3,713 matches
-
luată la noi cu 35 de lei se vindea la Viena cu 7 dolari). Pe motonavă erau și băieți cu ochii albaștri (între aceștia medicul, întâlnit după Revoluție printre diplomații romani din SUA!), iar alți ochi de aceeași plăcută culoare pândeau la Cernavodă și Constanța (orchestrele fiind asigurate de ONT Litoral). Dacă "hartiștii" nu dădeau "darul" erau săltați cu tot cu "agoniseală" și eu eram anunțat de la Constanța: "A plecat motonava spre Viena fără orchestră". (Mi-a venit să râd odată, fiind anunțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
discuții anoste, comune, calificate "strict secret". Cizme, cefe groase și transpirate, capete pătrate, o adunătură de personaje grotești aflate necondiționat în slujba "primului cizmar al țării", înregistrând zi de zi și ceas de ceas viața intimă a mii de romani, pândind "bomba", infracțiunea, înjurătura, acuza la adresa "odiosului" și "sinistrei", a "conducerii de partid și de stat". Incitantă este o "stenogramă" din 29.XII.1988, dată la care "Controlul Muncitoresc" și Partidul ne aplicaseră, mie și câtorva colegi de la ONT și Ministerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
editură și am acceptat o nouă variantă de copertă și aceasta ilustrând, convingător, "vremuri și fapte" pe care le doresc uitate! "Libertatea este dreptul de a le spune oamenilor ceea ce nu vor să audă!" George Orwell CICLOP! Un ochi albastru pândește peste noi, iscoditor și rece, de năpârcă, țintind grumazul gârbov de nevoi gata oricând ca să ne sară-n cârcă! Nu râde și nu plânge niciodată! Nu doarme, nu se-nchide, nu clipește, dă zi și noapte necurmata roată, nu știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cosmice: de unde venea minunata lumină verde care indica cifrele și arătătoarele și unde dispărea când se ivea câte un fascicol de lumină de pe culoar?... Acest mister mă înfiora de parcă l-aș fi văzut în persoană pe Dumnezeu, pe care îl pândisem, la slujbe, duminica, unde eram obligat să particip și unde nu observasem niciodată nici un semn al Lui, deși, preoți, dascăli și țârcovnici și un cor de doamne grase, cu ochelari, îl implorau. Și acest Domn, uite-l, în vagonul Iași-Cetatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Frunza, o frumusețe, părea un obiect de faianță fină din alte vremi, pictat de un meșter de mult decedat. Îmi era nu știu cum să o desprind de geamul puțin aburit. Era o mică bijuterie. Așteptam să se desprindă singură și îi pândeam grațioasa plutire care urma în drumul ei spre asfalt. Dar am atras atenția unor vecini. Nu era nici locul, nici momentul potrivit pentru reverii matinale, așadar, atenția trecătorilor s-a fixat spre mine. Un domn, foarte binevoitor de felul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dat, toți pirații pe care i cunoaște au murit de beție, sărăcie și violențe. Caracterizarea vieții tâlharilor de mare pare perfect vala bilă, istoric vorbind. Asta-i soarta celor care umblă în căutarea norocului. Au o viață aspră și îi pândește la tot pasul primejdia de a fi spânzurați, dar mănâncă și beau pe săturate, iar când se întorc de pe mare au buzunarele doldora de lire, nu de bănuți. Ei bine, cea mai mare parte din bani se duce pe rom
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Căreia și timpul i s-a închinat. Jilava, mai 1955 Dezamăgire Copil curat cum e cristalul Pe drumul vieții am pornit, Și nu credeam că tot amarul În cale-îmi va fi troienit. Cei răi, cu ură ne-ncetată, M-au tot pândit și m-au lovit Cei buni, cu frică blestemată, Ca pe-un proscris m-au ocolit. De ce gândeam, le era teamă, Cuvântu-mi n-avea crezământ, La ce făceam, priveau cu spaimă, Parcă luptam cu mori de vânt. Când am
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
conștientă că nu este doar om politic, ci și femeie politică. În această calitate ea trebuie să reprezinte și interesele femeilor, așa cum trebuie să-și practice mandatul cu ceva mai multă grijă și responsabilitate față de alegători. La ușa fiecărei femei pândește o cultură misogină care îi vânează greșelile mult mai dur decât unui bărbat. Mai mult, dacă un bărbat politic greșește, plătește el și partidul. Dacă o femeie greșește, plătește ea și fiecare femeie în parte fiindcă întărește prejudecățile sexiste. Ce
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o farfurie de supă de vită cu legume (celebra Rindfleich vieneză), dar la numeroasele dineuri de gală de la Schönbrunn, împăratul, săturîndu-se repede cu felia sa de carne de vită, cerea o servire rapidă; un valet așezat în spatele fiecărui invitat îl pîndea cum mănîncă, stînd cu ochii în farfurie, și dacă, din întîmplare, acesta se oprea din mestecat pentru a vorbi cu vecinul, farfuria, uneori abia începută, zbura către bucătărie ca la semnul magic al unei zîne rele. În consecință, cei avertizați
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o asemenea răsturnare de directive, Baronul Aehrenthal ar fi trebuit să aibă, în prealabil, în mînă, atuuri serioase, pe care nu le avea. Germania, în stare de vigilență din clipa în care el ajunsese la putere, îl supraveghea și îl pîndea la prima cotitură cu mijloace de acțiune care, surclasîndu-le pe cele ale Cancelarului, urmau, încă de la început, să-i provoace o înfrîngere iremediabilă pe terenul diplomatic. E ceea ce, într-adevăr, nu a întîrziat să se întîmple. Baronul Aehrenthal, prin instrucțiunile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
televiziomană a românului, care-și petrece viața nu făcînd ceva, ci urmărind din fotoliu, în papuci, ce fac alții. Despre puținii pași pe care realizatorii și invitații îi au de făcut pînă la stadiul de personaje caricaturale. Despre ridicolul care pîndește la tot pasul atunci cînd, într-un studio, niște oameni care au venit de acasă cu lecțiile învățate se căznesc să arate că dreptatea e de partea lor. în film, talk-show-ul e filmat cu o singură cameră, care tremură în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Pentru a fi integral-revelatorie, pentru a exprima plenitudinea dragostei ce înflorește aici rostirea te iubesc, ca întregul complex al fenomenului îndrăgostirii, trebuie să dețină ancorarea și situarea în timpul specific dragostei ce-o exprimă. Dintr-un astfel de motiv, primejdiile ce pândesc această rostire sunt poziționarea într-un prea devreme sau într-un prea târziu. Ele sosesc odată cu întrebarea ce vizează când să-i spun persoanei iubite ce simt pentru ea, odată cu încercarea de-a planifica, prestabili, programa dinainte momentul declarației de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
domn ("dominus"). Năvala slavă a adus vocabularul propriu a exprima noua stare de dependență. Acum alții sunt stăpânii, jupânii, boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
năsipul cald. Călătorul pasionat din el evoacă nostalgic și cu destulă policromie, la vederea cocorilor, marile regiuni toride: Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate, De la India brahmină, unde fiarele-ncruntate, Pardoși, tigri, șerpi gigantici stau în junglă tupilați, Pândind noaptea elefanții cu lungi trompe înarmați. Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri, Au văzut în răpegiune ale Africei misteruri: Lacul Ciad și munții Lunii cu Pustiu-ngrozitor, Nilul alb cărui se-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acută de a afla atitudinea ei presupusă, lineară. Este de mirare câtă mișcare epică poate rezulta din date atât de puține. Așezați pe malul unei ape în fața unui imperiu imens, tăcut, câțiva bărbați înfrigurați de dorința erotică fac expediții nocturne, pândesc taine bănuite, realizează într-un cuvânt toate atitudinile bărbătești. În Donna Alba misterul scitic nepenetrabil a fost înlocuit cu aristocrația. Romanul pare pueril și este într-o anumită măsură. El este un roman detectivistic, narând complicatele și răbdătoarele metode pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aristocrate (cazul din Suflete tari de Camil Petrescu). Aci este dar marea ispravă. Eroul nu reprezintă bărbatul cum este, ci cum ar voi să fie. Toată pretinsa detectivistică e mai mult o halucinație. Gib Mihăescu ar fi voit, ca om pândit de moarte și fără putință de a trăi realmente, să cucerească o rusoaică, o prințesă, însă numai după o desfășurare de forțe imense care să demonstreze virtuțiile sale. Prințesa trebuia salvată din ghearele unei cabale, uimită prin temeritate și talent
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
struguri și cu nuci. Capodopera lui Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, paralelă grațioasă între două veacuri, simbolizare spectaculoasă a uniformității în devenire: În drumul lor spre zare îmbătrîniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Sări subțire-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de tîrg!... ...E-nceputul lui octombrie, când dă aurul în pârg, când în cel dintâi ciorchine trup și suflet îți cuminici... Cum v-ar mai lătra în gară, Floarea,-ntr-una din duminici!... Mai întîi, din timp m-aș duce să pândesc de la canton, și s-adăst, zvâcnind, semnalul cantonierului Anton!... Și când trenu-ar trece buzna și ați fi la geam, din piept mi-aș învîrteji un chiot: "Ura, fraților, v-aștept". ...Și, despriponind pe Roibu, - închingîndu-i zdravăn șaua, - aș sări pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în juru-i urdiile întregului imperiu și în surle, trîmbițe și tobe, spaima lumii se mișcă cu mare vînzoleală spre cuibul neînfricaților geți care brăzdau nemărginirea ținutu- rilor ca balaurii curcubeului pe cer. Auzind zarva iscată de perși, olăcarii geți care pîndeau(pentru că ei încă nu erau învățați să monitorizeze borta curului) tulburarea liniștii tărîmurilor lui Sîntu au dat fuga la Sarmisetuza pentru sfat și grabnică chemare la datorie. Purificîndu-și trupul și sufletul cu apa sfîntă a Istrului, cetele de năluci s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fruntea cetății. Cît des-pre Gezo, mita îi ajunge să fie țeapăn de băutură iar pe mama lui o lasă să umble fără rost în sesie. Sfîntul Mîntuitor le-a spus lor: unde nu este cap, vai de picioare! I-am pîndit pentru că s-au ascuns într-o văgăună(adîncitură) unde i-am gonit, i-am prins și i-am lovit. Cercetată și povestită(scrisă, turnată) de preotul judecător credincios în cruce”. Grija lui pentru binele neamului get nu era totdeauna susținută
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
o mulțime de oameni care se învîrteau în jurul nostru, ne goneau ca niște năluci, ne atacau cu putere să ne prade ca o haită de lupi. Ne-am oprit imediat iar eu Ilo Românul am avut gîndul de a-i pîndi pe acești răi, m-am rățoit și am strigat la ei, iar mulțimea s-a dat înapoi descurajată dar plină de ură. Ne-am adunat și pe tăcute, toți ca unul i-am pîndit și ne-am luptat cu ei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
am avut gîndul de a-i pîndi pe acești răi, m-am rățoit și am strigat la ei, iar mulțimea s-a dat înapoi descurajată dar plină de ură. Ne-am adunat și pe tăcute, toți ca unul i-am pîndit și ne-am luptat cu ei = D(dio: sfînt) - S(Sarmis: veșnic). Soții viteazului leu român s-au strîns și s-au luptat cu putere ieri seară pînă a dat în noi oboseala dar i-am învins. Neamul lui Cotizo
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
astfel vom merita și noi sacrificiul celor căzuți și ne vom putea numi legionari. Altfel, nu mai ești tu cel dorit. Dacă viața insului nu-i așezată pe baze puternice credința, nădejdea, dragostea atunci vom avea și o societate debilă, pândită de surprize neplăcute, catastrofale, poate și iremediabile, precum crimele politice, jefuiri de bogății din avutul național, și multe altele. Să nu deznădăjduim, căci deznădăjduirea îți macină puterile, îți roade sufletul și te duce la moarte nemântuit. Vremea ce o trăim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acum e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului lucrează cu temei. Trăim clipa când pe cel pasiv și îndepărtat de Dumnezeu îl doboară iadul. Trăim în umilință și nedreptate. Noi pătimiri mocnesc. Noi chinuri ne pândesc. Deșteaptă-te române! Vrem alte dimineți. „Cel ce intră în această luptă trebuie să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
adevărul este ferecat în lanțuri și betonat precum groapa Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, Fortul 13 Jilava. Câmpiile, tărâm veșnic al românului, cu câmpuri roditoare și codrii de brazi, cu ape însorite și nestinse, miresme dăruite nouă de Dumnezeu, de veacuri pândite de cotropitori, zi de zi înstrăinate de nevrednici conducători, au devenit azi plânsuri și, sugrumate, se sting nădejdile noastre în geamăt și suspine. Diriguitorii, hulituri diavolești, au înlocuit virtutea și rugăciunea cu minciuna și dezmățul. Omul a devenit fiară și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]