3,917 matches
-
în care intra un mâner din lemn). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Războieni-Cetate a apărat exploatările de sare de la Ocna Mureș. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei (Sectio 140), realizată la ridicarea topografică din anii 1769-1773 este marcată în felul următor prezența unor exploatări de sare abandonate în zona actualului oraș Ocna Mureș: "Ruiniert, Saltz Gruben, Okne". Localitatea s-a dezvoltat
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
roman de la Războieni-Cetate a apărat exploatările de sare de la Ocna Mureș. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei (Sectio 140), realizată la ridicarea topografică din anii 1769-1773 este marcată în felul următor prezența unor exploatări de sare abandonate în zona actualului oraș Ocna Mureș: "Ruiniert, Saltz Gruben, Okne". Localitatea s-a dezvoltat spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a început exploatarea organizată a sării (după anul 1791), respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. Nu se cunosc date sigure
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
a dezvoltat spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a început exploatarea organizată a sării (după anul 1791), respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. Nu se cunosc date sigure asupra modului de exploatare al sării de la Ocna Mureș în Evul Mediu și în perioada premergătoare anului 1791. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
după anul 1791), respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. Nu se cunosc date sigure asupra modului de exploatare al sării de la Ocna Mureș în Evul Mediu și în perioada premergătoare anului 1791. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. După anul 1791 la Salina Ocna Mureș sarea uscată a fost
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. După anul 1791 la Salina Ocna Mureș sarea uscată a fost exploatată în mai multe mine subterane. La mijlocul secolului al XIX-lea s-a încercat exploatarea sării
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. După anul 1791 la Salina Ocna Mureș sarea uscată a fost exploatată în mai multe mine subterane. La mijlocul secolului al XIX-lea s-a încercat exploatarea sării la suprafață (în partea de nord a cupolei zăcământului) prin așa-numita ""Ewige Grube"" (""Cariera Eternă""). Cariera a fost
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
în partea de nord a cupolei zăcământului) prin așa-numita ""Ewige Grube"" (""Cariera Eternă""). Cariera a fost înconjurată cu un dig de protecție contra apelor freatice. Dar, după câțiva ani, cariera a fost abandonată, apele pătrunzând, totuși, în carieră. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Ocna Mureș a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Mureș erau deschise un număr de 2 ocne. La Salina Ocna Mureș sarea a fost extrasă și
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
așa-numita ""Ewige Grube"" (""Cariera Eternă""). Cariera a fost înconjurată cu un dig de protecție contra apelor freatice. Dar, după câțiva ani, cariera a fost abandonată, apele pătrunzând, totuși, în carieră. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Ocna Mureș a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Mureș erau deschise un număr de 2 ocne. La Salina Ocna Mureș sarea a fost extrasă și sub formă de saramură concentrată, prin 2 metode
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
contra apelor freatice. Dar, după câțiva ani, cariera a fost abandonată, apele pătrunzând, totuși, în carieră. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Ocna Mureș a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Mureș erau deschise un număr de 2 ocne. La Salina Ocna Mureș sarea a fost extrasă și sub formă de saramură concentrată, prin 2 metode: În "Mina Mihai" (Mina 1 Mai) a fost testată în subteran o sondă-pilot (înainte de anul
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
a fost abandonată, apele pătrunzând, totuși, în carieră. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Ocna Mureș a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Mureș erau deschise un număr de 2 ocne. La Salina Ocna Mureș sarea a fost extrasă și sub formă de saramură concentrată, prin 2 metode: În "Mina Mihai" (Mina 1 Mai) a fost testată în subteran o sondă-pilot (înainte de anul 1952), între orizonturile -110 m și -150 m
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
apele pătrunzând, totuși, în carieră. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Ocna Mureș a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Mureș erau deschise un număr de 2 ocne. La Salina Ocna Mureș sarea a fost extrasă și sub formă de saramură concentrată, prin 2 metode: În "Mina Mihai" (Mina 1 Mai) a fost testată în subteran o sondă-pilot (înainte de anul 1952), între orizonturile -110 m și -150 m, cu înălțimea cilindrului
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
și apariția la suprafața terenului a unor pâlnii și cratere de mari dimensiuni care au afectat instalațiile miniere de la suprafață, precum și zonele locuite învecinate. În urma avariilor tehnice la mai multe sonde în anii 70 ai secolului al XX-lea, Salina Ocna Mureș n-a mai fost în stare sa furnizeze cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
inundat-o în întregime în câteva minute. Minierii care lucrau în acel schimb s-au putut salva, ieșind la suprafață pe treptele puțului de aeraj. Această catastrofă minieră a dus la sistarea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureș, după milenii de activitate aproape neîntreruptă. Catastrofa a inceput in noaptea de 21 spre 22 decembrie 2010 la ora 02:00. Cauza catastrofei a fost probabil neetanșeitatea coloanei prin care se introduce în subteran apă dulce sub presiune, la
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
sud-estică a masivului de sare, s-a format un crater umplut cu apă cu diametrul de cca 200 m și adâncimea medie de cca 10 m. Volumul lacului nou format este de aproximativ 100.000 mc. Exploatările de sare de la Ocna Mureș au fost permanent amenințate de inundațiile râului Mureș din apropiere și de pătrunderea apelor freatice în subteran. Romanii au construit un dig împrejmuitor contra apelor. Resturi ale acestui dig se mai puteau observa în ultimele secole. În secolul al
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
de Amza Pellea, Ernest Maftei, Gheorghe Dinică, Ioana Pavelescu, Sergiu Nicolaescu, Emmerich Schäffer, Mihai Mereuță, Aimée Iacobescu și Alexandru Dobrescu. Filmul relatează povestea unui fost ocnaș pe nume Manlache Preda, care se întoarce acasă după 12 ani: zece ani de ocnă, făcuți pentru că a participat la Răscoala din 1907, și doi ani de război. El este acuzat pe nedrept de uciderea boierului la care muncea, dar fuge în munți și este ucis când coboară din nou în sat de veșnicul său
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1977. Pentru participarea sa la Răscoala de la 1907 și uciderea boierului din satul său, țăranul Manlache Preda (Amza Pellea) a fost arestat și a stat 10 ani la ocnă. El a fost eliberat în 1917 și trimis ca soldat pe front în Primul Război Mondial. Comandantul său militar a fost ofițerul Tudor Marian (Sergiu Nicolaescu). În 1919, după sfârșitul războiului, Manlache este lăsat la vatră și se întoarce în
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Emmerich Schäffer) sau „omul legii” (Sergiu Nicolaescu). Iarna are o funcție dramatică în conflict, criticul afirmând că ea dobândește „valențe antologice”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„După zece ani de ocnă și doi de război, fostul răsculat de la 1907 Manlache revine la ai săi. Învinuit din nou pe nedrept de asasinarea boierului, el fuge în munți trăind, alături de Ruxandra, dragostea vieții sale. Romanul lui Victor Ion Popa «Velerim și Veler Doamne
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Studiile și le-a făcut în Elveția și Franța, a obținut bacalaureatul în științe în 1873. Întors în țară după moartea tatălui său, va prelua moșia de la Căiuți. În 1888 este nevoit să înstrăineze moșia și se mută la Târgu Ocna, în fosta casă a lui Costache Negri, apoi la Bacău. S-a căsătorit la 9 iulie 1876 cu Smaranda (Emma) Bogdan. Împreună au avut 4 copii: Radu (istoric, general), Henri (licențiat în drept), Eugeniu (ziarist, călător pasionat) și Magdalena (căsătorită
Radu Rosetti () [Corola-website/Science/312183_a_313512]
-
de cea românească. Artiom Markovici Lazarev s-a născut la data de 30 octombrie 1914, în localitatea Camenca din județul Olgopolsk al guberniei Podolsk (din 1924 teritoriul RASSM, astăzi în Transnistria). A învățat la Școala rurală din satul Novo-Mihailovka, raionul Ocna Roșie (R.A.S.S.M.), unde a susținut în anul 1929 examenele de absolvire a clasei a 7-a. În anii 1929 - 1932- comunar în comuna "Maiak" (Farul) din RASSM. Ulterior, a absolvit cu mențiune Institutul Pedagogic "Taras Șevcenko" din Tiraspol
Artiom Lazarev () [Corola-website/Science/311078_a_312407]
-
(n. 19 septembrie 1885, Dobreni, județul Ilfov - d. 8 iulie 1959, închisoarea Ocnele Mari) a fost un poet și scriitor român naționalist, fost deținut politic sub regimul comunist din România, care a publicat și sub pseudonimul Radu Barda. Născut într-o familie foarte săracă de țărani (plugari), face doar patru clase. Debutează cu
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
fost observat de stegarul Vasile (Ilarion Ciobanu) care era îndrăgostit de Maria Cristina. După asasinarea domnitorului, Andrei a fost prins la Turda și dus în lanțuri până la porțile Vienei, de unde a reușit să fugă. El a stat șapte ani la ocnă, apoi a rătăcit prin Europa. Condamnat la moarte, el este pe punctul de a fi spânzurat de austrieci, fiind salvat de grupul lui Costea. Cu acest prilej se află că fostul stegar Vasile era cel care se oferise să-i
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]