4,211 matches
-
ianuarie 1971 Unul din cele mai frumoase și bogate monumente de arhitectură bisericească din țara noastră - au trecut 112 peste el multe vicisitudini - a rezistat și rezistă vremurilor ca un semn de veșnicie a spiritului românesc. Toată lauda și admirația obștei mănăstirii și Părintelui Stareț Gherontie pentru neobosita îngrijire a acestui tezaur. Mihail Crișan - București 20 martie 1971 Sunt recunoscător autorităților române, atât celor de stat cât și celor bisericești, pentru această posibilitate pe care mi-au dat-o, încât să
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și muzeul acesteia, am rămas profund impresionați de bogăția spirituală a soborului acestei mănăstiri, precum și de moștenirea pe care ne-au lăsat-o înaintașii noștri. Credem că a fost nevoie de multă osteneală, nevoință și jertfă din partea ctitorilor și a obștii pentru a lăsa o moștenire atât de frumoasă tuturor generațiilor care au urmat și vor mai urma până la sfârșitul veacurilor. Vasile, Cluj-Napoca 15 septembrie 1985 Nu vom uita niciodată frumusețile și farmecul locurilor și a împrejurimilor acestei mănăstiri cu una
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
lui Dumnezeu să pătrundem de smerenie pe greierele cel din toamnă, să întărim credința în sufletele celor slabi și să aducem slavă lui Dumnezeu, Maicii domnului și Sfintei Cruci ! Să ne ajute Dumnezeu să purtăm în suflet recunoștința față de toată obștea sfintei mănăstiri iar pe buze, în minte și în inimă rugăciune pentru hărnicia și statornicia locului acestuia ! Să vă dăruiască Domnul sănătate, bucurii sufletești și mântuire ! Alina Mariana * 6 noiembrie 2004 În minunații munți ai Neamțului v-am descoperit târziu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
spune că oamenii urmăresc fericirea ca fiind bunul suprem al vieții, se are în vedere un cu totul alt sens al cuvântului, mult mai „sociologic“, față de misticul, esteticul și religiosul primei accepții. Fericirea pe care oa menii o caută înde obște n-are nimic de-a face cu experiențele extatice. Dimpotrivă, e vorba de fai moasa aurea mediocritas a antichității, de cultivarea grădinii proprii, de tihna și pacea unei vieți înțe lepte, potrivite omului, lipsite de zbucium și de excese. În
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
într-o încopciere cu y, de aceea cu drept încheiem cumcă a și b și între sine se nărăvesc și sunt într-o împreună-legare, că chiar pentru aceea că amândouă se potrivesc și sunt încopciete cu x au oarece de obște între sine, în privire cătră care și însele acele concepturi au să se nărăvească și să fie încopciete. Deci de aș vrea sau să afirmez cumcă a, și b n-au nici într-o privire vro asămănare și totuși aș
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au să se nărăvească și să fie încopciete. Deci de aș vrea sau să afirmez cumcă a, și b n-au nici într-o privire vro asămănare și totuși aș îngădui cumcă amândouă au în privire cătră un ce de obște, atuncea mi-aș contrazice mie însumi. Această formulă, ca și o lege, se poate spune cu următoarele cuvinte: două concepturi cari se potrivesc cu al treilea, se potrivesc și între sine, sau cele ce se unesc cu al treilea, se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fiindcă punerea și contrapunerea sunt numai părți ale contrazicerei și legea încopcierei ne arată o urmare necoruptă, acele trei lucrări se pot reduce la conceptul contrazicerei și a urmărei ne-ntrerupte sau consecuența. Deci îndepărtarea contrazicerei și consecuenței sunt cele de obște criterii ale adevărului; căci prin aceste se poate judeca unirea și încopcierea cugetărilor noastre fără de cari nu-i adevăr. Adevărul adecă nu este alta decât împreună-glăsuirea înfățoșărilor și cunoașterilor noastre cu legile, - atuncea se numește adevăr formal; iară de se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
îi ceru foarte amical să-i întocmească o hartă topografică a comunei, pe care voia s-o prezinte la o adunare raională. Altă dată se pomeni chemat seara târziu la sfat, unde sosiseră niște funcționari de la regiune, interesați de fosta obște de arendare "Sabarul", în care Stelian deținuse cândva, pentru scurtă vreme, funcția de secretar. Șefii de la regiune voiau să afle de la el o serie de lucruri în legătură cu vechea organizație sătească. În cele din urmă, unul din ei pomenise ceva despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Stelian deținuse cândva, pentru scurtă vreme, funcția de secretar. Șefii de la regiune voiau să afle de la el o serie de lucruri în legătură cu vechea organizație sătească. În cele din urmă, unul din ei pomenise ceva despre un plan de reînființare a obștei, în condițiile economiei etatiste. Da, fără discuție, tovarăși, subliniase cu importanță șeful, un tip cu nas roșu și care vorbea cu un puternic accent rusesc, asta ar fi o formă de tranziție către agricultura de tip colhoznic, konecino!... Tavarișcea pensionar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ajute să-i convingem pe căpoșii din comună să se-nscrie la colectivă! Că, dacă până la anul nu reușim să-nființăm și la noi o gospodărie agricolă colectivă, mă-mpușc!... declară secretarul de partid pe un ton patetic. Proiectul cu refacerea obștei căzu însă baltă câteva săptămâni mai târziu, când de la regiune se primi un telefon expres în acest sens; între timp funcționarii în cauză fuseseră dovediți drept complici ai "deviaționiștilor de dreapta" și, drept urmare, dați afară și arestați. Lui Stelian i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Baudelaire ș...ț dandy-ul e foarte aproape de poet și chiar de creștin, de un creștin puritan - un sibarit jansenist, departe de orice ușurătate -, de sfânt, de eroul stoic, datorită grijii sale de a se depăși mereu, Înlocuind regula de obște cu un soi de tensiune eroică și cu gustul singularității ce stârnește admirația”2. Așadar, un proiect stoic, un „stoicism roz”, opus, după același Jean d’Ormesson, „epicureismului negru” al arivistului. Probă a unei voințe extraordinare, a unei forțe ieșite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
în legătură cu nașterea vieții spirituale la o viață superioară (cf. de ex. Abraham, XX, 99). La rândul său, Sfântul Pavel vorbește de "fiu spiritual", de fiii pe care i-a născut prin credință. "Tit, adevăratul meu fiu după credința cea de obște" (Epistolă către Tit, 1, 4). "Te rog pe tine pentru fiul meu, pe care l-am născut fiind în lanțuri, Onisim" (Epistolă către Filimon, 10). Nu este cazul să ne oprim asupra deosebirilor dintre "fiii" pe care îi "zămislea" "întru
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
bată și pentru alții. Părintele Ilie Cleopa, când era stareț de mănăstire, spunea: „De când m-au numit stareț nu mai pot zice: mă doare capul meu, ci mă doare capul nostru”, purta nu numai grija de sine, ci de întreaga obște. Rugăciunea făcută din inimă În una din zilele trecute, am luat la nimereală o carte de pe raft ca să mai citesc ceva. Am deschis-o la întâmplare. Privirea mea se oprise la cuvintele: „Rugăciunea făcută din inimă este auzită de Dumnezeu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
când să tacă, dar cu mult mai vai de cel ce nu știe nici ce să grăiască, nici ce să tacă. 141 Grabnic la auzire, zabavnic la grăire. 142 Grăitorul de rău și pe morți îi judecă. 143 Cam de obște toți grăiesc ca cei mai învățați, iar urmările lor sunt ca de nebuni înarmați. 144 Când grăiești întunecat, ca și când n-ai grăi nimic, că nimeni te înțelege, iar când grăiești cu deslușire mai multe înțelege cel ce te ascultă decât
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
națiuni, el poate să se trezească într-o periferie și să fie apreciat (și remunerat) în conformitate cu „rangul” acesteia. Este valabil mai ales pentru „umanioare” și științe sociale, aplecate (încă) prioritar asupra propriilor națiuni : un bun specialist în Eminescu sau în obștea devălmașă va fi un marginal în lumea auditului. Mai departe, pentru a fi plătit trebuie să muncească pe gratis ! De la publicații la peer review, munca profesorului nu este plătită (eventual plătește el !) ; astfel acumulezi însă „puncte” pentru a fi „eligibil
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
socio-economice ale țării. Filosofia a fost însă aceeași în ambele cazuri : noi v-am dat, restul vă privește... Mai departe, aceste împroprietăriri agrare au fost colective și egalitare. Conform decretului din decembrie 1918, de pildă, „pămîntul expropriat trebuia cultivat în obște”, iar „împroprietărirea s-a făcut și de astă dată tot după normele egalitare ale vechilor legiuiri”, ne spune Garoflid. În prezent, unitatea de referință este gospodăria pre-comunistă, și nu individul, lăsîndu-i pe descendenți să se bată între ei după cum îi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
spectaculoasă tocmai prin dăinuirea ei încăpățînată. Repulsia „țăranului” față de „negustor” pare să se înscrie astfel în practicile mult mai vechi de marginalizare strategică a „meșteșugarilor” de către societatea noastră țărănească - și nu doar de către a noastră. Vorbind despre diviziunea socială în cadrul obștii devălmașe, după ce descrie pe îndelete „mandatarii satului” (oameni aleși dintre săteni pentru a se ocupa de anumite treburi globale ale satului, de la vaci și fîntîni pînă la alte „isprăvnicii”), Henri Stahl se oprește și asupra meșteșugarilor. „E vorba aici despre
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Codru, unde erau moșiile părintești. Pe lângă ocârmuirea Codrului, i-a mai dat și Vornicia<footnote Mare clucer, slujbaș al curții domnești. Păstra cheile de la cămările unde se țineau proviziile. footnote> Bârladului. Săvârșea cu grăbire și înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia și a doua Domnie a Ducăi-Vodă, pentru meritele lui, Duca îl cinstește cu dregătoria de Mare Clucer<footnote Vornic. Mare dregător în sfatul domnesc. Era conducător al curții domnești avand drept de judecată asupra
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Dumnezeu. Nici nu vreau să încerc să-L păcălesc. Dar au nevoie mănăstirile de liber-cugetători? Voi putea eu, cu gândul la șevalet, să particip zilnic la slujbele rânduite vieții mănăstirești: cele șapte laude, Acatiste, Paraclise, Sfânta Liturghie, Sfântul Maslu din obște în fiecare vineri?... Și-apoi, bănuiesc faptul că n-o să fiu primită ca maică stareță. Voi avea, ca novice, de măturat, de plivit, de trebăluit la bucătărie, de frecat podelele... Am apoi unele rezerve față de ritual, de cutume, de dogme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vedem ce e scris în suretul după hrisovul lui Ieremia Moghila voievod din 1606 luna mai 25: ― În acel suret găsim: “Facem cunoscut cu această carte a noastră... că au venit înaintea noastră și înaintea întregului Sfat al domniei mele obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf... care este la Sfântul Munte Athos”. ― Ei! De aici înainte, lucrurile sunt foarte întortocheate, fiule. Ascultă numai: “Și s-au jeluit... cu lacrimi și cu mare jalobă că au fost lipsiți de metohul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
moldoveni și călugării greci. ― Eu cred că ar fi bine să citești în întregime spusa lui vodă. ― Ia să vedem, părinte, ce spune vodă: “Io Miron Barnovschi Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Cu voia de obște a întregului nostru Sfat și a tuturor boierilor, mici și mari, asigurăm cu această carte a noastră pe părinții noștri rugători către Dumnezeu de la mănăstirea lui Aron voievod, cu privire la semețirea călugărilor moldoveni, care înainte de ei au stat în acea mănăstire
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dar episcopul și de asemenea și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea cu locuitorii și în mai bună stare, și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite. Pentru aceea hotărâm de acum înainte, după părerea de obște, statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească. Iar cine ar îndrăzni să-i gonească pe acești greci din mănăstirea lui Aron
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ghica, din decembrie 1764, în care, după ce spune că scutește de banii ajutorinței toate mănăstirile moldovenești închinate, citim: “Scriem domniia mea la svințiia voastră... egumeni de la sfintele mănăstiri a Ierusalimului, a Sfânta Gorii, și a Sinaiului,... ca să afle toți de obștii dreptate și mila domnii mele, mai vârtos sfintele măn(ă)stiri, unde neîncetat se fac rugăciuni pentru toată creștinătatea, iată, am făcut... milă cu toate măn(ă)stirile și acei bani ce da agiutorință some, i-am rădicat domnie mea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a veni aici la Moldova al nostru precinstit și duhovnicesc părinte, sfinția sa fericitul patriarh al sfintei cetăți Ierusalimului, chirio chir Parfenie, și văzând domnia mea că nu puțină osteneală au arătat cu învățăturile sale cele duhovnicești către folosurile sufletești a obștii, așijderea și egumenii acestor mănăstiri... pururea aflându-se în slujba obștiei,... și mai mult îndatorește pe tot creștinul a se cinsti cu cele mai... nemăsurate daruri, am făcut obicei tuturor mănăstirilor Sfântului Mormânt, adecă: Galata, Barnovschi și Cetățuia și a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în loc să-și ia coasele și topoarele în mâini și să se posteze la intrările Parlamentului, stau cu zilele la rând ca să vadă moaștele știu eu mai cărui sfânt adus de aiurea, de către popii acestei țări, nu cu gândul la binele obștei, ci pentru îndestularea chimirului propriu. Și uite așa e Bucureștiul zilei de azi, pe de o parte credincioșii, stând răbdători în frig cu ochii la cer și lumânări în mâini, pe de alta popii burduhoși, râgâind de sănătate, cu mâinile
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]