3,686 matches
-
ore în picioare pe ambasadorul francez, înainte să se prefacă din motive diplomatice că dă crezare ipotezei complotului. Maximilian al II-lea, socrul lui Carol al IX-lea, dezgustat, descrie masacrul "rușinos". Chiar și țarul Ivan cel Groaznic își exprimă oroarea în privința masacrului. Masacrul marchează o cotitură în domnia lui Carol al IX-lea și o schimbare completă a problemei religioase în Franța. Sub presiunea radicalilor catolici și probabil cu speranța de a recupera cât mai repede unitatea credinței, Carol al
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
sunt prelucrările ei din lirica populară din Lesbos, adevărate bijuterii ale genului, cântece de nuntă îndeosebi. Iubirea, strălucirea frumuseții tinere, farmecul personal, luxul, vraja nopții luminate de lună se desprind din fiecare rând scris de poetă, în puternic contrast cu oroarea de aspectele degadante ale vieții. Sappho a fost o artistă desăvârșită a cuvântului scris. Dialectul eolic ce-l întrebuințează nu a împiedicat (în general, «pentru detalii vezi Pierderea Poeziei lui Sappho») răspândirea poemelor ei, grupate de exegeții elenistici în 9
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
ianuarie la Westminster Hall. Comisarul a citit acuzația în care regele era prezentat ca un trădător al patriei, care a folosit puterea sa pentru interesele sale, nu pentru binele țării și inamic al păcii, fiind acuzat se toate incendierile, distrugerile, ororile cauzate de război. S-a estimat că aproximativ 300000 de persoane, 6% din populație a murit în timpul războiului. A așteptat răspunsul regelui. Carol a refuzat să răspundă acuzațiilor, spunând că nici o curte nu are dreptul să judece un suveran. El
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
Liderul Suprem, ayatollahul Ruhollah Khomeini și regimul său teocratic. Altă chestiune certă este că în ciuda cercetărilor efectuate de istorici, a tuturor dezmințirilor, toate aceste istorii continuă să se dezvolte și să se amplifice. Pe zi ce trece, alte și alte orori ale războiului din Golf continuă să iasă la iveală, comise numai și numai de către iranieni, de la paralitici trimiși să demineze câmpul de luptă, până la instructajul făcut copiilor martiri de a nu sări direct pe mină, ci de a se rostogoli
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
multă lume ca necorespunzător și anume la intersecția Bulevardului Carol I cu str. Ștefan Dumitrescu, într-un spațiu fără o vizibilitate corespunzătoare. Dezvelirea statuii a atras și unele critici referitoare la statuia lui Mihai Viteazul (în articole cu titlul "Tripla oroare din Copou" sau "Sovietizarea lui Mihai Viteazul"), dar și la personalitatea celui care a realizat prima Unire. Statuia, care cântărește șapte tone și are o înălțime de patru metri, a fost inaugurată la 23 ianuarie 2002, în prezența președintelui României
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
cumva dezgustat de carnagiul războiului, armata franceză suferind din nou pierderi destul de însemnate. De teama unei eventuale alianțe austro-prusace, Napoléon al III-lea încheie pacea de la Villafranca în iulie 1859. Austria câștigă astfel dreptul la o prezență în Italia, spre oroarea italienilor, frustrați că nu au putut nici acum împlini unirea. Conform acordului de la Plombières, Franța primește Nisa și Savoia, alipindu-le după un plebiscit în aprilie 1860. Politica colonială napoleoniană nu a urmat un plan bine considerat dinainte, colonizarea franceză
Al Doilea Imperiu Francez () [Corola-website/Science/303149_a_304478]
-
din . În primăvara lui 1831, angajat de un întreprinzător din New Salem, , și însoțit de prieteni, ducea marfă cu de la New Salem la New Orleans pe râurile Sangamon, Illinois și Mississippi. Ajungând la New Orleans—și fiind martor ocular la ororile sclaviei—s-a întors acasă pe jos. Prima femei de care a fost interesat Lincoln a fost Ann Rutledge, pe care a cunoscut-o când s-a mutat pentru prima oară în New Salem; până în 1835, ei aveau o relație
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
care o găsește la o unguroaică - deși ar părea neverosimil unui literat oficial - și plâns la spânzurătoare tot de un ungur, tatăl Ilonei... Așa cred eu că e mai omenește, și un roman care nu palpită de viață - cu toate ororile, cu toate contradicțiile ei - nu are sorți de viață, chiar când are norocul succesului”. În plus, Emil Rebreanu nu avea simțul datoriei atât de puternic și nici crize mistice, deși presimțea că ar putea muri, după cum reiese dintr-o scrisoare
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Barbusse, trilogia "Nimic nou pe Frontul de Vest" (1929), "Întoarcerea" (1931) și "Trei camarazi" (1936) a lui Erich Maria Remarque sau cu "Adio, arme" (1929) a lui Ernest Hemingway. Ov.S. Crohmălniceanu îl considera „una dintre mărturiile cele mai zguduitoare despre ororile primului război mondial”. Apariția sa a revoluționat, potrivit lui Șerban Cioculescu, „romanul nostru analitic, prin studierea migăloasă a psihologiei individuale”, reprezentând un moment important în istoria literaturii române; criticul îl consideră o carte „masivă, laborioasă (...), primul studiu moral care se impune
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Comitetul Central Revoluționar Bulgar la București, ceeace tensiona relațiile cu „Sublima Poartă” otomană. În final, România a luat poziție deschisă față de situația din Bulgaria protestând la 20 iulie 1873, pe lângă Marile Puteri europene față de starea în care se afla poporul bulgar : "„Ororile, al căror teatru au fost și sunt încă provinciile bulgare ale Turciei, nu mai înseamnă astăzi o taină pentru nimeni. Ziarele cele mai bine informate dau amănunte cumplite asupra masacrelor din Bulgaria, garantând autenticitatea acestor informații. [...]Este o situație plină
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
MacGahan, publicat în primele pagini din "Daily News", a galvanizat opinia publică britanică împotriva politicii prootomane a guvernului britanic al lui Disraeli. Susținerea publică pentru otomani s-a risipit când, la începutul lui septembrie, liderul de opoziție Gladstone a publicat "Ororile bulgare și chestiunea orientului" cerând Regatului Unit să-și retragă susținerea pentru Turcia. Disraeli s-a văzut obligat să stea deoparte când Rusia (țară în care raportul lui MacGahan a circulat liber) a declarat război Imperiului Otoman în 1877 cu
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
fost acuzat de Rudolf Vrba (Walter Rosenberg), unul din autorii "Protocolului Auschwitz" că, deși avea cunoștință de raportul pe care el l-a scris împreună cu Alfred Wetzler (Josef Lanik), celălalt evadat de la Auschwitz, a ascuns celorlați membri ai Consiliului evreiesc ororile lagărului morții și nu s-a străduit ca aceste relatări să ajungă la cunoștința regentului Horthy. Se poate specula în ce măsură s-ar fi angajat Horthy în stoparea deportării evreilor maghiari dacă ar fi aflat de la Kasztner amploarea exterminării derulate de
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
războiului a fost deschisă de cărțile lui Paavo Haavikko „Chestiuni private” (în ), de Veijo Meri „Evenimentele din 1918” (în ) și Paavo Rintala „Bunica mea și Mannerheim” (în ), toate publicate în 1960. În domeniul poeziei, Viljo Kajava, care fusese martor la ororile bătăliei de la Tampere pe când avea nouă ani, a prezentat o vedere pacifistă asupra războiului civil în „Poezii din Tampere 1918” (în ) în 1966. Același punct de vedere asupra aceleiași bătălii a fost evidențiat de romanul „Cărăușul de cadavre” (în ) de
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
Tot în prima parte a cărții, personajul principal masculin, Winston Smith, începe să țină un jurnal (deși știe că acest lucru e interzis - chiar dacă nu prin vreo lege scrisă). El detestă Partidul, și este (într-o oarecare măsură) conștient de ororile provocate de conducere, dar se poartă asemeni tuturor celorlalți - indiferent că aceștia îmbrățișează ori nu doctrinele, ideologia general impusă - nelăsând să se vadă din comportamentul său nici o urmă de nemulțumire. Deși Winston e diferit de majoritatea celorlalți, viața pe care
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
din paginile ziarului este că, limba de lemn nu-și făcuse încă apariția, iar "„dușmanii poporului”" (legionari, universitari, chiaburi și moșieri etc.) erau aspru și violent criticați. În perioada de aproximativ opt ani (1944-1951), materialele aveau un pronunțat atac asupra "„ororilor antonesciene”" și a legionarilor. Fără îndoială însă, atacul comunist avea în vizor pe oricine era sau se considera necomunist, decretând în acesta un "„dușman al poporului”". Cu alte cuvinte, aveai la îndemâna doua căi, fie te supui orânduirii impuse cu forța
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
pentru crimele în masă cumplite comise de naziști. După Al Doilea Război Mondial apar mari schimbări pe plan istoriografic. Discursul istoric despre statul-națiune este decredibilizat, discursul istoric europocentrist a fost părăsit, tema rolului civilizator al omului alb dispărând odată cu dezvăluirea ororilor nazismului. După 1945 are loc decolonizarea, iar Europa este divizată între sferele SUA și URSS. Școala istoriografică a lui Lucien Febvre avea un rol dominant în privința dezvoltării științelor sociale. Liderul școlii devine Fernand Braudel. Progresul științelor sociale a favorizat alte
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
apărut în revistă "Comparative Studies of South Asia, Africa and the Middle East". Otoiu a mai scris o prefață la a doua ediție românească a românului "Opera plutitoare" (titlul original: "The Floating Opera") de John Barth. Intelectualii români au o oroare sacra față de emoție interviu realizat de Iolanda Malamen în "Ziua" din 12 iulie 2005. Nimic cald, nimic tactil, nimic erotic, interviu realizat de Cristian Pătrășconiou, în "Orizont" din octombrie 2005. "Fabule despre perfecționism" - partea I și partea a II-a
Adrian Oțoiu () [Corola-website/Science/299007_a_300336]
-
una din operele sale programatice, poem „în patru strigate”- „Jos cu iubirea voastră”, „Jos cu arta voastră”, „Jos cu orânduirea voastră”, „Jos cu religia voastră” . Încheie anii premergători apropiatei revoluții cu Voina i Mir (Războiul si lumea) - o reacție la ororile războiului si Chelovek (Omul) - impresionat cosmic de zădărnicia dragostei. Între anii 1915 și 1917 a lucrat ca proiectant pentru Școala Militară de automobile din Petrograd. În 1918 a fost editor al revistei Gazeta futuristov. În 1919 se întoarce la Moscova
Vladimir Maiakovski () [Corola-website/Science/304503_a_305832]
-
cu ajutorul cărora se înălțau în văzduh. Sunt fiicele lui Phorcys și Ceto, surorile și, totodată, gardienii Gorgonelor. Aveau părul grizonat din naștere și au doar un ochi și un dinte pe care le împart între ele. Numele lor sunt Enyo ("oroare"), Deino ("groază") și Pemphredo ("alarmă"). Horae, divinități care vegheau asupra ordinii din natură și societate, precum și asupra anotimpurilor. Trei la număr, Eunomia (Disciplina), Dice (Dreptatea) și Irene (Pacea), ele erau fiicele lui Zeus și ale zeiței Themis. Străjuiau la porțile
Lista personajelor mitologice elene () [Corola-website/Science/304617_a_305946]
-
afla acolo de mai mult de 14 zile când a fost chemat încă o dată la Orléans de D'Andelot. Campania a avut mai mult succes, însă publicarea Edictului de pacificare acceptat de Condé (12 martie 1563) l-a umplut cu oroare pe Beza și întreaga Franță protestantă. Pentru douăzeci și patru de luni, Beza fusese absent din Geneva, și intersele academiei și bisericii de acolo, precum și în special starea de sănătate a lui Calvin, făceau necesară întoarcerea sa, neexistând nimeni altcineva care să
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
fabrica de la Wolfsburg, destinată construcției de mașini ale poporului, fiind rapid transformată în motor militar. La începutul anilor ’60, mașinuța era introdusă și în Statele Unite ale Americii, unde va deveni populară, în ciuda reticenței inițiale a americanilor, cărora le reamintea de ororile celui de-al doilea război mondial.
Volkswagen Broscuță () [Corola-website/Science/303854_a_305183]
-
1955 Lavon l-a anunțat pe primul ministru Moshe Sharet că nu mai poate conlucră cu „dușmanul sau de moarte” Peres. Sharet, desi nu-l suferea pe Peres (despre care a scris ulterior în jurnalul sau: „Eu am cu totul oroare de Peres și văd în ascensiunea lui o stricăciune morală din cele mai periculoase. Am să plâng această țară dacă îl voi vedea vreodată șezând pe scaunul de ministru”) l-a menținut în post. În februarie 1955 Lavon, în cele
Șimon Peres () [Corola-website/Science/304204_a_305533]
-
filozofie clasică (Kant, Hegel), titani ai literaturii (Goethe, Schiller) și muzicii (Händel, Beethoven), întemeietori ai socialismului științific (Marx și Engels), războinici împărați (Otto I, Wilhelm al II-lea), tenebroși lideri fasciști (Adolf Hitler), vinovați de regimul totalitar nazist și de ororile holocaustului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, despre justițiarul Nürnberg și rolul „eliberator” al armatelor sovietice. Traseul acelei vizite s-a dovedit deosebit de interesant (Berlin - Potsdam - Halle - Leipzig - Dresda - Freiburg - Weimar), oferind posibilitatea cunoașterii unor monumente istorice, muzee
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
victime, căzute pradă isteriei Führerului și camarilei sale, în aplicarea „Soluției Finale” de exterminare a evreilor, slavilor, țiganilor și elementelor de stânga. Demențialul Holocaust a costat viața a milioane de oameni...În muzeul lagărului se pot urmări imagini proiectate cu ororile săvârșite ce par desprinse dintr-un film de groază, cu cumplitele chinuri morale și fizice la care au fost supuși deținuții, deposedarea de toate bunurile avute la sosire, subnutriția dirijată, experimentele medicale și în final, moartea lugubră... Fundalul muzical însoțește
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
a trezit unele reacții ale coloniștilor și ale autorităților din Spania, îngrijorate de scăderea potențialului uman din coloniile spaniole, un important rol revenind călugărului domician Bartolomeu Las Casas, autorul lucrării „Brevissima relacion de la destruccion de las Indis” care a denunțat ororile comise de spanioli împotriva amerindienilor. În urmă acesto proteste, Carol Quintul a emis „Legi Noi” , prin care intericea transformarea amerindienilor în sclavi și îngrădea sistemul encomiendelor, dar efectul lor a fost redus, deoarece aplicarea era paralizată de opoziția coloniștilor și
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]