4,374 matches
-
conoid și trapezoid); -în partea internă, ruaozitate pentru inserția liaamentului costo-clavicular; -între cele două porțiuni șanțul lonaitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. 1. Suprafață articulară acromială 2. Extremitate acromială 3. Linie de inserție pentru mușchiul trapez 4. Tuberozitate conoidă 5. Gaură nutritivă 6. Ruaozitatea liaamentului costo-clavicular 7. Față articulară sternală 8. Extremitate sternală Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marainea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromionului precum și la nivelul procesului coracoidian. Vascularizatia. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare de unde rezultă vascularizarea suplimentară din artera toracoacromială. Nervii provin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este evidentă numai în porțiunea superioară; unde prezintă un șanț anterior longitudinal în care se inseră mușchiul gambier anterior; în porțiunea inferioară fața laterală își schimbă orientarea devenind anterioară. 1. Fața articulară pentru peroneu 2. Linia mușchiului solear 3. Gaura nutritivă 4. Fața posterioară 5. Corpul tibiei 6. Șanțul maleolar 7. Maleola medială Porțiunea din fața posterioară a tibiei situată deasupra liniei solearului are formă triunghiulară fiind acoperită de mușchiul popliteu. Porțiunea din fața posterioară situată sub linia solearului este împărțită de o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a tibiei și cu fața externă a astraaalului; - posterior față de suprafața articulară se observă o excavație profundă - fosa maleolei laterale - în care se inseră liaamentul peroneoastraaalian; 1. Capul peroneului 2. Creasta medială 3. Marainea posterioară 4. Fața posterioară 5. Gaura nutritivă 6. Fața laterală 7. Maleola laterală -o maraine anterioară pe care se inseră liaamentul anterior al articulației tibioperoniere precum și cel peroneo-astraaalian anterior; -o maraine externă care formează buza anterioară a șanțului peronierilor; -o maraine posterioară pe care se prind liaamentele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală radială participă la articularea cu capul radial. Aceasta prezintă pe fața superioară o depresiune denumită foseta capului radial care se ar(\cu\ează cu capitul humeral. Lateral intern și inferior față de fosetă se descrie o mică suprafață articulară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
iar extern pe marainea internă a diafizei radiale. Se întinde pornind de la tuberozitatea bicipitală radială până la articulația radio-cubitală inferioară. Prezintă un număr variabil de orificii prin care este posibilă trecerea pachetului vascular dintr-o reaiune a antebrațului în alta - aăurile nutritive (12, 18, 20). Dispoziția fibrelor care formează membrana diferă. Astfel, în 3/4 superior fibrele sunt orientate de sus în jos, de la radius la cubitus în timp ce în 1/4 inferior direcția lor este inversă. Această așezare a fibrelor face ca
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
micului trohanter; - ischio-femural sau ischio-capsular (lia. ischiofemural) orientat posterior se inseră pe ischion și dedesubtul acetabulului; - rotund sau liaamentului capului femural se inseră pe liaamentul transvers al acetabulului și pe porțiunile învecinate ale sprâncenei osoase acetabulare. Acest liaament conține vase nutritive pentru capul femurului, mărește suprafața de secreție a membranei sinoviale, contribuie la răspândirea sinoviei pe suprafața articulară. Raporturile articulației sunt: - anterior: fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibros care se întinde între marainile interosoase ale tibiei și peroneului. Fibrele sunt dispuse oblic inferior și lateral. Această membrană are rol în creștere suprafeței pentru inserțiile musculare. Ca și membrana interosoasă a antebrațului și la acest nivel există aăuri nutritive arteriale. Grosimea membranei interosoase este maximă la unirea 1/4 superioare cu 3/4 inferioare. în articulația tibio-fibulară sunt realizate mișcări de alunecare, fiind o articulație plană (2, 11, 12, 18, 20). 3. Sindesmoza tibio-peronieră (syndesmosis tibiofibularis) Sindesmoza tibio-peronieră unește
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nu permite o cuantificare a impactului acestora asupra sănătății. În acest context se poate remarca o creștere a numărului de persoane obeze, în special în rândul populației sărace, prin utilizarea de produse ieftine, preindustrializate, cu aport caloric crescut și aport nutritiv scăzut. Agricultura modernă este o agricultură intens chimizată, în mare parte generatoare de produse modificate genetic. Ce efecte de lungă durată pot avea toți acești factori asupra ființei umane? Medicamentele constituie un alt factor de agresiune. Medicația nenaturală este agresivă
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de circulația venoasă, pulmonară și limfatică. Pe lângă asigurarea schimburilor nutritive, în condiții bazale și de activitate, rolul circulației capilare cuprinde și aspecte particulare, cum ar fi implicarea în termoreglare. Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul de oxigen și nutrimente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din arteriolă spre venulă în perioadele de activitate metabolică redusă, când multe sfinctere precapilare sunt închise, reprezentând o sursă imediată de sânge în caz de necesitate. Circulația prin capilarele adevărate fiind subordonată necesităților metabolice tisulare, mai este numită și circulație nutritivă, în opoziție cu cea numită non nutritivă, care șuntează patul capilar. 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare Curgerea sângelui printr-un capilar este determinată de presiunea arterială și de controlul debitului local, dar în ultimă instanță de sfincterul precapilar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
activitate metabolică redusă, când multe sfinctere precapilare sunt închise, reprezentând o sursă imediată de sânge în caz de necesitate. Circulația prin capilarele adevărate fiind subordonată necesităților metabolice tisulare, mai este numită și circulație nutritivă, în opoziție cu cea numită non nutritivă, care șuntează patul capilar. 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare Curgerea sângelui printr-un capilar este determinată de presiunea arterială și de controlul debitului local, dar în ultimă instanță de sfincterul precapilar. Doar 5-10% din capilare sunt deschise în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
recepția și percepția particulară a semnalelor chimice și fizice care determină reacția celulară diferențiată. - iar citoplasmei, care conține organite specializate (mitocondrii, lizozomi, ribozomi, aparat Golgi, reticul endoplasmatic etc.) cu funcții distincte în metabolismul celulei, asigurând în același timp și rezervele nutritive ale celulei. Parte din aceste structuri nu erau cunoscute în timpul lui Paulescu, perioadă în care microscopia optică și metodele de colorație erau principalele instrumente de studiu ale histologilor. Cu toate acestea perfecționarea metodologiei de studiu, mai ales prin introducerea microscopici
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
specifice pentru îndeplinirea unui rol precis în economia generală a organismului. Parte din organe și aparate, rezultat al organizării celulare cum sunt: aparatul digestiv, aparatul respirator, aparatul circulator și aparatul excretor vor asigura procesele metabolice necesare subzistenței individului deci: aportul nutritiv (alimente, apă, oxigen), digestia, absorbția și asimilația nutrientelor de bază pentru întreținerea și dezvoltarea organismului ca și eliminarea produșilor toxici rezultați în urma metabolismului. O altă categorie de organe și aparate: tegumente, aparatul locomotor, sistemul nervos și organele de simț vor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
relație. 1. Fenomenele de nutriție cuprind totalitatea proceselor prin care se asigură subzistența individului. Presupune o serie de finalități care se suprapun de fapt etapelor principale ale utilizării alimentelor ca proces fiziologic: - alimentația (aportul natural de apă, oxigen și principii nutritive); - digestia - descompunerea alimentelor în principii nutritive de bază (proteine, lipide, hidrocarbonat, minerale, vitamine); - absorbția în vederea asimilației pentru structurarea proteinelor proprii și a rezervelor nutritive (anabolismul); - dezasimilația (catabolismul) - prin descompunerea structurilor proprii, proces prin care se eliberează energia sub diverse forme
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
totalitatea proceselor prin care se asigură subzistența individului. Presupune o serie de finalități care se suprapun de fapt etapelor principale ale utilizării alimentelor ca proces fiziologic: - alimentația (aportul natural de apă, oxigen și principii nutritive); - digestia - descompunerea alimentelor în principii nutritive de bază (proteine, lipide, hidrocarbonat, minerale, vitamine); - absorbția în vederea asimilației pentru structurarea proteinelor proprii și a rezervelor nutritive (anabolismul); - dezasimilația (catabolismul) - prin descompunerea structurilor proprii, proces prin care se eliberează energia sub diverse forme, necesară mișcării, acțiunii și adaptării, în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
etapelor principale ale utilizării alimentelor ca proces fiziologic: - alimentația (aportul natural de apă, oxigen și principii nutritive); - digestia - descompunerea alimentelor în principii nutritive de bază (proteine, lipide, hidrocarbonat, minerale, vitamine); - absorbția în vederea asimilației pentru structurarea proteinelor proprii și a rezervelor nutritive (anabolismul); - dezasimilația (catabolismul) - prin descompunerea structurilor proprii, proces prin care se eliberează energia sub diverse forme, necesară mișcării, acțiunii și adaptării, în sfârșit - excreția cu scopul de a debarasa organismul de deșeurile metabolice. Toate aceste procese sunt până la un punct
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bazează pe instincte pe care le transformă în acte conștiente, împlinite în vederea unui scop. Pentru a ilustra acest lucru, Paulescu exemplifică prin 2 situații: zahărul este căutat de copil pentru gust (plăcere instinctuală), pe când adultul îl caută pentru trebuință (nevoia nutritivă) și căsătoria care nu înseamnă decât fondarea unui cămin cu scopul satisfacerii unui instinct, care abia în plan secundar are ca scop reproducerea (act voluntar), în fapt singura finalitate biologică valabilă. Ambele sunt exemple de transformare a instinctelor în acte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
un echilibru stabil și cu o integrare perfectă în natură. Astfel conflictele ce apar ca rezultat al instinctelor naturale nealterate se grupează în conflicte accidentale și conflicte naturale. Primele se manifestă când viața este pusă în pericol sub raportul nevoilor nutritive (foame), de relație (pericol) și de proprietate (ce amenință securitatea individului). Conflictele naturale se regăsesc atât la om cât și la animale, deci în societățile naturale, și apar din trebuințe instinctive individuale și colective. Trebuințele individuale privesc instinctele de nutriție
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atâtea vicii (patimi) câte trebuințe instinctive sunt, iar cele mai importante pot fi grupate în două categorii: - individuale - cu referire în principal la instinctele de nutriție și reproducere; - sociale - cu referire la proprietate și dominație. Viciile individuale: atunci când satisfacerea nevoilor nutritive depășește cadrul delimitat de instinct devin periculoase. Aici se încadrează consumul excesiv de alcool (beția), fumatul, consumul de droguri, supraalimentația și mai ales alimentația excesivă și unilaterală cu alimente ce determină plăcerea de a mânca: dulciuri, sucuri, alimente conservate și cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fiecare atom de O2 activat la nivelul lanțului transportor de electroni al glicolizei aerobe. Degradarea aerobă a glucozei în ciclul Krebs, generează 36 de molecule de ATP, pentru fiecare mol de glucoză utilizat la nivel celular. În condițiile unui aport nutritiv corespunzător, sistemul aerob asigură energia necesară efectuării efortului de lungă durată. Randamentul reacțiilor oxido-reductoare aerobe, exprimat în ATP rezultat, este însă mai mic decât al celorlalte două căi energetice. Spre deosebire de sistemul fosfagen, care generează 4M de ATP / minut, sau de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și pregătesc pielea pentru haine. Femeile în principal cultivă grădini mici, pregătesc hrana și confecționează haine și ustensile casnice. Aproximativ acum 6000 de ani în urmă, invenția plugului de lemn a condus la dezvoltarea societăților agricole. Plugul, care aduce substanțele nutritive la suprafața solului, crește semnificativ productivitatea pământului și permite ca acesta să fie cultivat aproape în mod continuu. Această dezvoltare, în schimb, prilejuiește apariția societăților mari, cu surplus mult mai mare, precum și cu o semnificativă reducere a numărului de oameni
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]