4,130 matches
-
în față era un fel de masă cu roșu, și-acolo un deținut de-al nostru a citit decretul 310 din ’64 care prevedea eliberarea tuturor deținuților politici din închisori și noi am zis: Ce vezi dracu’ c-am mai pățit-o o dată. Nu mai eram încrezători, n-am mai crezut. Că eu când am fost închis la Gherla în ’960 speram că ne vor elibera... Nu vă mai spun că atunci a fost și Conferința de la Paris, când Hrușciov a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vreo 60 de kilometri, în care au stat vreo 4-5 luni de zile, după care i-au eliberat și au venit acasă. Sigur că ei când au venit de-acolo le-au povestit elevilor ce-au văzut și ce-au pățit... E, nu cred c-a fost un elev din liceu care să nu fi rămas cu un sentiment al întâmplării străin de adevăr sau de ceea ce simțea în sufletul lui. Aci s-a câștigat foarte-foarte mult și s-a văzut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
văzut decedat cu ochii mei. Am văzut cadavrul care a fost ținut acolo vreo câteva zile, 2-3 zile, cât o fi fost. Din păcate, ăsta era un fel de a ne speria: Nu cumva să îndrăznești, că tot așa ai păți și tu dacă vei încerca să faci treaba asta. Dar omul, zic înc-o dată, din disperare a făcut gestul pe care l-a făcut. Cum ați văzut cadavrul? Era pus la vedere, să îl vadă toată lumea? Fiecare baracă a avut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
câteodată omul are noroc inexplicabil: Suhajda. El a scăpat. A fost un băiat tânăr ca noi, a lucrat la brutărie, și n-a trecut prin acest lucru diabolic... Despre restul nici acuma nu știu precis, că băieții din Viștea au pățit așa ceva sau nu... Orice caz, e cert că Drohobeczky Attila și Hájek au trecut prin reeducare la penitenciarul Gherla. Iar Dezméri și eu la Pitești. În ce cameră ați fost repartizat la Pitești? La camera 2 lagăr. Era o cameră
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dar ulterior așa am auzit, că s-a prins de balustradă și n-a vrut să se desprindă de-acolo. Acum, chiar Buracu așa a scris că prim-gardianul i-a spus că: Eu jur pe familia mea că nu pățești nimic, numai du-te înapoi! Asta n-ați auzit? Se poate să fie așa, dar, de fapt, eu asta n-am auzit direct. Cum a fost adus înapoi în cameră? Asta ați văzut? Da. N-a primit nimic, nici o bătaie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Aiud. Și așa s-o bucurat... am văzut pe ochii lui, că i-am spus că fratele lui îi bine, că-i în viață. Atâta o fost toată discuția, și o fost noroc, că dacă ne întindeam la vorbă, o pățeam... Dar el nu mă întreba, că era deja tratat... Nu știam atunci... nu mi-am dat seama ce se întâmplă acolo. Din comitet cine făcea parte? Păi, Țurcanu era șeful. El stătea în cameră? Dormea acolo? Da, da, dar ieșea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de capu’ tău, și nevinovat de cele mai multe ori. Dintre gardieni sau comandanți de cine vă mai amintiți? Comandantul ăla de la Luciu-Giurgeni, de pe Gironde, îmi scapă numele acuma, era mutat disciplinar de la Aiud... Era un țigan nenorocit, domne’! Da’ ce-am pățit eu odată acolo la soia... Povesteam despre atrocitățile din Jilava și n-am văzut caraliu’ în spate... Și am zis: Băi, sunt plutonierii ăștia din Jilava atât de avizi de sânge, încât cre’ că nu se simt bine într-o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Vezi că trebuia să vă fac proces și să vă dea 25 de ani condamnare! Domnule, om al lui Dumnezeu... zâc eu. Și-am scăpat datorită acestui om cu suflet. (râde - n.n.) Că dacă era altu’ ne făcea dosar și pățeam altă belea. Cine era comandant la Pitești atuncea? La Pitești era maiorul Cârstocea și locțiitor politic, sublocotenentul Ion Lupu... ăștea era’... Dar, după un timp, ne-a mutat din camera 8 asta, în camera 26 parcă, și acolo ne-am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ca să zic așa, trebuia împușcat... Pe noi ne împușca că am oprit CAP-ul, că trebuia să meargă înainte și noi l-am stopat pentru 2 ani di zile... și d’acolea a început. Părinții și familia dumneavoastră ce au pățit după ce ați fost arestat? Tata murise atuncea... Mama a pățit greu, controale, chestii, să vadă de unde și cum... I-ai căruța, i-ai caii... Gata! I-a fost băietul contra... „Am vrut să dărâm CAP-ul” Și frați am fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am oprit CAP-ul, că trebuia să meargă înainte și noi l-am stopat pentru 2 ani di zile... și d’acolea a început. Părinții și familia dumneavoastră ce au pățit după ce ați fost arestat? Tata murise atuncea... Mama a pățit greu, controale, chestii, să vadă de unde și cum... I-ai căruța, i-ai caii... Gata! I-a fost băietul contra... „Am vrut să dărâm CAP-ul” Și frați am fost 8, da’ astăzi mai suntem doar 7 că unu’ a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acte de oroare”! Și atuncea am știut și eu, și chiar și ceilalți, pentru ce suntem arestați... Bun. Ca să spun ce nu mă privește pe mine, nu știu dacă e permis... Da’ mai bine nu trebuie să spun... Ce-a pățit Istrate ăsta pe urmă... n-am nevoie, am nevoie să spun ce am pățit eu... Cum erau condițiile de detenție, mai țineți minte? Cum să nu! Până oi muri! Am stat în celula 98, etaju’ trei. Eram douăzeci și șapte
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ce suntem arestați... Bun. Ca să spun ce nu mă privește pe mine, nu știu dacă e permis... Da’ mai bine nu trebuie să spun... Ce-a pățit Istrate ăsta pe urmă... n-am nevoie, am nevoie să spun ce am pățit eu... Cum erau condițiile de detenție, mai țineți minte? Cum să nu! Până oi muri! Am stat în celula 98, etaju’ trei. Eram douăzeci și șapte de persoane în cameră. Erau patru rânduri de paturi suprapuse. Ca să vă spun la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
rea Fondu- rea Fondu- sări, mediu (lei) (mii sociale lui pentru lui de tran- de lei) de stat plata aju- asigurări sfe- poș- (mii lei) torului de sociale de rări turi șomaj sănătate (mii ocu- (mii lei) (mii lei) lei) pate 4+5+6 01 Se va completa, după caz, cu următoarele surse de finanțare: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului special (precizându-se denumirea completă a fondului special), iar în cazul Ministerului Afacerilor Externe se va
ORDIN nr. 638 din 9 mai 2000 pentru stabilirea structurii raportarilor referitoare la cheltuielile de personal, prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000 şi în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000 nr. 77/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128431_a_129760]
-
Calendarul Julian. Vezi legea repausului duminical și următoarele sărbători. Conform art. 37 din legea LIV: 1912, dispozițiile din al. 2 al art. 22 se întărește astfel că se aplică și la sărbătorile naționale. 1. Execuția, adică măsură de asigurare se pate lua și în sărbătorile religioase ale urmăritului, în caz de urgență. Vezi: legea pentru reglementare repausului duminical și a sărbătorilor legale, 18 iunie 1925. Sînt sărbători legale conform art. 2, în afară de Duminică și se va ține repaus duminical la: 1
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
cărei rază teritorială domiciliază alegătorul sau, în cazul celor înscriși pe listele speciale, de judecătoria pe a cărei rază teritorială se află biroul electoral al secției de votare care a întocmit lista. Hotărârea judecătorească este executorie. Împotriva hotărârii date se pate face recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se soluționează în termen de 3 zile de la înregistrare. ... (3) Întâmpinările formulate cu privire la listele speciale din străinătate se soluționează de către șeful misiunii diplomatice sau de înlocuitorul acestuia. Contestațiile împotriva
PROIECT DE LEGE nr. 1.131 din 19 octombrie 2001 la proiectul de lege privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138259_a_139588]
-
Articolul 1 Ordinul ministrului turismului nr. 1/1994 , publicat în Monitorul Oficial al României, Pățea I, nr. 42 din 16 februarie 1994, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 2 litera c) liniuța a doua va avea următorul cuprins: "- acordarea de reduceri de până la 90% din tariful maximal la hotelurile de 1, 2, și 3 stele
ORDIN nr. 83 din 1 aprilie 1994 pentru modificarea Ordinului ministrului turismului nr. 1/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139658_a_140987]
-
Procuraturii; asculta dări de seamă ale Tribunalului Suprem și controlează deciziile sale de îndrumare; controlează hotărîrile consiliilor populare; 7. Declară, în caz de urgență, mobilizarea parțială sau generală; 8. Declară, în caz de urgență, starea de război. Starea de război pate fi declarată numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republică Socialistă România are obligații de apărare mutuala asumate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
atitudinii afective a subiectului vorbitor în transmiterea conținutului semantic al mesajului se concretizează în dezvoltarea a două variante ale enunțurilor interogative: • enunțuri interogative obiective (neutre): „Vă place? ne întreabă fata.” (B. Fox, 74) • enunțuri interogative subiective (exclamative): „Ce naiba să fi pățit tovarășul meu? mă întrebam eu nedumerit din când în când.” (C. Hogaș) Sub aspect structural, enunțurile interogative totale sunt mai ales enunțuri autonome (sintetice sau analitice): „Ei? reuși el să articuleze înghițind în sec.” (C. Țoiu), „-Da?... Eu n-am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un tânăr?” (G.Călinescu, C.O., 290) • forme verbal-nominale (participiu): „Cucoșul, supărat de asta, nu se lasă ci se ia după trăsură.” (I. Creangă, 45) b. dezvoltat: „Costică, cu gândul la soarta lui Niculae (...), își reaminti pesemne, cu amănunte, ce pățiseră ei atunci...” (M. Preda, M. Sg., I, 16) c. analitic: „Limba? Nu. Poate fiecare vorbă sună diferit în urechile diferiților oameni - numai individul, același rămâind, o aude într-un fel.” (M. Eminescu, P.L., 25) d. complex: Petrache, rămas cum îl
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lansat bomba atomica asupra orașului Hiroshima, Japonia, 6 august, 1945. footnote>, care a lansat prima bombă atomică americană, ofițerul superior american, care întors din război a avut probleme de conștiință grave, problem ce au dus la alienare mintală, așa au pățit și alți mercenari americani. Claude B. Eatherly a înnebunit, atunci când auzit care au fost rezultatele lansării bombei de către el, la sfârșitul misiunii “Enola Gay”. Statutul de “americâini”, pe care l-au căpătat pușcașii marini, dar și trupele special de
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Pe de altă parte , copilului crescut într-o manieră indulgentă, îi va fi foarte greu să înțeleagă rolul limitelor, al regulilor și să țină cont de ele atunci când situația o va cere ; de aceea , pentru foarte mulți dintre adulți, el pate fi considerat obraznic sau chiar copil problemă. Părinții se pot aștepta ca foarte curând el « să preia controlul familiei » în sensul că nu va mai face decât ce vrea el și nu va mai accepta sfaturi. Părintele va fi depășit
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
nu urmărește introducerea autodisciplinei, autostimei și a conștiinței de sine a copilului. Această categorie de părinți are tendința să comande copilului acțiuni care sunt uneori în evident contrast cu ceea ce știe, ceea ce poate și ceea ce îl interesează pe copil. Se pate considera ca agresivitatea parentală este consecința frustrărilor lor repetate în viața conjugală sau la locul de muncă, unde nu dau rezultate scontate. Doar soția și copiii sunt persoanele asupra cărora tatăl își poate manifesta autoritatea, fiind singurul loc unde el
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
biletele. Au început casele. Să-mi cobor geamantanul ca să nu întârzii ... să stau drept lângă ușă ... gara ... peronul... unde este el?... trebuie să vină neapărat într-o minută... s-a înșelat poate de linie... sau poate n-a venit... a pățit ceva... o nenorocire... iată-l, vine citind din ziar.” „Romanul de analiză psihologică nu prezintă un personaj în evoluție, impresia de mișcare venind din procesul introspecției sau mai exact că personajul nu evoluează din punct de vedere psihic, ci doar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ea a fost aleasă de proprii ei colegi. Ministrul Educației care i-a urmat Ecaterinei Andronescu aproape că nu a făcut nimic. Cel puțin ea a administrat domeniul! Nu a făcut reformă, este adevărat. Dar succesorul ei „contemplativ” n-a pățit nimic. Execuți o femeie că nu face o reformă și nu reacționezi dacă stă degeaba un bărbat „de stat”. Pe de altă parte, într-un editorial publicat la revista 22, în luna mai 2005, ați fost de acord cu criticile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
este niciodată explicită, poate nici măcar conștientă. Ea este însă reflexul patriarhal tradițional potrivit căruia ceea ce fac de obicei femeile este mai puțin important, cere efort mai mic și, în consecință, trebuie plătit mult mai prost. Bărbații din domeniile feminizate o pățesc și ei. Această „cutumă”, învăluită în aburul legislației de împrumut despre egalitate de șanse, ne orbește foarte adesea la cea mai serioasă formă de discriminare pozitivă generală a bărbaților în raport cu femeile: discriminarea prin politicile salariale bugetare. Despre ce egalitate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]