peste tot unde s-au abătut aceste cataclisme au lăsat în urmă mlaștini de noroi cu cadavre de animale și chiar de oameni care nu au mai putut să se apere,să se salveze. Din unele statistici făcute de specialiști, mai mult de trei pătrimi din suprafața țării a fost inundată în ultimii ani iar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și tinerețea pe aceste meleaguri, cât și populația din zona respectivă. Dacă vei povesti aceste realități generației actuale, nu te va crede. În schimb, sunt crezute minciunile și diversiunile difuzate cu atâta devotament și convingere de către mass-media noastră, împroșcând cu noroi pe cei care au suferit atâtea privațiuni pentru a păstra intactă moștenirea lăsată de înaintașii noștri de-a lungul veacurilor. Aceste evenimente nu sunt scrise în istoria noastră și nu se cunosc. Sunt popularizate ideile și sloganurile unor politicieni, care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
atrocități greu de imaginat, care nici măcar nu se pot povesti. Familia lui a fost ucisă: tata, mama și o soră. Trupurile lor au fost tăiate în bucăți cu toporul și aruncate în cotețul porcilor, unde aceștia le-au tăvălit prin noroi. El a fost salvat de o vecină maghiară care l-a luat în brațe și a fugit cu el acasă. Aceste atrocități au căzut însă pe capul multor familii din Ardeal în acele zile pe care multă lume nu le
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lui și alinierea în rând cu lumea, pentru independența și suveranitatea României Mari. In zilele noastre, cei care ar trebui să facă ceva pentru neamul românesc, nu-și dau rând la inventive de batjocură, și prefer a-și arunca cu noroi și cu pietre unii în fața celorlalți, nu au timp de lucruri folositoare pentru neamul nostru. Iar m-am îndepărtat de subiectul principal, cel al Moiseiului ,care te face să retrăiești o perioadă de timp foarte tragică pentru poporul român. Marele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de pe frontul de Est, Tudor (Dido) Greceanu. Se va zice că mă trezesc "prefațator de meserie" pentru așii aviației, eu care n-am cunoscut decât războiul mizerabil, lipsit de brio și de glorie, al pifanului cu bocancii în praf și noroi! Cu ce ochi de infinită admirație îi priveam eu pe acei supraoameni care evoluau singuri acolo sus, la insondabile înălțimi!... Dar m-am lăsat totuși ispitit de minunata poveste pe care ne-o scrie aici Daniel Focșa. Se citește pe
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mea. Mama povestea cu haz mai ales două fapte mie mai târziu semnificative: încă mă târam în patru labe când trebuia să fiu îndeosebi supravegheat, căci plăcerea mea era nu numai să rod var de pe pereți, dar și să mănânc noroi uscat și balegă de cai de pe bocancii ostașilor; iar când am început să mă țin binișor pe două picioare, am profitat degrabă de posibilitățile de mișcare ce-mi stăteau acum la dispoziție spre a fugi de acasă. Dispărusem - și o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la Heidelberg sau în alte orașe ale Germaniei actuale. De „ziua morților“, cimitirul, ale cărui picioare stau înfipte în inima urbei, devenea feerie misterioasă, cu mulțimea încărcată de flori, mai ales crizanteme, urcând aleile destul de repezi, pietruite, dar pline de noroiul celor care coborau în șuvoi gălăgios, cu rumoarea neîntreruptă ce se ridica dintre mormintele arzând de lumânări, parcă grădina celor duși ar fi prins viață, cu coruri de tineri cântând în jurul locașului de veci al unui fost profesor al lor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]