KorAP: Find »[drukola/base=papă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...139 140 141 ...552 >

13,778 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

turbă așa de grozav contra bisericei romane; iar răsplătirea bogată a regelui și-a poporului său nu va fi numai absoluțiunea, ci li se va recunoaște posesiunea a toată țara ce vor ocupa-o, căci, în urma ultimei hotărâri a conciliului, papa are dreptul de a răsturna pe Asan și de-a îngădui regelui maghiar sau altor principi catolici ca să-i ocupe toată țara. Afară de asta papa mai dete instrucții legatului său Salvi de Salvis, episcop de Perusia, să-nduplece și să-ntărîte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
recunoaște posesiunea a toată țara ce vor ocupa-o, căci, în urma ultimei hotărâri a conciliului, papa are dreptul de a răsturna pe Asan și de-a îngădui regelui maghiar sau altor principi catolici ca să-i ocupe toată țara. Afară de asta papa mai dete instrucții legatului său Salvi de Salvis, episcop de Perusia, să-nduplece și să-ntărîte pe rege în orice mod diplomatic cu putință ca să pornească război în contra lui Asan. Dacă regele ar mai avea oarecare îndoieli în privirea compensațiunei, legatul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
său Salvi de Salvis, episcop de Perusia, să-nduplece și să-ntărîte pe rege în orice mod diplomatic cu putință ca să pornească război în contra lui Asan. Dacă regele ar mai avea oarecare îndoieli în privirea compensațiunei, legatul să-i asigure în numele papii deplină satisfacere, încît să rămâie în totul la bunul plac al regelui câtă țară ar vrea să-i răpească lui Asan și s-o păstreze cu conștiința liniștită. Pentru deplina liniștire a lui Bela și a altor potentați catolici mai

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
statul româno-bulgar, adecă o țară care și așa e mâncată înlăuntrul ei de erezie, de aceea toate drepturile de suveranitate pe care Balduin le-ar avea cumva asupra Romîno-Bulgariei lui Asan el să le treacă la biserica romană în mînile papii, pentru că acesta să poată trata în privirea ajutorului și să aducă la bun capăt alcătuirile cu principii ce vor să dea ajutor. Din precauțiune papa nu-l recunoaște pe Balduin, care căuta ajutor și era rău bântuit, ca împărat, ci

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
avea cumva asupra Romîno-Bulgariei lui Asan el să le treacă la biserica romană în mînile papii, pentru că acesta să poată trata în privirea ajutorului și să aducă la bun capăt alcătuirile cu principii ce vor să dea ajutor. Din precauțiune papa nu-l recunoaște pe Balduin, care căuta ajutor și era rău bântuit, ca împărat, ci-l numește numai fiu de împărat și moștenitor. Într-o altă scrisoare mai târzie, Grigorie IX ceru de la regele Bela IV ca să dea răvașe de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
toată țara câtă o va răpi de la Asan, așadar Bulgaria, Macedonia ș. c. l. să rămâie într-adevăr și de-a pururea proprietatea lui Bela în privire politică. Numai jurisdicțiunea spirituală și bisericească peste acea țară să rămâie rezervată pentru papa. Cu mai puțin decât atâta nu se putea mulțămi Bela, de vreme ce se pregătea la alungarea impusă și acum a se executa a propriului său amic și cumnat, Ioan Asan, care avea din căsătoria sa un fiu și moștenitor, încît regele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
puterea intereselor bisericești. E drept că-l momea absoluțiunea făgăduită, dar totuși ar fi atins și înstrăinat pe toți amicii săi în Romania, îndeosebi pe împăratul grecesc Vatatzes, celălalt cumnat al său, pe lângă care stăruise în multe chipuri, după avizul papii, ca să-l înduplece a se supune Scaunului roman. Nu însurase oare Vatatzes pe fiul său cu fiica lui Asan, nepoata lui Bela, iar Laskar, al treilea cumnat a lui Bela, fratele reginei maghiare Maria, nu se arăta oare foarte condescent

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
foarte condescent și prietenos în toate cele? Contra acestor rude și prieteni el trebuie să lucreze acum, ba trebuie să renunțe chiar la convertirea lui Vatatzes, pentru a câștiga numai mântuirea sufletului său; dar totuși va espune mai pe larg papii toate cerințele neapărate pentru izbutirea întreprinderii războinice, prin intermediul episcopului din Raab, trimis la Roma. Din partea papii s-au încuviințat cererea de căpetenie a regelui, înlăturîndu-se astfel piedeca cea mai mare. Cu toate astea, condiția de căpetenie și cele mai multe secundare ale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
acum, ba trebuie să renunțe chiar la convertirea lui Vatatzes, pentru a câștiga numai mântuirea sufletului său; dar totuși va espune mai pe larg papii toate cerințele neapărate pentru izbutirea întreprinderii războinice, prin intermediul episcopului din Raab, trimis la Roma. Din partea papii s-au încuviințat cererea de căpetenie a regelui, înlăturîndu-se astfel piedeca cea mai mare. Cu toate astea, condiția de căpetenie și cele mai multe secundare ale regelui se văd însemnate aproape complet în minuțiosul său răspuns către papa Grigorie IX. Între altele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
trimis la Roma. Din partea papii s-au încuviințat cererea de căpetenie a regelui, înlăturîndu-se astfel piedeca cea mai mare. Cu toate astea, condiția de căpetenie și cele mai multe secundare ale regelui se văd însemnate aproape complet în minuțiosul său răspuns către papa Grigorie IX. Între altele regele, care voia să-și sporească vaza sa în popor, a cerut și i s-a încuviințat ca în vremea întregii campanii să se poarte înaintea persoanei sale și a oștiri o cruce mare ca semn

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-și sporească vaza sa în popor, a cerut și i s-a încuviințat ca în vremea întregii campanii să se poarte înaintea persoanei sale și a oștiri o cruce mare ca semn de onoare și ca steag de căpetenie, "căci papa (cum zicea el) nu poate refuza această onoare unui rege care se gătește serios la luptă contra hulitorilor lui Christos, contra ereticilor și schismaticilor". Episcopii din Ungaria primiră împuternicirea de a da absoluțiune tuturor carii vor porni la război cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Asan și a romîno-bulgarilor; totodată fură avizați de a face rugăciuni solemne și procesiuni pentru izbânda armelor regelui, de a le repeta regulat și de-a recomanda și credincioșilor să facă și ei rugăciuni personale. Pe când regele, după cum se exprima papa, se-narma cu zel "cu o mărinimie promptă și cu o mărinimoasă promptitudine pentru campania în contra unui neam apostat și a unui popor batjocuritor de Dumnezeu, adecă contra ereticilor și schismaticilor de pe teritoriul lui Asan, apoi contra lui Asan însuși

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de înaltă trădare, neadmisibilitatea unui amestec {EminescuOpXIV 119} sau unei invazii străine în Bulgaria fără învoirea regelui, luarea sub scutul apostolic a persoanei și monarhiei sale. Greutate mai mare a întîmpinat-o însă strania cerere ca Bela să fie legat apostolic. Papa concese numai atâta ca regele să propuie și să numească după propria sa chibzuință pe un episcop sau arhiepiscop din regatul său, căruia apoi episcopul de Perusia, în calitatea de legat apostolic, să-i dea împuternicire și ordin ca să proceadă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
îmboldi pe credincioși, prin absoluțiune și conferirea grației cerești, ca să ia parte la campanie, iar celor doritori de război cari nu puteau pleca și ei, pentru că erau legați cu alte juruințe, să le dea voie a-și schimba juruința. Apoi papa mai eliberă afurisania cea mare, enunțată solemn și în public în toate bisericile Ungariei, contra acelora cari în vremea purcesului în cruciată a regelui ar încălca regatul sau ar urzi uneltiri în dosul lui ca protivnici răuvoitori. Grigorie IX mai

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în dosul lui ca protivnici răuvoitori. Grigorie IX mai încuviință o cerere specială a regelui și-i dete asigurarea că nu va îngădui niciunui alt potentat luarea Bulgariei în paguba Țării ungurești. Hotărîndu-se regele a purcede la război în persoană, papa-l luă pentru vremea campaniei sub scutul și ocrotirea deosebită a Scaunului apostolic și-l apără pre el, regatul și averile sale puind în cumpănă toată puterea sa, până ce se va fi întors din luptă sau va fi murit în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și ocrotirea deosebită a Scaunului apostolic și-l apără pre el, regatul și averile sale puind în cumpănă toată puterea sa, până ce se va fi întors din luptă sau va fi murit în ea. Tot pentru a înainta scopul războiului, papa mijloci la ducele Slavoniei, regele Coloman, fratele lui Bela IV, și la republica Veneției să îngăduie libera trecere prin țările lor moștenitorului de tron Balduin al II[-lea], care mergea la Constantinopol pentru a lua în primire stăpânirea și cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lucrul acesta era împreunat cu mulțime de greutăți și de neajunsuri. C-un cuvânt, Bulgaria și Macedonia nu s-au mai cucerit pentru catolicism, nici au fost supuse uniunii cu Roma. Progresele și laurii lui Vatatzes nu-i dădeau liniște papei, mai cu samă când începură a submina mai primejdios tronul din Constantinopole. Deci în an[ul] 1240 ordinul predicanților din Ungaria primi poruncă să propovăduiască cruciata contra lui Vatatzes, ce e și dușmanul lui Dumnezeu și al bisericii, pentru că grecii

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
să se dea aceeași absoluțiune ca și pentru cruciată-n Palestina. Privirea Scaunului roman rămase îndreptată spre răsărit chiar atunci când la marginea Țării ungurești apărură în cete nenumărate grozavii mongoli. Cu toată nemijlocita primejdie ce-l amenința pe Bela IV, papa îl provocă din nou de-a lucra pentru convertirea lui Vatatzes și a poporului grecesc supus acestuia, deși regele unguresc n-avea nici vreme nici gust pentru un asemenea lucru. Tot atât de nelavreme a fost cererea stranie, făcută de mai multe

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
inferiori. Curând, și asemenea unei rumperi de nouri, valurile de mongoli rupsese stavilele, nimicise oastea ungurească, inundase Ungaria și o prefăcuse într-un pustiu și-l gonise pe rege afară din țară, unde îmbla cerând ajutor. Bela IV se rugă papei, care însă din {EminescuOpXIV 120} nefericire era rău certat cu împăratul Frideric II și tocmai din cauza asta el însuși avea nevoie de ajutor și nu putea pune la dispoziția Ungariei decât scrisori de mângâiere frumos încondeiate, zădarnice breve de cruciate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de a fi îndestulător. E lesne de-nțeles pentru oricine cumcă sub apăsarea unei atât de strigătoare nevoi nu putea să mai predomine în sufletul regelui Bela IV decât instinctul de conservare, iar nu pornirea de convertire prozelitică a grecilor. Papa însuși, care nu mai putea să mântui pe protejatul său, nu-l mai supără cu însărcinări propagandiste în Orient, unde împărăția latină mergea repede, văzând cu ochii și neoprit către pieire, detrăgîndu-se astfel prozelitismului papist puternica temelie a brațului lumesc

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Arsenie fu cuprins de o indignație turbată și deznădăjduită și aruncă afurisania asupra neomenosului împărat. În zădar așteptă Mihail cel escomunicat cu răbdare cucernică trei ani după dezlegarea pedepsei bisericești rostită asupră-i; în zădar amenința că va apela la papa; în sfârșit convocă un sinod spre a-l judeca pe patriarh și, fiindcă acesta nu voi să se prezinte înaintea sinodului ca acuzat, fu osândit pentru absența sa, dezbrăcat de demnitate și exilat la Priconesos. {EminescuOpXIV 129} Războiul lui Constantin

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și anxietate numeroasa oaste de cruciați adunată la anul 1270 sub Ludovic IX, regele Franței, și sub fratele său, Carol de Anjou, rege al Siciliei, cari aveau a năvăli în împărăția romeică; deci între acestea Mihail încercă să amăgească pe papa cu propunerea uniunii și făcu pasul acesta numai cu speranța că doar ar putea prin înrîurirea papală să oprească pe latini de-a ataca Constantinopolul și de-a reinstala pe exîmpăratul Balduin II, care trăia încă. Episcopii săi, nefiind tocmai

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lege, el le lămuri că chiar cu ocazia unor primejdii cu mult mai mici s-au uzat de acest mijloc și că nici astăzi nu e o altă cale de scăpare, căci aceasta-i singura nadă cu care se prinde papa și cu care se poate câștiga în favorul ocrotirii grecilor. Deși clerul grec se zbătea cu drept cuvânt contra recunoașterii unei autorități străine asupra bisericii lor și nu voia a o pune la dispoziția unor cârciumari și meseriași de rând

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
citate pentru a-i îndupleca culminau în subtilități și sofisme. Numai trei puncte sânt în cestiune - zicea împăratul: primatul, apelațiunea și comemorarea în rugăciuni, cari cîteși trele, privite mai de aproape, sânt pentru greci fără valoare și neprimejdioase. Desigur că papa nu va veni așa de curând la Constantinopol pentru aprezida conciliul; a-l numi frate și cel dentăi nu e asemenea vrun scrupul, căci și în Evanghelie risipitorul bogat îi zice lui Avraam tată, cu toată nespusa depărtare și deosebire

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
excepție pentru uniunea bisericească susținută cu atâta viociune de cătră împăratul. Sumisiunea clerului, mai cu sila, mai cu vorba, avu de urmare că împăratul trimise la anul 1274 {EminescuOpXIV 133} solii săi la al doilea conciliu din Lyon, ținut de papa Grigorie al X[-lea], și anume pe marele logofăt George Acropolita în numele împăratului și pe lectorul Ioan în numele întregului cler grecesc, cari întăriră prin jurământ solemn primirea credinței bisericei romane. Numai patriarhul Iosif al Constantinopolului stărui ne-mpăcat să respingă uniunea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]