142,832 matches
-
dar răspunsul veni surprinzător de clar: "Îi văd, dom'caporal". "Bine că-i vezi, paștele și grijania lor... Fă, ca mine!". Ilie se aplecă peste patul armei cu o grijă deosebită, ca și cum ar fi vrut să-l ascundă la piept. Ochi îndelung, fără nici-o grabă, și trase un cartuș. Apoi mișcă închizătorul și mai trase unul. Pe urmă se lăsă încet pe vine și proptindu-se cu ceafa de taluz aprinse o țigară. Lîngă el, în picioare, soldatul chel continua să
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
adăpostul trîmbelor de pămînt și al fumului. Ilie trăgea cartuș după cartuș, la fel de nesigur ca și cum ar fi aruncat cu pietricele în baltă. Nervos, înecat de tuse, își întrebă vecinul dacă din stînga lui nu venea vreun ordin. Acesta își holbă ochii de o mirare fără margini și porni automat în direcția indicată. Repede și Ilie ghici răspunsul după mișcarea lividă a buzelor. Nu mai trase. Își desprinse baioneta din centură și o fixă la capătul țevii. Apoi, fără să știe nici
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
și procese de aceeași factură petrecute în trecutul apropiat. Metamorfoza lui Sebastian Românu, altă povestire, cuprinde aluzii la o Persie discreționară, totalitară, în care "blajinii" erau prigoniți, își pierd libertatea din nimic ("...fusese un an când erau închiși cei cu ochii verzi, apoi schimbându-se stăpânirea, temnițele gemeau de cei cu părul roșu și spâni"), iar Omul cu ochii verzi, ultima povestire din Euridice, e o parabolă despre creație și despre aspirațiile demiurgice ale scriitorului ("...m-am folosit de libertatea mea
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
o Persie discreționară, totalitară, în care "blajinii" erau prigoniți, își pierd libertatea din nimic ("...fusese un an când erau închiși cei cu ochii verzi, apoi schimbându-se stăpânirea, temnițele gemeau de cei cu părul roșu și spâni"), iar Omul cu ochii verzi, ultima povestire din Euridice, e o parabolă despre creație și despre aspirațiile demiurgice ale scriitorului ("...m-am folosit de libertatea mea de a deveni sau nu, ca acela care, plictisit de întunericul de deasupra apelor, a spus să fie
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
domnița poesie face rondul de dimineață ea a venit plutind pe saboți de sticlă albastră strălucind ca o bijuterie de mare finețe gleznele ei luminau ca stelele la douăzeci de centimetri deasupra pămîntului rotulele nu mai povestesc chiar ne orbeau ochii nu-i avea cu ea și nici sînii și fără ochi și fără sîni era perfecțiunea întruchipată domnița poesie nu scotea nici un cuvînt nu silabisea nici o literă nu făcea nici un semn era mută și foarte frumoasă și-n loc de
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
saboți de sticlă albastră strălucind ca o bijuterie de mare finețe gleznele ei luminau ca stelele la douăzeci de centimetri deasupra pămîntului rotulele nu mai povestesc chiar ne orbeau ochii nu-i avea cu ea și nici sînii și fără ochi și fără sîni era perfecțiunea întruchipată domnița poesie nu scotea nici un cuvînt nu silabisea nici o literă nu făcea nici un semn era mută și foarte frumoasă și-n loc de ochi și de sîni avea unele cu altele-mbrățișate multe văzduhuri albastre
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
nu-i avea cu ea și nici sînii și fără ochi și fără sîni era perfecțiunea întruchipată domnița poesie nu scotea nici un cuvînt nu silabisea nici o literă nu făcea nici un semn era mută și foarte frumoasă și-n loc de ochi și de sîni avea unele cu altele-mbrățișate multe văzduhuri albastre și prin pulpele ei se zărea ca prin vitralii halucinante cum furnicile vii ale morții și cum furnicile moarte ale vieții dansau un dans frenetic exagerat de bizar era în
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
durere roșietic-amăruie și nespus de fragedă lăsîndu-mă mușcat de un fel de șarpe boa cu dinți ferăstrău domnița poesie continua să facă rondul matinal cu pași fermi de cristal mă privea pesemne din cînd în cînd cu obrazul ei fără ochi și mă încuraja să rezist în picioarele ei saboții albaștri scînteiau de-a dreptul divin și pe trupul ei la distanțe egale de plexul solar sediul peștera străveche ale sufletului creșteau două ceasuri imense cu timpul sfîrîind cum fierul încins
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
plexul solar sediul peștera străveche ale sufletului creșteau două ceasuri imense cu timpul sfîrîind cum fierul încins azvîrlit în delir peste trupul de carne * ea a venit plutind pe saboți de sticlă albastră strălucind ca o bijuterie de mare finețe ochii nu-i avea cu ea și nici sînii și fără ochi și fără sîni era perfecțiunea întruchipată tinerețea frumusețea și moartea poemului din femeie în femeie călătorește tinerețea frumusețea și moartea poemului rafinat și viril din femeie-n femeie călătorește
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
cu timpul sfîrîind cum fierul încins azvîrlit în delir peste trupul de carne * ea a venit plutind pe saboți de sticlă albastră strălucind ca o bijuterie de mare finețe ochii nu-i avea cu ea și nici sînii și fără ochi și fără sîni era perfecțiunea întruchipată tinerețea frumusețea și moartea poemului din femeie în femeie călătorește tinerețea frumusețea și moartea poemului rafinat și viril din femeie-n femeie călătorește fiul meu nenăscut trandafir cu tijă de trestie garoafă cu petale
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
deșucheată și rea sicriu de domn în zahărul și-n curcubeul lor înrobitor sonor * și țîțele ei erau mai înalte mai dulci mai vii decît ea hodă în metru haotic scrisă în țara lui guguștiuc bhosul pe cine să pun ochiul ca o șa și viața tot așa și moartea de asemenea * privighetoarea fu spintecată cu pumnalul cu care magazinerul ospiciului a tăiat porcul curca și vițelul în decembrie trecut * o o oho ohoho neam slinos de os de lingușitor de
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
fuge din ea * un cucui crescut pe moțul poemului ca un ciorchine de excrescențe pe obrazul leprosului * de pămînt mă sprijin și lovesc în el ca-ntr-un sac de box și pămîntului îi curge beznă din nas și din ochi ca unui tîlhar împușcat cu alice de piatră în obrazul mătăhălos
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
putea să nu se fi stabilit încă pe care OM îl cere și voi nu trebuie să îi atrageți atenția că existați! Cine adică "să fi stabilit" și cui să nu-i atragem atenția că existăm? Mă privise însă cu ochi rugători. Cam tot așa ne privise și Petra, sora ei mai mare, astfel că... nu ne-am mai dus. Pe Grigorița, pe care o știusem doar din cât "ne-o povestise" sora ei, am cunoscut-o efectiv atunci, la Pietriceaua
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
Messiah. Un măgar încărcat cu canistre de benzină coboară pe Via Dolorosa. Doi cai au scăpat și aleargă liber în trafic. Muntele Măslinilor e dezgolit. Ce goliți arată măslinii în Grădina Getsemany! Și tinerii arabi se uită la noi cu ochi incendiari. Și tinerii israelieni ne măsoară pe toți cu mitraliera. Locul unde Maica Domnului a leșinat. Casa Ultimei Cine. Biserica ridicată acolo unde Sfîntul Petru a auzit cîntatul cocoșului. Mormintele patriarhilor. Leul lui David la Poarta Damascului. Fiul lui David
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
Numărul său prins de gât, a intrat în magazinul în care se vindeau băuturile - ca să cinstească evenimentul - și a tras un număr din aparatul de la intrare. înaintea lui toți clienții aveau un număr în mână. A așteptat și el, cu ochii pe ecranul verde, să-i iasă numărul. S-a dus apoi să expedieze o scrisoare acasă, precum c-a ajuns sănătos, "ceea ce vă doresc și vouă". Intrând în oficiul poștal a tras un număr. Puțin cam îngrijorat a plecat spre
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
lăsat în Finlanda și un iubit rătăcit pe ocean. Era mândră, încercată și liberă; dormise cu droguri, se trezise în frig. Se pierduse în Londra, se regăsise la Roma, trecuse prin lume, prin ciur și dârmon. Avea părul negru și ochi migdalați, dinspre materni bunici laponi. Cu patinele pe Mälaren, cu rucsacul în Skansen, pădure de pini, luminiș de mesteceni; sub soare palid și lacrimi reci. Visuri frumoase și întâmplări urâte, trecutul ei de nori și curcubeu. Prea multe adevăruri și
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
spre vatra luminoasă. și-atunci am văzut ce trebuia văzut. nu era nici tramvai, nici mașină de gunoi, era o porcărie cu far deșirată pe șine, o caravelă făcută din muci. am coborât pe linie să văd mai bine: avea ochi de bivol însă nu era nimic din ce crezusem pân-atunci. stătea la patruzeci de metri depărtare și sforăia. pun mâna-n foc că ura, pentru că l-am văzut pornind, dar n-a pornit ca blândul animal mecanic cu vagoane
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
întunecate nici n-avem cum să ajungem, vere. nu-i mai mult de-un kilometru pân-acolo, dacă stăm încremeniți ajungem sigur. iar acolo te vei lăfăi ca pe proprietatea ta, am dat pe momfa bani buni. numai nu deschide ochii, vere, aici nu ești nici la mare, nici în maramu', în momfa intri cu ochii închiși dacă intri, numai așa poți vedea.
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
pân-acolo, dacă stăm încremeniți ajungem sigur. iar acolo te vei lăfăi ca pe proprietatea ta, am dat pe momfa bani buni. numai nu deschide ochii, vere, aici nu ești nici la mare, nici în maramu', în momfa intri cu ochii închiși dacă intri, numai așa poți vedea.
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
am răspuns cu nedisimulată mândrie (parcă așa se spune atunci când minți cu nerușinare): - De la Ipotești. Știți cine s-a născut în aceeași localitate cu mine? - Adrian Năstase, mi-a răspuns sec. Știam eu că mediocru la mediocru nu-și scoate ochii, așa că n-am mai lungit povestea. Omul s-a uitat la mine cam preț de trei minute, apoi a pipăit fierul și a decretat cu autoritate și profesionalism: - Pleu de conserve a-ntâia! Cum?!, mi-a venit să urlu. Pleu
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
prin curtea instituției/ și toată comisia/ în frunte cu procurorul și medicul legist/ s-au pus pe lectură// unii răcneau poeme simboliste/ alții șopteau sfios sonete/ în fine/ cei care preferau creația populară/ cîntau din piaptăne/ țigănești/ și murmurau cu ochii duși/ doine/ era un soare atît de frumos/ încît în ospiciul de peste drum/ medicii s-au apucat de dictare/ iar bolnavii completau conștiincios frunzele. păsări cu timbre fiscale în ciocurile lor micuțe/ au înconjurat comisia/ formată din costume/ de toate
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
Lucia Negoiță Ajungă zilei Ochii mei mlăștinoși, neuronul ultim al milei stă gata s-abdice, parfumat și fără ajutor samovarul pufăie lent duhul lui gâlgâie peste încăpere salul cu franjuri tresare vals, domnilor, muzica, vals da, febra pe care poeta anca mizumschi o știe prea
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
de ruga pentru îngenunchere și închinare? Vară în iarna Pe plajă încinsă privești că ereticul nori somnambuli de culoarea saramurei fierbinți marea subțire, ca firul lunatec al dogmei un "site" mângâiat în convulsii de mână divină o simplă butonare și ochiul de cristal așterne un munte plin cu zăpadă peste cearșafuri și mingi, castel mici de nisip sub șolzi albăstrui "ca calmă și cioplita-i moartea" gata, doar ai clipit, si e iarnă umbră șterge cearcănele bucuriei pe-obrajii încinși mai
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
si e iarnă umbră șterge cearcănele bucuriei pe-obrajii încinși mai poți zgâria magice semne că pe-o bucată de gheață de râsul meu stai gata să te-ntuneci Un singur supliciu Atentă la amănunt, la grimasa, vechea ta meserie ochiul ce plânge sau râde, nu ești prea sigură are tăișul de-otel Și în jur da navală închipuirea cu tineri canini și fără memorie mult mai săracă decât viața ta Nu-i știi pe cei dinainte decât după nume, spini
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
mea vul-ne-ra-bi-li-tate gata să mă lingușească pe muzica de fond protectoare, memoria e o fractură, schizofrenie curată, cum să depună mărturie despre mine imaginea cu distorsiuni, chipul fluid strânge între sprâncene ziua promisă, fata Împăratului Roșu, Amazoanca îmi face cu ochiul știe că eu sunt știu că ea este dar trage la țintă și mă rânește ehee, băcănia ironică în care râdem de bancurile cu români, le aflu pe toate dar nu le pot stăpâni Ochi de oțel, radiații Mănânci din
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]