3,602 matches
-
nici un caz pentru amuzament sau că sport. Astfel, din etică respectului vieții nu reiese c] avortul este moralmente greșit. F]tul uman este o ființ] vie, întocmai ca ovulele nefecundate sau spermatozoizii. Dar argumentul în favoarea multor avorturi este acela c] omorul se produce „sub coerciția necesit]ții”. Materialul genetic uman Cei care se opun avortului vor r]spunde c] acesta este o greșeal], nu doar pentru c] f]tul uman este viu, dar și pentru c] este uman. Dar de ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indicatori socioeconomici incluzând mortalitatea infantilă, abuzul copiilor, nivelul de sărăcie al copiilor, sinuciderea printre adolescenți, consumul de droguri, rata abandonului școlar, câștigurile săptămânale medii, șomajul, procentul de persoane care au asigurări de sănătate, sărăcia printre persoanele de vârsta a treia, omorurile, calitatea locuinței și inegalitatea veniturilor 54. IEWB ia În considerare factori cum ar fi rata economiilor familiale și acumularea de capital tangibil cum ar fi proprietățile imobiliare, care măsoară nivelul de securitate pentru viitor 55. Întrebarea cât de precis măsoară
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să argumenteze că proprietatea comună nu este naturală, fiind, În același timp, o violare a legii divine. Comunitatea lui Platon, care adoră proprietatea comunală, scrie Bodin, este „Împotriva legilor lui Dumnezeu și ale naturii, detestând nu numai incestul, adulterul și omorurile inevitabile, dacă toate femeile ar fi comune, dar care ne interzic În mod expres să furăm sau chiar numai să dorim bunul altcuiva”8. Bodin le reamintea cititorilor săi că furtul este interzis de Dumnezeu. De ce ar include Dumnezeu porunca
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scris: Prima persoană, care, după ce a Înconjurat o parcelă de pământ, s-a hotărât să spună aceasta este a mea și a găsit oameni suficient de naivi ca să Îl creadă, a fost adevăratul fondator al societății civile. Câte crime, războaie, omoruri, de câtă mizerie și orori nu ar fi fost scutită rasa umană, dacă cineva ar fi smuls țărușii sau ar fi umplut șantul și ar fi strigat către ceilalți oameni: „Nu-l ascultați pe acest impostor. Sunteți pierduți dacă uitați
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spânzurat În 1962.) În timp ce mulți americani se opun pedepsei cu moartea, fiind la fel de hotărâți să obțină abolirea ei ca și europenii, marea majoritate a americanilor - două treimi - nu se opun și probabil vor spune că o persoană care a comis omoruri În masă și-a pierdut dreptul de a fi considerat parte din rasa umană 6. Europenii văd poziția lor cu privire la pedeapsa cu moartea ca pe o parte esențială a noului lor vis, sperând să convingă restul lumii de justețea cauzei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ale cărui efecte sunt adeseori Îndepărtate, cu rază mare de acțiune și sistemice. Moralitatea occidentală derivă dintre cele Zece Porunci. Iudaismul, creștinismul și islamismul toate subscriu la ce am putea numi o moralitate bazată pe prejudicii intime, verificabile și cauzale. Omorul, tâlhăria, mărturia falsă și adulterul sunt acte ușor de identificat, comise de o persoană sau de un grup, Împotriva altei persoane sau altui grup. Responsabilitatea pentru aceste acte este relativ ușor de atribuit. Acestea sunt exemple de ceea ce am putea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și susținută astăzi de unii pseudoistorici. Cu toate măsurile luate, Sfatul Țării și Consiliul Directorilor nu au putut ameliora situația, care devenea deosebit de tensionată la începutul anului 1918. Propaganda bolșevică tot mai intensă era însoțită de acțiunile anarhiste, devastări și omoruri, atacuri deschise împotriva autorităților noii republici. La solicitarea directă a Sfatului Țării, a unor oficialități civile și militare aliate interesate în menținerea ordinii, în apărarea depozitelor și a căilor de comunicație, la solicitarea locuitorilor din zonele jefuite, s-a produs
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
temelie, lucru de care nu se ținea destul seamă în Vechiul Testament. Mântuitorul face din această schimbare a adâncului sufletului omenesc lucrul cel mai ales prin care morala creștină întrece și desăvârșește morala Vechiului Testament. În Vechiul Testament se oprea, de pildă, omorul; dar în Noul Testament se caută a se înlătura și izvorul lui, adică mânia din inima omului, căci așa cum spune Mântuitorul: „Din inima ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule” (Matei 15, 19). Poftele și gândurile rele sunt
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lipsește o strategie complexă de prevenire și combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul căreia sunt implicați, pe de o parte, autorul sau autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează forța și violența asupra altor persoane În diverse modalități
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmare a diverselor violențe și agresiuni la care au fost supuse (figura 1). Fig. 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă În perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime În general, astfel Încât ponderea acestora În ansamblul victimelor Înregistrate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violențe și agresiuni la care au fost supuse (figura 1). Fig. 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă În perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime În general, astfel Încât ponderea acestora În ansamblul victimelor Înregistrate să ajungă la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delictelor cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare de 70,0% victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (figura 4). Fig. 4. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de tipul (natura) delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acte de tâlhărie (20,7), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Astfel, În cazul delictelor de omor, bărbații sunt victime Într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea covârșitoare În totalul victimelor cu vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și În delictele de tâlhărie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Mediul rural deține ponderi superioare celui urban În privința victimelor delictelor de omor (65,7% față de 34,3%), viol (61,1% față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2% față de 41,8%), În timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare În privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0% victime În urban față de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
agresorul, În multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a delictului, În sensul precipitării declanșării acesteia. Dacă În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent Într-o proporție de aproximativ 10,0%, În cazul delictelor de omor proporția victimelor care au consumat alcool este destul de ridicată (figura 7). Fig. 7. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
7. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial Considerat de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și sub toate formele. La fel de relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, Într-o proporție covârșitoare de 92,0%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (figura 11). Fig. 11. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de tipul delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
formele. La fel de relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, Într-o proporție covârșitoare de 92,0%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (figura 11). Fig. 11. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de tipul delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității) Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ridicată o dețin victimele violenței intrafamiliale concretizată sub forma delictelor de lovire și alte violențe (33,4%), urmată de cea a victimelor unor vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprind Însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise În mediul familial (15,7%), precum și cea a persoanelor care au fost ținta unor tentative de omor și lovituri cauzatoare de moarte (11,5%), aceste delicte deosebit de grave generând, Împreună, peste 30% dintre victimele violenței intrafamiliale. Dacă avem În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de cea a victimelor unor vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprind Însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise În mediul familial (15,7%), precum și cea a persoanelor care au fost ținta unor tentative de omor și lovituri cauzatoare de moarte (11,5%), aceste delicte deosebit de grave generând, Împreună, peste 30% dintre victimele violenței intrafamiliale. Dacă avem În vedere dinamica victimelor unor delicte cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor cu violență din afara familiei, În sensul că, Într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violențe, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (figura 12). Fig. 12. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Cu excepția delictelor de omor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]