13,759 matches
-
sub formă de pulbere folosită la prăfuit (20-25 kg/ha), sub formă de sulf muiabil de 80 % cu particule de 10-15 µm, folosit în concentrație de 1 % în doze de 1000-1500 l/ha sau sub formă de sulf coloidal cu particule de 0,25-1,25 %. Se mai folosește ca sulf bulgăre (amorf) la dezinfectarea serelor și a spațiilor de depozitare în doză de 30 g/m3 spațiu, prin ardere și mai există sub formă de paste și soluții. Sulful mai poate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și frumos - sunt motive care au făcut în ultimii ani că limba română - o grădină de flori - să fie invadată și de buruieni. În formarea cuvintelor, sufixe sau prefixe practicate în limba română stau la baza creerii unor noi termeni. Particula “ar” este asociată spre exemplu, substantivului “benzină“ pentru a crea un nou cuvânt “benzinar“. Este corect ? Nimeni nu spune ! Sau adăugarea particulei “ist“ la “știri” pentru a forma cuvântul “știrist“, cel care transmite știri. Dacă formarea unor noi cuvinte este
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
buruieni. În formarea cuvintelor, sufixe sau prefixe practicate în limba română stau la baza creerii unor noi termeni. Particula “ar” este asociată spre exemplu, substantivului “benzină“ pentru a crea un nou cuvânt “benzinar“. Este corect ? Nimeni nu spune ! Sau adăugarea particulei “ist“ la “știri” pentru a forma cuvântul “știrist“, cel care transmite știri. Dacă formarea unor noi cuvinte este un fenomen întâlnit la o anumită scară, dar cât de cât controlabil, o problemă mai dificilă este aceea a neologismelor care se
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
cu soluție de azotat de argint. Filtrul cu reziduul insolubil în acid clorhidric se introduce din nou în creuzet, se evaporă cu atenție pe baie de apă, apoi se încălzește la becul de gaz până se obține un reziduu fără particule de cărbune. Se introduce apoi creuzetul în cuptorul de calcinare încălzit la 550 C și se calcinează până se obține un rezidu fără particule de cărbune. Se răcește creuzetul în exicator până la temperatura camerei și se cântărește cu precizie de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
baie de apă, apoi se încălzește la becul de gaz până se obține un reziduu fără particule de cărbune. Se introduce apoi creuzetul în cuptorul de calcinare încălzit la 550 C și se calcinează până se obține un rezidu fără particule de cărbune. Se răcește creuzetul în exicator până la temperatura camerei și se cântărește cu precizie de 0,0002 g. Se repetă calcinarea, răcirea și cântărirea până când diferența între două cântăriri este de maximum 0,001 g. Se efectuează două determinări
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
3. METODA POLARIMETRICĂ Principiul metodei Metoda polarimetrică se bazează pe activitatea optică a glucidelor în soluție, adică pe proprietatea acestora de a roti la dreapta sau la stânga planul luminii polarizate care străbate soluția. Lumina se propagă prin mișcări vibratorii. Vibrațiile particulelor de lumină sunt transversale, adică aceste particule oscilează perpendicular pe direcția de propagare a undelor care este însăși raza luminoasă și se fac la lumina obișnuită, în toate direcțiile. În anumite condiții (prin reflexie, prin dublă refracție) vibrațiile transversale ale
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
se bazează pe activitatea optică a glucidelor în soluție, adică pe proprietatea acestora de a roti la dreapta sau la stânga planul luminii polarizate care străbate soluția. Lumina se propagă prin mișcări vibratorii. Vibrațiile particulelor de lumină sunt transversale, adică aceste particule oscilează perpendicular pe direcția de propagare a undelor care este însăși raza luminoasă și se fac la lumina obișnuită, în toate direcțiile. În anumite condiții (prin reflexie, prin dublă refracție) vibrațiile transversale ale luminii se orientează într-un singur plan
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în prealabil probat) aplicat prin înșurubare, iar butirometrul se protejează cu o bucată de pânză, după care se agită prin răsturnări repetate până la arderea completă a substanțelor proteice și omogenizarea amestecului, care are aspect brun-negricios, fără să se mai observe particule albe. Butirometrul, având conținutul cald, este introdus în centrifugă, iar după atingerea turației de 1000 ture/minut, se centrifughează încă 23 minute, după care centrifuga se lasă să se învârtească în continuare prin inerția imprimată. Se scoate butirometrul din centrifugă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
exicator până la greutate constantă. Se notează greutatea cu G’. VIII.2. VERIFICAREA INTEGRITĂȚII Aceste determinări permit monitorizarea conformității și calității lipidelor din substraturile alimentare. VIII.2.1. Determinarea substanțelor insolubile în eter Substanțele insolubile în eter sunt reprezentate de totalitatea particulelor de țesut conjunctiv și alte impurități mecanice (pământ, nisip, etc.). A. Determinarea calitativă într-o eprubetă se introduce 2-3 g grăsime peste care se toarnă 5 10 ml eter etilic, se agită bine până ce toată grăsimea s-a dizolvat, după
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
două maxime sau două minime consecutive și este direct proporțională cu lungimea de undă. Dacă se înlocuiește filtrul verde (λ1= 5·10 -5cm) cu filtrul roșu (λ2= 6,5·10 -5cm), interfranja se va mări de. 5. Fotonul este o particulă cu următoarele caracteristici: a. este numită particula de lumină; b. are energia h · λ; c. are energia h · υ; d. intră în componența oricărei radiații electromagnetice. 6. Lucrul de extracție al unui fotoelectron de la suprafața wolframului este; lungimea de undă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este direct proporțională cu lungimea de undă. Dacă se înlocuiește filtrul verde (λ1= 5·10 -5cm) cu filtrul roșu (λ2= 6,5·10 -5cm), interfranja se va mări de. 5. Fotonul este o particulă cu următoarele caracteristici: a. este numită particula de lumină; b. are energia h · λ; c. are energia h · υ; d. intră în componența oricărei radiații electromagnetice. 6. Lucrul de extracție al unui fotoelectron de la suprafața wolframului este; lungimea de undă de prag pentru wolfram este. Se consideră
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
înregistrat a fost de 35 de minute, dar pot fi și de câteva secunde. Singurul moment când soarele este vizibil este atunci când mare parte din soare este sub orizont. Flashul verde este format când lumina este refractată și dispersată de particulele din atmosferă. Dispersia luminii creează un spectru vertical de culori, care dispar una câte una, urmând soarele sub linia orizontului. Deasemenea un alt fenomen care determină apariția razei verzi este difuzia luminii (împrăștierea luminii care produce culoarea cerului și culorile
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
aflați la înălțimi foarte mari. De asemenea, la ieșirea din nor, fasciculul luminos suferă fenomenul de difracție, explicând astfel fenomenul de iridescență a norilor stratosferici polari. Spectaculoasele aurore polare În regiunile din proximitatea zonelor polare apare ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn, numit auroră polară. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală, termen folosit inițial de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a emis ipoteza potrivit căreia câmpul magnetic terestru ar fi legat de fenomenul de formare a aurorelor boreale. În 1896 prima auroră a fost reprodusă în laborator de către Kristian Birkeland ( Fig. 3.6.) Lucrările lui Carl Stormer în domeniul mișcării particulelor electrizate în câmp magnetic au facilitat înțelegerea mecanismului de formare a aurorelor. În deceniul 1950 a fost descoperită emisia de materie a Soarelui, denumită vânt solar, efect care explică, între altele, și poziționarea cozii cometei, întotdeauna opusă față de Soare. Această
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
vânt solar este un amestec gazos de electroni liberi și cationi, emis de Soare în toate direcțiile, ca rezultat al temperaturii înalte a coroanei solare, stratul exterior al stelei. În timp ce vântul solar interacționează cu marginile câmpului magnetic terestru, unele dintre particule sunt atrase de acesta. Ele urmează apoi liniile câmpului magnetic în jos spre ionosferă, strat atmosferic situat între 60 și 800 km deasupra scoarței terestre. Particulele vântului solar capturate de către câmpul magnetic terestru au tendința de a se acumula în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
exterior al stelei. În timp ce vântul solar interacționează cu marginile câmpului magnetic terestru, unele dintre particule sunt atrase de acesta. Ele urmează apoi liniile câmpului magnetic în jos spre ionosferă, strat atmosferic situat între 60 și 800 km deasupra scoarței terestre. Particulele vântului solar capturate de către câmpul magnetic terestru au tendința de a se acumula în centurile Van Allen și provoacă aurorele polare atunci când pătrund în atmosfera terestră în apropierea polilor. Centurile Van Allen sunt zone toroidale ale magnetosferei terestre ce înconjură
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
tendința de a se acumula în centurile Van Allen și provoacă aurorele polare atunci când pătrund în atmosfera terestră în apropierea polilor. Centurile Van Allen sunt zone toroidale ale magnetosferei terestre ce înconjură ecuatorul magnetic și conțin o mare concentrare de particule energetice. Când aceste particule interacționează cu gazele din ionosferă se produce acest impresionant spectacol de lumini, bine cunoscut sub numele de auroră. Pământul se comportă ca un magnet uriaș, cu Polul Sud în emisfera boreală și cu Polul Nord în cea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
acumula în centurile Van Allen și provoacă aurorele polare atunci când pătrund în atmosfera terestră în apropierea polilor. Centurile Van Allen sunt zone toroidale ale magnetosferei terestre ce înconjură ecuatorul magnetic și conțin o mare concentrare de particule energetice. Când aceste particule interacționează cu gazele din ionosferă se produce acest impresionant spectacol de lumini, bine cunoscut sub numele de auroră. Pământul se comportă ca un magnet uriaș, cu Polul Sud în emisfera boreală și cu Polul Nord în cea australă, care atrage și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
adică pentru magnetosferă (Fig. 3.8.) care devine puternic deformată având forma unei cvasielipse foarte alungită. Cavitatea geomagnetică prezintă la exterior teaca magnetosferei, iar în interior zonele aureolare care coboară până în ionosfera inferioară și zonele capcană în care sunt capturate particulele solare, fiind formate din centuri de radiații centurile Van Allen. Numită inițial strat Appleton, numele actual de ionosferă a fost dat de către Sir Robert Alexander Watson-Watt în 1929. Densitatea sa scade cu altitudinea, astfel la 60Km de sol presiunea devine
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
și permite propagarea undelor scurte. Astfel de la nivelul suprafeței planetare până la 105-115Km predomină azotul molecular 78,90% și oxigenul molecular 20,95% și în proporție redusă : argon, neon, heliu, kripton, dioxid de carbon, hidrogen, xenon, ozon, radon, vapori de apă, particule în suspensie. Între 115 și 200Km elementul principal este azotul molecular alături de care sunt în cantități mici : O2, O, N, He, H etc. De la 200Km la 1000Km devine predominant oxigenul atomic, în cantități mici : O2, N2, He, H etc. Aceste
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în suspensie. Între 115 și 200Km elementul principal este azotul molecular alături de care sunt în cantități mici : O2, O, N, He, H etc. De la 200Km la 1000Km devine predominant oxigenul atomic, în cantități mici : O2, N2, He, H etc. Aceste particule electrice ce ajung în magnetosferă de la Soare au o energie de 1 până la 15 keV iar coliziunea lor cu atomii de gaz din atmosferă determină energizarea acestora din urmă. Prin fiecare coliziune o parte din energia particulei este transmisă atomului
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
H etc. Aceste particule electrice ce ajung în magnetosferă de la Soare au o energie de 1 până la 15 keV iar coliziunea lor cu atomii de gaz din atmosferă determină energizarea acestora din urmă. Prin fiecare coliziune o parte din energia particulei este transmisă atomului atins, într-un proces de ionizare, disociere și excitare a particulelor. În timpul ionizării, electronii se desprind de atom, care încarcă energie și determină un efect de ionizare de tip domino în alți atomi. Excitația rezultă în emisie
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de 1 până la 15 keV iar coliziunea lor cu atomii de gaz din atmosferă determină energizarea acestora din urmă. Prin fiecare coliziune o parte din energia particulei este transmisă atomului atins, într-un proces de ionizare, disociere și excitare a particulelor. În timpul ionizării, electronii se desprind de atom, care încarcă energie și determină un efect de ionizare de tip domino în alți atomi. Excitația rezultă în emisie, ducând atomul în stări instabile, dat fiind că aceștia emit lumină în frecvențe specifice
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
200 Km de insula Johnston, locul unde s-a produs explozia. Cercetătorii au reușit să creeze un efect auroral de culoare verde, cu vizibilitate redusă pe Terra, emițând raze radio pe cerul nocturn. La fel ca în cazul fenomenului natural, particulele atingeau ionosfera, stimulând electronii din plasmă. La ciocnirea electronilor cu atmosfera terestră erau emise razele de lumină. Acest experiment a adus noi informații despre efectele ionosferei în comunicațiile prin radio. Crepusculul Crepusculul este fenomenul succesiunii culorilor pe fundalul cerului la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
desfășurându-se într un spațiutimp limitat (principiul localizăriiă, o acțiune neputându-se propaga mai repede decât viteza luminii, considerată viteză limită în Univers. Totuși, nici teoria relativității generalizate nu reușea să explice toate fenomenele fizice - în special cele legate de particulele elementare, particule pe care fizica newtoniană le considerase până atunci ca fiind punctiforme, ulterior fiind asimilate unor bile rigide. Fondatorul fizicii cuantice, fizicianul Max Planck (1858- 1947Ă, în urma studierii radiațiilor emise de corpul negru, descoperea în anul 1906 faptul că
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]