4,111 matches
-
Negoești. Nimeni să nu ia vamă sau zălog “de la ei din orice marfă a lor: ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plate, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară, ori din miere curată când le vor vinde, sau pentru orice vor vinde; sau iarăși unde vor cumpăra, ori marfă vie ori moartă: sau boi, sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să nu lucreze, nici la cetate, nici să nu dea desetină din albine, nici din vii și nici altceva nimic să nu dea, niciodată, în veci”. “Și de asemenea, acești oameni să fie slobozi și să umble în bunăvoie cu oale sau cu sare, sau după pește, fie că vor umbla cu marfă vie sau moartă, cu ce vor putea să aibă pretutindeni în țara noastră, vânzând și cumpărând și prin târguri și prin sate, iar vamă să nu dea nicăieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domniei mele.” Funcționarii domnești nu aveau voie să ia vamă din “orice marfă a lor” ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plute, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară sau din miere curată, atunci când vor vinde asemenea produse. Erau scutiți de vamă atunci când vor cumpăra “ori marfă vie ori moartă: sau boi, sau ialovițe, sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce întâlniți în cale, tot ce vedeți, nimic nu iertați! Și furnicile călcați-le sub copitele cailor!” (Poienari - Vulpești), sunt nechibzuiți cu maeștrii inițiatori: „N-au vrut să m-asculte ca să-i învăț câte ceva, ci au pornit de parcă le pusese oala: d-aia au și pățit-o”, nu pot identifica ajutoarele: „S-o dus, ș-o luat armata și s-o dus până la o pădure. Și când o mărs, o trecut pă lâng-o babă și nu i-o dat bună-zâua la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe care trebuie să o respecte mama intrusă ține de amestecul nefast dintre comportamentul cotidian și cel sacru: „- Numa - zîci - mamâ, t’i rog, cît îi sta aici sâ nu pui mîna sâ mături, sâ nu pui mîna să-mvîrț o oală ori sâ faci ceva în casâ, c-atunci perim d’i foame-aic, ș-aic ișste moart’es nostă” (Fundu Moldovei - Suceava). Armonia sacrului este pervertită de gesturi gospodărești, intruziunea gesturilor mărunte cauzează retragerea principiului și anularea oricărui contact cu neofitul. Basmul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
orele 4, toți diplomații ne-am întâlnit în peristilul Palatului Smolnâi. Am fost punctuali la întâlnire, pentru că voiam să intrăm toți odată la dictatorul Rusiei. N-am să uit niciodată dezordinea indescriptibilă din încăperile unei case cândva aristocrate. Echipamente militare, oale mari în care se pregătea supa pentru Gărzile Roșii și pentru Comisarii Poporului, străchini de lemn murdare de grăsime, alături de tunuri, mitraliere și puști. Traversasem mai multe săli când, deodată, în fundul unui coridor, sub arcada unei uși, a apărut un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
abia pe patul de spital, până în acel moment mi-am mai trădat prietenii, mai cu voie, mai de nevoie, greutatea unui astfel de sentiment am simțit-o la necaz. Păi să știi, dacă nu aveam prieteni eram de multișor timp oale și ulcele. Îmi permit să-i amintesc pe câțiva dintre cei care mi-au dat câte o moleculă de oxigen atunci când moartea mă strângea de beregată: Radu Florescu, Varujan Vosganian, Gellu Dorian, Vlad Scutelnicu, Doina Ruști, Cassian Maria Spiridon, Adrian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu a generației sau a promoției. Dacă un individ este bun sau foarte bun, atunci este pus în fața generației sau a promoției, i se dă titlul de șef și apoi o șterge șmecherește pe ușa din dos, fără să plătească oalele sparte (e vorba desigur de operă) de dumnealui. Revine, adus în fruntea bucatelor, după o "generație" sau "promoție" în prim-plan de un "necesar" grup literar de la centru și apoi "dă-i si dă-i" generație și promoție pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mașini pentru treierat și pentru bătut porumb, țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi erau: făină, lumânări de ceară și de seu, săpun, piei tăbăcite, oale de pământ pentru sobe și apeducte, chiupuri pentru bucătărie și flori, olane pentru acoperit case, cărămidă, rogojini etc. Meseriașii construiau case din cărămidă și din lemn, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte, produceau vase de tablă și de lemn, sobe de cărămidă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frig, încât a înghețat și focul în sobă. * Politicienii mint de îngheață și Soarele. * A fost o inundație atât de mare, că nu se mai vedea nici pârâul. * Ca să dai, trebuie să ai. * Muncă multă, oboseală sigură. * Unii au ajuns oale și canistre. * Gura omului cu mâncare se astupă. * Dacă nu-i foc, înseamnă că nu sunt lemne. * Laudă-mă, gură, că ți-oi da gumă de mestecat. * Votează pe cine vrei, noi îți mulțumim pentru încredere. * Nu contează cine votează
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Bogăția naște trufia. * Lăcomia e o perpetuă stare de foame. * Bogăția și sărăcia sunt incompatibile, dar conviețuiesc. * La omul sărac nici boii nu trag, pentru că nu-i are. * La omul sărac toate belelele trag. * Unii au între urechi câte-o oală cu curechi. * Numai stelele nu cunosc sentimentul invidiei. * Mai înainte de a cunoaște lumea, cunoaște-te pe tine. * Disprețul față de limba maternă echivalează cu renegarea părinților. * Dacă nu cunoști istoria patriei tale, nu știi cum te cheamă. * Mai înainte de a constata
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
rău. * Se pare că pe Casa Albă s-au înmulțit petele negre. * Ani în șir ne-am rugat să vină americanii; acum au venit, dar nu mai scăpăm de ei. * Alintul nu exprimă întotdeauna un sentiment de dragoste. * Nu orice oală spartă este relicvă arheologică. * Dacă te temi de tăieturi, nu folosești cuțitul. * Dacă ești funcționar de stat, nu înseamnă că trebuie să stai degeaba. Sufletele bune pătimesc cel mai mult. * Nici un pierde vară nu-și anunță paguba prin mica publicitate
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
este revendicată de Munții Pădurea Neagră. * Moldova din dreapta Prutului, până la Carpați, este revendicată de urmașii lui Petru cel Mare. * Delta Dunării este disputată de Delta Nilului și de Adrian Năstase. * Vânatul din România este revendicat de unul cu mustața pe oală. * Moara cu noroc este revendicată de lanos Szlavics. * Baltagul este revendicat de urmașii Vitoriei Lipan. * Vladimir Tismanovski este în dispută cu alți pretendenți asupra dreptului de moștenire a comunismului. * Valea Jiului este revendicată de Ion Iliescu. * Radu Vasile își revendică toate
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
apropia de sfârșit și doream din tot sufletul ca prieteniile legate între noi să rămână nepătate, lăsând loc pentru o nouă revedere în anii ce aveau să vină. Știam foarte bine că fusesem cu toții introduși și puși la fiert în oala minune a lui Vintilă. Doream să rămânem la fel, uniți, pentru a putea trece și de acest prag al destinului, chiar dacă, în viață neprevăzutul este răsădit pe marginea drumului la tot pasul, indiferent de forma și culoarea sa. Odată cu amestecul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
jurat că-i viu, iar noi ne-am pus la pândă în stuh, la marginea ochiului. Una după alta, au venit în timp de o oră vro 15 rățe lângă cea moartă și pe toate le-am luat ca din oală la distanță de câțiva metri. Nu mai era un vânat de ghibăcie, ci un adevărat măcel. Sătul de atâtea rățe împușcate fără nici un merit, am plecat spre casă cu luntrea încarcată, dar când am ajuns la mal, ce să văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de oameni și alte cinci guri de câni, care de al răsăritul soarelui n-au îmbucat 141 nimic. Ceilalți tovarăși ai mei, veseli și nepăsători, mergeau fără leac de grijă și își lingeau de mai înainte buzele, gândindu-se la oalele cu smântână și la puii fripți ce-i așteptau. Când am ajuns în capul țarinei, am întrebat pe jitarul 142 care ne-a deschis poarta dacă cuconul Manolucă este acasă și, la răspunsul lui că da, am descărcat odată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
forme; trecem adesea pe lângă ele, la propriu și la figurat. Prea Încrezător În forța sa, dată de câștigul evolutiv al rațiunii, omul a abdicat adesea de la utilizarea rațională a acesteia, Încercând să corecteze natura. Și, din păcate, deocamdată alții plătesc oalele sparte, dar bumerangul aruncat de om se poate Întoarce Împotriva lui; creând o altă lume, artificială, omul rămas el Însuși Încă de esență biologică, se va trezi la un moment dat incompatibil cu ea. Și va păți la fel. Ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fină, cea autohtonă e dintr’o pastă grosieră. De ce? Pentru a nu crăpa În timpul uscării, În argilă trebuie adăugat un așa-numit degresant. Ceramica romană, realizată În condiții industriale, folosea În această calitate nisipul. Cea autohtonă, măcinătură de cioburi de la oale vechi ori rebutate, astfel Încât se asigura și revalorificarea deșeurilor aceleiași activități. Și mai există o deosebire: ceramica romană e arsă În atmosferă oxidantă, față de cea autohtonă, În atmosferă reducătoare, oxizii de fier din argilă imprimând astfel o culoare roșie, respectiv
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ulcelei din lut care, artizanală fiind, deci intrând În contact cu omul Încă de la fabricare, se umanizează sau dacă vreți capătă compatibilitate și cu celălalt, adică utilizatorul, ca să nu vorbesc și de lutul care a generat și vorba “cutare e oale și ulcele”, decât a cine știe cărui pahar, oricât de frumos ori scump, dar care, ca produs industrial, n’a prea simțit omul pe aproape, fiindu-i deci străin. Mai ales acum, de Crăciun. Și, dacă vreți, să preferăm artizanatul la orice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
puțini decât aceia care l’au pregătit, adică au realizat acumulările cantitative, ceea ce nu-i Împiedică Însă să fie părtași. Se pare Însă că frica mea nu-i chiar justificată dacă ne gândim că spirala e atât de frecventă pe oalele românești, ca și pe acelea dacice și, mai În adândul istoriei, pe ceramica de Cucuteni... Dar concluzia e clară: nimic nu e Întâmplător În natură. Chiar și nostalgia primordialului, care În oricare etapă ulterioară nu-l mai poate reconstitui, ci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
își mobilizează consistentul electorat în jurul unor anumiți candidați, investesc porțiuni largi din profiturile lor ilegale în activități legale care creează o nevoie disperată de slujbe și un climat de teamă și intimidare, suprimând o societate care adesea se aseamănă unei oale sub presiune. Politicianul răsplătește favorul în trei feluri: prin acordarea contractelor de stat companiilor controlate de criminali profesioniști; garantarea unei protecții legale considerabile prin aplicarea unei anumite presiuni în cadrul sistemului judiciar și al forțelor de poliție; și permițându-le adesea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
că nu ei m-au rugat să vin aici, ci eu i-am rugat să mă primească și să mă facă părtaș la bunăstarea lor. De îndată însă ce deschideam gura și sesizau un accent străin, mă aruncau imediat în „oala” mare a străinilor (Ausländer) și îmi vorbeau de sus, ca unei slugi. Într-un ascensor la o clinică, fiind alături de un bărbat brunet, l-am întrebat dacă e și el străin, și mi-a spus apăsat: sunt „foarte” străin, deoarece
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
lume. Acest rigorism interior se complăcea la Bucuța cu unul exterior: totdeauna În haine negre, cu o pălărie neagră cumpărată de nevastă după măsura cunoscută a capului, fără măcar s-o Încerce În oglindă; cu mustățile lăsate În jos, „pe oală“, completând trăsăturile lui vag mongoloide, tura nice, ce aduceau cu ale lui G. Clemenceau, cu o indiferență totală pentru orice cochetărie masculină. Credeți că astea n-au cumva vreun raport cu psihologia omului? N-am purtat În viața mea haine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mult ceainărie, din nu mai știu care sat prico psit, ca mai toate, de altfel, am văzut cu emoție cum alergau spre noi femeile, bărbații și copiii, care cu ce aveau de mâncare În acea zi În casă: tăvi și oale cu ghiveci, cu varză, cu tocană sau cu ciorbă, atunci smulse de pe plită, fripturi de pasăre cu legume și cu ardei de-ți lua gura foc, stâmpărată repede din ploștile cu vinul care nu lipsea din nici o casă, căci fiecare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
porc și cu tarhon; ciorba de găină grasă sau de clapon à la grecque cu zeamă de lămâie; ciorba de fasole țucără dreasă cu smântână și cu bucățele mici de slănină, așa cum mâncam la neamurile mele din Ardeal, adusă cu oala la muncile câmpu lui; ciorba țărănească de pui, cu o grădină Întreagă de legume proaspete și acrită cu aguridă, cu corcodușe sau cu pătlăgele roșii. După care urmau la rând mâncărurile gătite nu cu apă, ca mai târziu, ci numai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]