KorAP: Find »[drukola/base=paroh & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...139 140 141 >

3,521 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

prețul unui abonament era diferit, adică în țară costa 40 de lei/ an, iar în străinătate 120 lei/ an. Redacția și administrația revistei se aflau la adresa București, str. G-ral Berthelot, nr. 19412. Responsabilul (sau redactorul) acestei reviste era Jhoseph Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif" din București. Publicația cuprindea opt-zece pagini și avea unele rubrici constante, iar altele care apăreau periodic sau doar o singură dată. În primul număr, pe prima pagină, erau enumerate toate bisericile unde se celebrau liturghiile din București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Pe lângă aceste materiale, ce cuprindeau anunțuri și prezentau principalele evenimente desfășurate în dieceza de București și nu numai, existau și unele articole tematice. În numărul 7 din 27 aprilie 1913, s-a relatat încercarea de asasinare a monseniorul Iulius Hering (paroh la Bărăție), de către un sârb de religie ortodoxă pe nume Stoianovici, care a tras trei gloanțe asupra monseniorului. Atentatul nu a reușit, iar atacatorul a fost arestat și s-a constatat că suferea de "mania persecuției", el acuzând clerul catolic

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-a menționat existența unei alte reviste de limbă germană: Jugenfreund, ca fiind o publicație "mensuală de limbă germană ce suplinise parțial golul lăsat de revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt"452. Omilia pentru evanghelia duminicală era redactată de părintele Iosif Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif". Structura revistei a rămas neschimbată, iar redactor a continuat să fie monseniorul Carol Auner. Un eveniment deosebit s-a petrecut în anul 1924, când episcopul Raymund Netzhammer și-a dat demisia. Acest lucru a fost dezbătut pe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
desemnat la conducerea seminarului în locul lui Demetrie Radu, apoi a devenit director de studii la seminarul "Sf. Duh", până în 1911. În toată această perioadă a obținut mai multe titluri și funcții bisericești, precum: canonic al Catedralei "Sf. Iosif", misionar apostolic, paroh al catedralei "Sf. Iosif"487. Carol Auner a fost unul dintre preoții din Episcopia de București arestați la ordinul emis de Guvernul României, cu câteva ore înainte de intrarea în Primul Război Mondial, în august 1916; pretextul invocat a fost că

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
rol important și în apariția acesteia. Ținând cont de studiile realizate și publicate, precum și de colaborarea sa la revistele catolice, nu putem să trecem cu vederea rolul său în dezvoltarea presei catolice în România. Monseniorul Carol Auner a fost și parohul Catedralei "Sf. Iosif" din București 504, iar din această funcție a "organizat și dispus parohia conform intereselor lumii catolice, ale disciplinei sufletești și directivelor sănătoase, acordând o atenție deosebită oficierii diferitelor acte ale vieții, solemnităților și ceremoniilor religioase sau ocazionale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
titlu. A coordonat activitatea preoților iezuiți din pastorație. După trei ani de rectorat, a plecat din țară pentru aproape un an de zile. A revenit pentru doi ani, apoi a plecat din nou și s-a întors în 1902, ca paroh de Botoșani 559. În 1903 a fost trimis ca misionar în Rusia, la Moscova, însă nu a uitat de perioada petrecută în România: "Cu inima plină de amar m-am dus de la iubitul meu popor român și nu-1 pot uita

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
invocată de clerul ortodox) era aceea de a vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903, preotul franciscan Paul Mosel, paroh de Bacău, a început publicarea revistei Calendarul catolic 656. Aceasta apărea anual și cuprindea învățături și practici creștine, descrieri din viețile sfinților; însă cel mai important era calendarul pe anul respectiv, cu sărbătorile de poruncă și cu posturile existente. Din cauza

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
667. Aceasta a apărut în contextul întoarcerii în țară a 6 preoți franciscani care studiaseră la Universitatea teologică din Roma. Printre ei s-a aflat și preotul Iosif Tălmăcel, care a fost numit vicar la Sabăoani la repatrierea sa. Împreună cu parohul de Săbăoani (Grațian Carpati), a publicat în data de 14 aprilie 1913 întâiul număr al buletinului parohiei catolice din această localitate, pe care l-au numit Viața 668. Încă din prima ediție a revistei, preotul Grațian a anunțat intențiile autorilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în vederea căsătoriei. Toate articolele scrise de acesta au fost apoi adunate într-o carte de 160 de pagini. Materialele erau redactate într-o formă populară și se adresau în general locuitorilor satelor. Autorul acestor articole și a cărții a fost paroh de Săbăoani și a scris materialele deoarece a observat "neajunsurile ce s-au răspândit prin satele catolice referitoare la problema căsătoriei și a vieții de familie"681. Scopul a fost acela de a arăta care era învățătura "cea sănătoasă a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru străinătate, 120 de lei717. În revistă apăreau și anunțuri publicitare ale firmelor din Galați, menite să îi sporească veniturile. Erau menționate și celelalte reviste catolice, iar cititorii erau îndemnați să le cumpere. Redactorul revistei a fost preotul Ulderic Cipolloni, parohul de Galați. În această publicație s-au explicat număr de număr lecturile biblice citite la liturghiile duminicale și s-au oferit informații suplimentare despre timpul liturgic. Existau preocupări legate de rezolvarea problemelor religioase contemporane și de indiferența religioasă. Tratarea acestor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice din Galați o publicație cu un nivel calitativ ridicat. Acest lucru nu s-a datorat originalității colaboratorilor, ci mai ales capacității lor de traducători și prelucrători ai unor articole și cărți publicate în Occident. Majoritatea articolelor erau redactate de parohul Cipolloni, care a realizat numeroase traduceri 718. Buletinul s-a adresat populației catolice române din Galați, dar și unor credincioși aparținând altor etnii și naționalități care locuiau în oraș. În primul număr al revistei, redactorul ei a prezentat scopul și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sărbătoarea Prea Sfintei Treimi", "Sfântul Augustin și copilașul", "Îngerii în vechiul Testament", "Sfântul Anton de Padova" și altele. După moartea fondatorului și redactorului Curierului, preotul Ulderic Cipolloni (la 3 aprilie 1927), publicația a fost condusă de superiorul franciscanilor din Moldova, paroh de Galați, preotul Bonaventura Morariu, care a urmat întocmai linia propusă de întemeietorul ei. Curierul parohiei catolice din Galați a conținut numeroase noțiuni teologice și materiale în care s-au explicat texte biblice. În revistă 723 s-a comentat Epistola

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dat doctoratul în teologie și în 1911 a revenit la Iași, unde a fost numit profesor la Seminar și vicar parohial. Și-a petrecut mult timp în bibliotecile din Iași, studiind și adunând material istoric. În 1919 a fost numit paroh la Răchiteni (1919-1923), iar după doi ani a început să administreze și parohia Butea (1923-1933). Din 1923 a rămas numai paroh de Butea. În această calitate a muncit mult pentru binele spiritual al credincioșilor, a refăcut biserica parohială și le-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Și-a petrecut mult timp în bibliotecile din Iași, studiind și adunând material istoric. În 1919 a fost numit paroh la Răchiteni (1919-1923), iar după doi ani a început să administreze și parohia Butea (1923-1933). Din 1923 a rămas numai paroh de Butea. În această calitate a muncit mult pentru binele spiritual al credincioșilor, a refăcut biserica parohială și le-a construit pe cele din Fărcășeni și Caracași 734. A decedat în august 1933, din cauza paraliziei 735. A fost un preot

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost desemnat prefect pentru seminariștii din Iași înainte de a fi sfințit preot (în ianuarie 1907), funcție pe care a deținut-o apoi mai mulți ani. În perioada în care seminarul din Iași a fost închis, în timpul Primului Război Mondial, a fost numit paroh la Văleni, Fărăoani și Bacău. La 18 octombrie 1920 a fost redeschis seminarul din Iași, iar preotul Mihai Robu a fost desemnat prefect și profesor la această instituție. În paralel, a activat și ca secretar al episcopului de Iași, Alexandru

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
octombrie 1920 a fost redeschis seminarul din Iași, iar preotul Mihai Robu a fost desemnat prefect și profesor la această instituție. În paralel, a activat și ca secretar al episcopului de Iași, Alexandru Theodor Cisar. A fost numit din nou paroh la Horlești de data aceasta, în iunie 1922. În această perioadă a deținut și funcția de capelan la Mănăstirea "Notre Dame de Sion" din Iași, colaborând consistent și la revista Lumina creștinului 748. A fost numit episcop de Iași de către

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la mai multe licee din oraș. A continuat editarea revistei Lumina creștinului (pentru o scurtă perioadă) în atelierele catolicului Alexandru Terek, deoarece tipografia "Presa Bună" deportată la Beiuș nu a mai revenit la vechiul sediu. În 1946 a fost numit paroh la Dărmănești, unde a deschis o școală de dascăli. În perioada regimului comunist a deținut câteva funcții în mai multe localități, dintre care amintim: vicar și organist la catedrala "Sfântul Iosif" din București (a fost numit în 1951 de către monseniorul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În perioada regimului comunist a deținut câteva funcții în mai multe localități, dintre care amintim: vicar și organist la catedrala "Sfântul Iosif" din București (a fost numit în 1951 de către monseniorul Petru Pleșca) unde a activat timp de șapte ani; paroh la Turnu Severin în 1958 (din cauza unor neînțelegeri, a stat doar câteva luni apoi s-a întors în Moldova); în 1959 a fost desemnat paroh la Moinești, unde a construit biserica din filiala Pietrosu și casa parohială din Moinești. Ultima

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost numit în 1951 de către monseniorul Petru Pleșca) unde a activat timp de șapte ani; paroh la Turnu Severin în 1958 (din cauza unor neînțelegeri, a stat doar câteva luni apoi s-a întors în Moldova); în 1959 a fost desemnat paroh la Moinești, unde a construit biserica din filiala Pietrosu și casa parohială din Moinești. Ultima perioadă din viață (din 1983 până la moartea sa, în 1993) a petrecut-o ca preot pensionar la parohia "Sfântul Nicolae" din Bacău. Preotul Constantin Hausner

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Iași, fiind primul preot catolic originar din acest oraș. A fost numit vicar parohial, iar ulterior arhivar al episcopiei. În perioada decembrie 1938 august 1939 a fost director responsabil al revistei Lumina creștinului. A urmat apoi numirea sa ca paroh în mai multe comunități catolice din dieceza de Iași, dintre care amintim: Oțeleni (numit în 20 mai 1939), Dărmănești (1939-1945), Gioseni (1945-1961), Nicolae Bălcescu și altele. A murit la data de 5 martie 2002. Preotul Petru Pal S-a născut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ultimelor apariții editoriale la Editura "Presa Bună" și "Serafica"; a promovat-o pe aceasta din urmă în calitatea de secretar episcopal, pe când îl însoțea pe episcopul Mihai Robu în satele catolice din Moldova, cu ocazia vizitelor canonice. El a recomandat parohilor și credincioșilor să sprijine presa catolică. Ca publicist, s-a făcut remarcat prin seria de articole publicate ani de-a rândul, prelucrate după studiile scriitorului Alban Stolz și apărute sub titlul Salutare îngerească 756. În perioada 17 octombrie 1930 2

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ca publicist, s-a făcut remarcat prin seria de articole publicate ani de-a rândul, prelucrate după studiile scriitorului Alban Stolz și apărute sub titlul Salutare îngerească 756. În perioada 17 octombrie 1930 2 decembrie 1932, Iosif Ghiuzan a fost paroh provizoriu la Dărmănești. A suferit de pe urma unor afecțiuni gastro-intestinale, murind subit în tren, în dreptul stației CFR Bârnova, la 2 decembrie 1932757. Ceremonialul oficial al înmormântării, prezidat de episcopul Mihai Robu, a avut loc în catedrala din Iași, iar la rugămintea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apoi la San Miniato. În 1912 a plecat din nou la Roma, pentru a susține examenul de misionar apostolic, după care s-a întors definitiv în țară, fiind numit vicar la Săbăoani 759. În primăvara anului 1913 a publicat, împreună cu parohul de Săbăoani Grațian Carpati, revista Viața, al cărei redactor a fost o lungă perioadă de timp. În 1918 a pus bazele publicației Terțiarilor Franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană. Între 1914 și 1923 a fost preot în parohiile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În 1918 a pus bazele publicației Terțiarilor Franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană. Între 1914 și 1923 a fost preot în parohiile catolice de la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Fărăoani. Din august 1923 până în august 1943 a fost paroh la Bacău. În această perioadă a și predat, fiind profesor de italiană (1923-1929), a coordonat parohia Pustiana (1929-1934) și a călătorit de câteva ori a fost în străinătate, în scopuri spirituale. În primăvara anului 1944 și-a început peregrinarea prin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
oficiul de maestru de novici pentru frații clerici și laici ai ordinului franciscan. În anul 1929 a îmbrățișat ritul greco-catolic, fiind trimis în dieceza de Oradea, unde și-a desfășurat apostolatul la Drăgești, Gruilung, Decănești și Calea Mare. A fost paroh secund al catedralei din Oradea, oficiu ce i s-a dat și la Beiuș, după căderea vremelnică a nordului Ardealului. A murit la Săbăoani în seara zilei de miercuri, 15 martie 1944. Din bogata sa activitate vom schița un singur

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]