3,808 matches
-
germenii unei lumi noi. Or, țarismul dispăruse de mult, nu mai existau nici presiuni, nici amenințare nazistă, și totuși ceea ce vedeam nu era dezgheț, ci glaciațiune, nu era progres, ci revenirea la ceea ce îmi închipuiam de mult lăsat în urmă. Oroarea pe care o simțeam față de prezent mă făcea să-mi pierd din ce în ce mai mult nădejdea în viitor. Însă amenințarea bombei atomice americane mă readucea la acea credință pe cale să se dezintegreze: nu presiunea exercitată de inamic era oare cea care făcea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
aer populațiile civile. Războiului-Suicid, căruia îi pune capăt nu Revoluția rusă, ci intervenția americană, îi succede o Pace în care se amestecă haotic idealismul și cinismul, dreptul învingătorului și dreptul popoarelor, dezechilibrele ucigătoare și reechilibrările explozive. Europa va ieși din ororile războiului și din absurditățile păcii nu domolită, ci convulsivă. Subordonarea statului-națiune față de partidul unic va da naștere totalitarismului în URSS, în Italia, și ulterior în Germania. Criza din 1929 va reprezenta seismul economic care va provoca cele mai mari erupții
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
generațiile tinere: cum a fost posibil? Toată lumea admite, firește, că istoria nu e un bulevard răsărit impecabil de sub triunghiul demiurgului, ci e un complex de fenomene suscitând prea adesea perplexitatea noastră. Nu demult, istoricii germani au fost drastic chestionați cu privire la ororile nazismului. Cum de a fost cu putință genocidul practicat de acesta în lagăre și închisori? De ce nu s-a opus o rezistență eficace? Unde erau elitele care aveau datoria să deschidă ochii lumii asupra situației? "Cearta istoricilor", cum a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ca pe un lamento al unei generații cu o copilărie marcată de coșmarul războiului. Odată cu Chipul cioplit și mai ales prin Fața a doua (ambele apărute în 1967), expresia se decantează, glasul de trâmbiță al poetului coborând spre șoaptă. Chiar dacă obsesia ororilor războiului nu a dispărut, o tristețe gravă ia locul tumultului de blesteme. Renunțând să se mai erijeze în răzbunătorul lumii, să se considere purtătorul de cuvânt al unei generații, M. începe aventura căutării de sine, continuată, în alt plan, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
Social Learning”, Washington DC, United States Government Printing Office. 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teama de boala vacii nebune Ziarul ajunge pe masa dumneavoastră și citiți: „Vaca nebună este printre noi”. Oroare! Dintr-odată nu vă mai vine să mușcați din friptura de vită... Și totuși, v-ar mai fi fost atât de frică dacă ați fi citit un titlu precum: „Cazuri de encefalopatie spongiformă bovină identificate în orașul Pas-de-Calais”? Nu, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sinistru). Chipul mamei distruse de durere, fotografia micului Nicolas pe când era copil - de nesuportat. De nesuportat, și totuși privim. De nesuportat, și totuși cumpărăm ziarul. Îl cumpărăm pentru a citi ce s-a întâmplat. În redacțiile ziarelor se știe că ororile atrag cititorii. În cursul anului 2007, o altă informație îngrozitoare s-a regăsit în paginile informative: moartea unei fetițe devorată de câini de luptă în propriul apartament. Oribilul vinde bine, asta e. De ce avem oare o coardă gata să vibreze
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
metropolă și mit, distrugere și rememorare", pe baza a șase parametri pe care i-a stabilit el însuși: fizionomic, fenomenologic, mitic, istoric, politic și textual 243. Pentru Benjamin, orașul este un spațiu de explorat. Din perspectiva fizionomistului, orașul poate ascunde orori în spatele frumuseții sau poate îngropa frumosul în urât. În interpretarea pe care Gillock o face studiului lui Benjamin, sarcina fizionomistului este de a demasca critic; în consecință, acesta trebuie să "adopte o paletă de puncte de vedere variabile pentru a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ajutat cu blândețe să observe aceeași lege (regulă) folosind mijloacele cele mai eficiente și adaptate acestui scop. 1. În primul rând e necesar ca părinții să fie preocupați de inocularea în sufletul copilului a iubirii față de Dumnezeu prin: practicarea virtuților, oroarea față de viciu, învățarea catehismului și a unou principii morale potrivite vârstei; 2. În al doilea rând să folosească atenționări oportune și binevoitoare, să-și încurajeze copiii cu afecțiune și atunci când uită de îndatoririle proprii să le amintească cu amabilitate, să
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
pe punctul de a se preda. Aplicând aceste instrumente economice, pe cale pașnică, vor face inutilă recurgerea la forță. Nu costă nici măcar o viața din națiunea boicotată dar pune o presiune asupra națiunii la care orice națiune modernă nu poate rezista." „Ororile din Primul Război Mondial l au determinat pe președintele Woodrow Wilson să facă apel la o alternativă la conflictul armat, această alternativă fiind sancțiunile economice." Astfel, Liga Națiunilor a impus sancțiuni Italiei fasciste după invazia Etiopiei din 1935, această măsura
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
din 1964, dintre care cinci în SUA. Dintre cele 177 de victime, 128, adică peste 70%, au fost ucise de adulți cu motivații de ordin divers: terorism, ideologie sexistă (în cazul de la Montréal), demență. Cine-și mai aduce aminte de oroarea primului caz, din 1964, când un veteran din al doilea război mondial a intrat într-o școală primară din Germania, înarmat cu un aruncător de flăcări, omorând opt copii și doi învățători și arzându-i grav pe mulți alții? Masacrele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ibero-american organizat la Brasilia de Observatorul brazilian pentru violența școlară. Presa e foarte pornită cu această ocazie, iar cercetătoarea noastră acordă zeci de interviuri, toate mergând în sensul panicii. Numeroase articole vorbesc despre această anchetă ca și cum ea ar fi revelat orori, iar școlile braziliene ar fi fost în flăcări. Astfel în loc să folosească mai degrabă tabelul de mai sus, care arată că numai 12% dintre elevii brazilieni cred că există "foarte multă sau multă violență" în școala lor, iar 24% "mais ou
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să răspundem: joacă pedagogia un rol în geneza violenței? Cât de importante sunt variabilele familiale? Dincolo de simplismul monocauzal, trebuie evaluată ponderea variabilelor școlare și familiale, așezându-le la locul lor în sistemul etiologic al violenței în școală. O analiză "stângistă": oroarea ultraliberală O altă analiză, situată de partea opusă a eșichierului politic, merită evocată pentru o clipă, deoarece atribuie responsabilitatea pentru violența în școală și pentru delincvența juvenilă în general ordinii economice mondiale, "ultraliberalismului", cum este uneori calificat. Am întâlnit deja
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
afirmațiilor lor futuristeă, de faptul că modul de gândire umanist a contribuit la formularea concepțiilor progresiste transumaniste. Împotriva acestor critici, transumaniștii admit echivocitatea intervenției tehnologice asupra umanului și a feței duble a progresului, propunându-și să lupte nu doar împotriva ororilor natural-organice, ci și împotriva nerespectării drepturilor omului, a îngrădirii libertății sau a egalității, a deformării valorilor comunitare, democratice și liberale (vezi Bostrom, 2003 pentru o critică a criticilor aduse transumanismuluiă. Dacă pentru bioconservatori mutațiile genetice sunt potențiale manifestări inumane, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pozitiv identitatea femeii în contextul destructurării ideii de subiect. Noțiunea de mașină primește o conotație socială, politică, științifică și discursivă, în timp ce tropul monstrului este aplicat diferenței și devierii de la normă, dar și coexistenței dintre normal și anormal, dintre adorare și oroare, dintre afectiv și rațional. În aceste condiții, cyberfeminismul își poate articula perspectivele alternative ale subiectivității sociale și politice: diferența ca deviere sau ca amenințare, ca opoziție la orice formă de dominare, o diferență în aspectul de calitate pozitivă. Chiar dacă recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
idilică. În Pe obcinele Stănișoarei schema e previzibilă: poetul contemplează natura și e copleșit de amintiri din timpul războiului. În alte poezii cadrul natural e deja contaminat de o tristețe apăsătoare: „Copil fiind, veneam ades aici, Mărturisesc, cu spaimă și oroare, Mă atrăgea bolnavul peisaj Cu flori atât de trist strălucitoare.” Dintre marii poeți ai lumii, Labiș închina versuri numai lui Rimbaud și Villon. Ambele poeme sunt scrise într-o tonalitate exuberantă, el exaltă risipirea, libera vitalitate descoperindu-le un substrat
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
să facă ceea ce nu vrea. Violul este prin excelență expresia absenței consimțământului, dar și a absenței dorinței, așadar supunere totală. Violul indică faptul că subiectul este obligat să suporte o situație sau să acționeze într-o direcție de care are oroare (realitate constrângătoare), are pulsiuni reprobabile sau, dimpotrivă, o conștiință morală prea puternică (activitate psihică constrângătoare). Loviturile simbolizează obstacolele și încercările ce jalonează evoluția subiectului. Dacă este lovit în vis, înseamnă că forța sa interioară este pusă la încercare. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
intensitate a implicării personale. În orice caz, acțiunile în cauză simbolizează trecerea de la o stare la alta, așadar o perioadă de tranziție. Vezi Ușă. Sperietoare Destinată îndepărtării păsărilor pentru a proteja recoltele, sperietoarea presupune o anumită ambivalență: - inspiră frica, panica, oroarea, spaima și este un ecou pentru angoase, conștiente sau inconștiente, fondate sau nu; - are o funcție protectoare și induce ideea că frica este uneori salutară: ea avertizează împotriva pericolului și sporește forța reacțiilor. Spațiu Spațiul simbolizează latitudinea de acțiune oferită
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
naștere se află și în Lev 12,3 ce aparține aceluiași izvor. Un alt text, cu siguranță mai vechi pentru că nu cunoaște normele din Gen 17, este Ex 4,24-26, un fragment în care se observă un simț primitiv al ororii legate de ceremonia circumciziei, dar mai puțin detaliat, conținând pe deasupra unele aspecte obscure. a) Gen 17 prezintă circumcizia ca răspuns al omului la actul prin care Dumnezeu încheie alianța cu poporul său, aici reprezentat in nuce de patriarhul Abraham. Toate
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de clar pe cât ar părea dacă acest lucru este regretabil, deoarece există două opinii puternic divergente despre războiul științific modern. Prima și cea mai evidentă este că efectul științei asupra războiului este pur și simplu acela de a-i spori oroarea, atât prin creșterea suferințelor minorității care trebuie să lupte, cât și prin extinderea lor asupra celorlalte clase. Aceasta este opinia cea mai firească și mai ortodoxă. Dar mai există o opinie care pare de asemenea destul de plauzibilă și care a
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în urmă. În schimb, totul în univers se mișca pe traiectorii circulare. Era un adevărat mod aristotelic de gândire - totuși, în curând, vidul avea să îl detroneze pe Aristotel o dată pentru totdeauna. Chiar și astăzi copiii învață că „Natura are oroare de vid“, deși profesorii nu știu cu exactitate de unde provine această concepție. Este o extensie a filozofiei lui Aristotel: nu există vid. Dacă cineva ar încerca să creeze vid, natura ar face orice i-ar sta în putere pentru a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
se scurgă, fiind imediat înlocuit cu aer; nu s-ar crea nici un fel de vid. Însă atunci când a fost întors în vasul cu mercur, nu a existat aer care să înlocuiască mercurul scurs. Dacă natura ar fi avut cu adevărat oroare de vid, mercurul din tub ar fi trebuit să rămână la locul lui, în așa fel încât să nu se creeze vid. Dar mercurul n-a rămas la locul lui. Nivelul i-a scăzut puțin, lăsând un spațiu în vârful
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Torricelli, nivelul mercurului cobora până la o distanță de 760 de milimetri față de vas; ori, privind problema dintr-o altă perspectivă, mercurul putea să se ridice numai până la 760 de milimetri pentru a opune rezistență vidului de deasupra lui. Natura avea oroare numai de vidul creat de 760 de milimetri coloană de mercur. Era nevoie de un anti-Descartes pentru a explica motivul. În anul 1623, Descartes avea douăzeci și șapte de ani, iar Blaise Pascal, care avea să devină rivalul lui Descartes
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
le vide, publicată în 1647. Dar ea a lăsat întrebarea principală fără răspuns: de ce se ridică mercurul numai până la 760 de milimetri și apa numai până la 10 metri? Teoriile timpului au încercat să salveze parțial filozofia lui Aristotel, declarând că oroarea naturii față de vid era „limitată“; nu putea distruge decât o cantitate finită de vid. Dar Pascal a avut o altă idee. În toamna anului 1648, pe baza unei intuiții, Pascal și-a trimis cumnatul pe un munte, cu un tub
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a ridicat la o înălțime considerabil mai mică decât 760 de milimetri (Figura 22). Să fi fost oare natura mai puțin tulburată de vid în vârful muntelui decât în vale? Pentru Pascal, acest comportament oarecum ciudat a demonstrat că nu oroarea de vid ridica mercurul în tub, ci greutatea atmosferei, ce apăsa asupra suprafeței expuse la aer a mercurului din vas. Presiunea atmosferică exercitată asupra unui vas plin cu lichid - fie mercur, apă sau vin - va face ca nivelul din interiorul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
puțină atmosferă care să împingă, astfel încât mercurul nu poate ajunge nici măcar până la 760 de milimetri. A fost o problemă pusă subtil: vidul nu absoarbe; atmosfera împinge. Însă experimentul simplu al lui Pascal a demolat teoria lui Aristotel, că natura are oroare de vid. Pascal scria: „Însă până acum nu era nimeni care să gândească... în acest fel, că natura nu are repulsie față de vid, că nu face nici un efort pentru a-l evita, că acceptă vidul, fără dificultate și fără rezistență
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]