8,430 matches
-
și necesității (Jacques Monod, Erich Jantsch); iii) spiritualismul (formulat explicit de un Capra în tao-ul fizicii sau de Erich Jantsch în formula self organizing universe, implicit de Bateson în conceptul de mind, conotat etic la Edgar Morin). Ceea ce dispare cu paradigma clasică a științei este modelul imperialist al rațiunii instrumentale: "Prea mult timp a fost definită modernitatea doar prin eficacitatea rațiunii instrumentale, stăpînirea lumii prin știință și tehnică. Această viziune raționalistă nu trebuie în nici un caz să fie respinsă fiind arma
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la teoria "super-corzilor" etc.), iar pe de altă parte, modelarea a numeroase fenomene din cîmpul științei cu ajutorul modelului lingvistic (infra structuralismul și semiotica). Limbajul ca fundament al cunoașterii (Anfangsgrund în filosofia kantiană) a însoțit dintotdeauna creșterea cunoașterii, marile schimbări de paradigmă în istoria științei fiind dublate și de mutații de limbaj: programul leibnizian al unei științe unificate și al unei limbi universale logico-semiotice, limbajul semiotico-filosofic peircian, revoluția metodologică și lingvistică reprezentată de Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnelor verbale și non verbale. Deși limba naturală reprezintă condiția însăși de posibilitate a comunicării, orizontul teoretic și practic al raționalității, transco-dorul universal (interpret al tuturor celorlalte limbaje), semiotica semnificării și a comunicării nu exclude sisteme nonlingvistice precum gestualitatea, proxemica, paradigma obiectelor (esențiale în comunicare). În viziunea lui Umberto Eco (1982) semiotica reprezintă corelarea dialectică a două domenii: teoria codurilor și teoria pro-ducției de semne, altfel spus semiotica semnificării și semiotica comunicării (U. Eco, 1982: 14). Această diadă este determinată de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în primul rînd) este solidaritatea elementelor ce compun sistemul. Sistematizării îi urmează transformările prezidate de un set de reguli, în virtutea cărora elementele nu contează unul cîte unul (prin consistența proprie), ci în rețeaua interdependențelor. Structuralismul trebuie pus în legătură cu schimbările de paradigmă ale secolului al XX-lea ( La mort de l'homme la M. Foucault, rimbaldianul Je est un autre, nuclearizarea limbajului ca model epistemologic general). Totalizarea structurală înseamnă o "tăietură epistemologică" (coupure épistémologique la Gaston Bachelard) în raport cu noțiunea de centru, de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnului, Roland Barthes (L'imagination du signe) distinge trei tipuri de conștiință: conștiința simbolică, verticală, care vede semnul în dimensiunea sa profundă, geologică, studiată de psihanaliză și sociologia simboluri-lor; conștiința paradigmatică, reprezentată de structuralism și avînd drept model fonologia "știința paradigmelor exemplare" și conștiința sintagmatică, orizontală (Școala formaliștilor ruși, Propp în primul rînd). Imaginația paradigmatică sau formală implică o atenție deosebită acordată elementelor recurente, matricei atemporale, constantelor (miturilor, arhetipurilor), dimensiune strălucit reprezentată de antropologul francez Claude Lévi-Strauss. Structuralismul lui Claude Lévi-Strauss
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pură simultaneitate fără narativitate: înarmat cu un platou și bețișoare, individul își compune discursul alimentar într-un mod absolut liber și reversibil, atras de forma și culoarea segmentelor alimentare. Polarizării fundamentale în lingvistica structurală și semiotică simultaneitate/vs/succesiune sau paradigmă/vs/sintagmă interpretabilă ca opoziția dintre axa selecției și axa combinării i se subsumează în spațiul non oriental actul agentului consumator ce alege din paradigma (menu) un set de produse: aceste produse odată alese, nu se mai admit reveniri en
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și culoarea segmentelor alimentare. Polarizării fundamentale în lingvistica structurală și semiotică simultaneitate/vs/succesiune sau paradigmă/vs/sintagmă interpretabilă ca opoziția dintre axa selecției și axa combinării i se subsumează în spațiul non oriental actul agentului consumator ce alege din paradigma (menu) un set de produse: aceste produse odată alese, nu se mai admit reveniri en arrière, "discursul" curge ca o poveste de la un ab quo la un ad quem. Mesajele culinare dependente de un cod gustativ cultural (pentru unele comunități
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de cod se bazează pe faptul că persoanele care comunică dispun de un repertoriu de simboluri din care vor fi selectate cele ce urmează să fie combinate în conformitate cu anumite reguli. Armătura oricărui cod este reprezentată de două axe: una verticală paradigma (repertoriul de simboluri din care se operează selecția) și cealaltă orizontală, sintagma, în care se operează combinarea. Relațiile paradigmatice sînt relațiile in absentia care vizează posibilitatea de substituire în același punct al lanțului vorbirii, subsumată logicii lui sau...sau. Astfel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
paradigmatice sînt relațiile in absentia care vizează posibilitatea de substituire în același punct al lanțului vorbirii, subsumată logicii lui sau...sau. Astfel în sintagma "fată frumoasă" putem înlocui lexemul "fată" cu "femeie", obținînd "femeie frumoasă", dar nicidecum *"fată femeie frumoasă". Paradigma instrumentelor cu care se scrie (pix, creion, stilou, marker, cariocă etc.) reprezintă ansamblul formelor limbii pe care le folosim într-o situație dată de comunicare în cursul căreia desemnăm obiecte cu care se scrie. Alte exemple elocvente sînt paradigma culorilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
frumoasă". Paradigma instrumentelor cu care se scrie (pix, creion, stilou, marker, cariocă etc.) reprezintă ansamblul formelor limbii pe care le folosim într-o situație dată de comunicare în cursul căreia desemnăm obiecte cu care se scrie. Alte exemple elocvente sînt paradigma culorilor, a relațiilor de rudenie sau a coloanelor în arhitectura clasică. Stabilitatea unei paradigme este efectul unei decizii culturale (în cultura arabă, de exemplu, carnea de porc nu intră în paradigma alimentelor, după cum pentru vegetarieni nici un preparat din carne nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ansamblul formelor limbii pe care le folosim într-o situație dată de comunicare în cursul căreia desemnăm obiecte cu care se scrie. Alte exemple elocvente sînt paradigma culorilor, a relațiilor de rudenie sau a coloanelor în arhitectura clasică. Stabilitatea unei paradigme este efectul unei decizii culturale (în cultura arabă, de exemplu, carnea de porc nu intră în paradigma alimentelor, după cum pentru vegetarieni nici un preparat din carne nu este inclus în categoria alimentelor). În cadrul unei clase anumite elemente sînt mai reprezentative, altfel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiecte cu care se scrie. Alte exemple elocvente sînt paradigma culorilor, a relațiilor de rudenie sau a coloanelor în arhitectura clasică. Stabilitatea unei paradigme este efectul unei decizii culturale (în cultura arabă, de exemplu, carnea de porc nu intră în paradigma alimentelor, după cum pentru vegetarieni nici un preparat din carne nu este inclus în categoria alimentelor). În cadrul unei clase anumite elemente sînt mai reprezentative, altfel spus prototipice (vrabia sau rîndunica vor fi prototipul păsării și nu struțul sau flamingo, deși și ele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru vegetarieni nici un preparat din carne nu este inclus în categoria alimentelor). În cadrul unei clase anumite elemente sînt mai reprezentative, altfel spus prototipice (vrabia sau rîndunica vor fi prototipul păsării și nu struțul sau flamingo, deși și ele sînt păsări). Paradigma reprezintă posibilitatea alegerii pentru partenerii schimbului discursiv: în schimb alegerea odată operată, este exclusă prezența altei entități a aceleiași paradigme (nu putem afirma cu excepția unei situații patologice "Mi-am pus șapca, pălăria și am ieșit să mă plimb"). Deși aceste
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
altfel spus prototipice (vrabia sau rîndunica vor fi prototipul păsării și nu struțul sau flamingo, deși și ele sînt păsări). Paradigma reprezintă posibilitatea alegerii pentru partenerii schimbului discursiv: în schimb alegerea odată operată, este exclusă prezența altei entități a aceleiași paradigme (nu putem afirma cu excepția unei situații patologice "Mi-am pus șapca, pălăria și am ieșit să mă plimb"). Deși aceste relații par simple, ele nu au fost explicitate decît tîrziu de teoria lingvistică. Roman Jakobson, de exemplu, a identificat principalele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cînd mănînc"); în schimb, afazicul suferind de tulburări de combinare va alinia doar cuvintele într-o telegramă absurdă, fără a dota fraza cu un sens complet. Tot Jakobson a evidențiat faptul că alegerea unei anumite unități din ansamblul elementelor unei paradigme este relevantă pentru cantitatea de informație (cu cît ocurența va fi mai neașteptată, cu atît cantitatea de informație va fi mai mare; de aici definiția figurii de stil ca "așteptare frustrată" sau surpriză maximă în selecția/combinarea elementelor). De fapt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un lexem care să indice genul persoanei la care se face referire). Se poate afirma că limbile particulare actualizează acele distincții de semnificație care sînt importante și frecvente în culturile popoarelor respective (cf. și John Lyons, 1977:242-243). Spre deosebire de elementele paradigmei care operează in ab-sentia, elementele sintagmei sînt coprezente, articulîndu-se prin mecanismul combinării (succesiunea felurilor la un prînz, secvențiali-tatea puncte / tăceri în alfabetul morse). Regulile sintagmatice diferă după tipul de semiotică. În limbajul verbal ordinea lineară este dominantă (cu excepția caligramelor lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
axat pe desfășurare temporală și cauzalitate cronologică (și temporală și logică în același timp, avîndu-se în vedere logica povestirii în dependența sa de logica acțiunii raționale, a comportamentului cu sens); * tipul descriptiv, determinînd o desfășurare spațială, altfel spus epuizarea unei paradigme (nomenclaturi mu-zicale, arhitecturale, teatrale etc.); * tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezentărilor conceptuale; * tipul instructiv, incitînd la acțiune (prospecte turistice, farmaceutice, notițe și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu soluția, situație în care apare pregnant "emfaza inaugurală a rezultatului" (G. Péninou, 1981: 33), în virtutea aceleiași strategii de euforizare actualizate nu numai în planul construcției narative de tip basm (cu happy-end), ci și în planul paradigmatic al numelui, figurii, paradigmei exemplare. Și cu aceasta ajungem la dimensiunea semantică a mesajului publicitar. 6.7.Semantica discursului publicitar Discurs meliorativ de acțiune implicînd trecerea: • de la non cunoaștere la cunoaștere (discursul de creare a imaginii de marcă); • de la o opinie la alta sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este departe de a fi tranșată, cum departe de a fi tranșată este și afectarea lumii AVOIR cu valori ale universului ÊTRE (problema mitologiei publicității și a simbolismului publicitar). Chiar dacă practicieni celebri ai publicității au constatat o profundă schimbare de paradigmă după 1980 (de la cei trei R: Rêve, Risque, Rire la cei trei S: Simplicité, Substance, Spectacle cf. Jacques Séguéla) corelabilă poate puritanismului thatchero-reaganian, nu se poate aserta tranșant că era mitului, epopeii a trecut și că doar faptul cotidian (banal
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
determinată creează relația și sensul interacțiunii sociale. 10. SEMIOTICA ȘI MASS-MEDIA. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA 10.1. Postmodernitate, identitate, comunicare În ultimele două decenii asistăm la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate, în cadrul creat de o nouă paradigmă socio-culturală (Kuhn) sau proiect (Habermas) sau condiție (Lyotard) reprezentînd o mutație (shift) în codificarea practicilor sociale și a discursurilor. În perspectiva postmodernă ideile de progres, raționalitate și obiectivitate științifică ce au legitimat modernitatea occidentală nu mai sînt acceptabile în bună
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
publicații ambițioase au dispărut definitiv de pe piață. Altele și-au pierdut vocația inițială, fiind obligate să se adapteze exigențelor publicului. (M. Frybes, 1996:69). * subordonată unei mitologii a partidului și ideologiei luptei. Dincolo de figurile războiului, sovietismul a eșuat și prin paradigma materială a grandiosului ineficient (monumente faraonice, industrie grea etc.) și temporalitatea circulară inertă (8 Martie, ziua internațională a femeii, 1 Mai, sărbătoarea internațională a muncii etc.). Fie că este vorba despre mărfuri sau de semne ale forței politice, de rachete
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
echilibrului între ethosul emițătorului (jurnalistul și instituția mediatică), pathosul (de recîștigat) al auditoriului și logosul (de reinventat) al discursului. CONCLUZII În ultimele două decenii am asistat la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate în cadrul creat de noua paradigmă (Kuhn) sau condiție (Lyotard) postmodernă. In viziunea contemporană ideile de progres, raționalitate, obiectivitate ce au legitimat modernitatea occidentală nu mai sînt acceptate, în bună măsură și pentru că nu țin cont de diferențele culturale (Lyotard, 1995:70). Concepte fondatoare precum ordine
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
local și de efemer". Postmodernitatea va opera cu diferența nu cu omogenitatea, cu temporalitatea, nu cu spațialitatea, cu fisiunea, nu cu fuziunea" (L. Hutcheon, 1994:107). Într-o nouă logică, pluralismul postmodern infrastructurat de multiplicitate și diferență ne obișnuiește cu paradigma inclusivă: în locul disjuncției sau/sau conjuncția multiplă și/și (cultura elitelor și cultura de masă, model cultural omogenizant american melting pot, dar și multiculturalism canadian, australian etc.). Acceptînd multiplicitatea în locul unicității securizante, trăind relația și nu opoziția, multe tensiuni creatoare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ed.) 1992 "Center and Periphery in Representations and Institutions" în Acta Semiotica Fennica. Publications of the International Semiotics Institute at Simatra nr. 2 Taylor, Charles, 1994 Le malaise de la modernité, Paris, Ed. du Cerf Tessier, Roger (ed.), 1989 Pour un paradigme écologique, Montréal, Hurtubise HMH Thibault-Laulan, Anne-Marie, 1973 Image et langage în Le Langage, Paris, Denoel, pp. 188-215 Todorov, Tzvetan, 1977 Théories du symbole, Paris, Seuil Todorov, Tzvetan, 1978 Symbolisme et interprétation, Paris, Seuil Todorov, Tzvetan, 1982 La Conquète de l
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
François, 1979 La condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Paris, Minuit (trad. rom. Condiția postmodernă, 1993, București, Babel) Miège, Bernard,1995 La pensée communicationnelle, Presses Universitaires de Grenoble (trad. rom. Gîndirea comunicațională, 1998, București, Cartea Românească) Morin, Edgar, 1973 Le paradigme perdu. La nature humaine, Paris, Seuil Nouss, Alexis, 1994 La Modernité, Paris, PUF Pârvu, Ilie(ed), 1981 Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, București, Editura Științifică și Enciclopedică Pârvu, Ilie, 1984 Introducere în epistemologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică Popper
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]