KorAP: Find »[drukola/base=pasa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...139 140 141 ...274 >

6,839 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618

noi, ceilalți, suntem petrecăreți notorii, se băgă În seamă Leo, cu mândrie. — Și face publicitate și petrecerii Playboy! adăugă Skye. Chiar nu știu cine a putut să le dea informația asta, am mormăit eu. Nici măcar nu e reală. —Bette, dragă, nu-mi pasă dacă e reală, mie-mi pasă că s-a scris. Ai făcut lucruri minunate pentru echipă În scurtul timp de când ești la noi. În plus, Danny va fi Încântat că a fost menționat clubul. Ține-o tot așa. Și acestea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
băgă În seamă Leo, cu mândrie. — Și face publicitate și petrecerii Playboy! adăugă Skye. Chiar nu știu cine a putut să le dea informația asta, am mormăit eu. Nici măcar nu e reală. —Bette, dragă, nu-mi pasă dacă e reală, mie-mi pasă că s-a scris. Ai făcut lucruri minunate pentru echipă În scurtul timp de când ești la noi. În plus, Danny va fi Încântat că a fost menționat clubul. Ține-o tot așa. Și acestea fiind spuse, am trecut la una

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
cu o bancnotă făcută sul În mână. O fată care părea să fie goală era Încolăcită pe genunchii săi. Îl fixa cu o privire care depășea admirația și se apropia de venerație. Trase pe nas rapid, fără efort și-i pasă fetei bancnota, apoi Își aranjă masca Înapoi pe față. —Cally, Cal-man, ea e Bette. Bette, Caleb, tipul care a dat această petrecere supertare și, Începând de azi, un domn care a schimbat prefixul la trei. —Bună, Caleb, mă bucur să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
se adresă celuilalt paznic. —Anthony, lasă-i să intre. Anthony, care fusese până atunci surprinzător de Împăciuitor și non-agresiv, păru Îngrozit de această Întorsătură și Începu să-și apere părerea. —Frate, sunt optzeci de oameni, ce mă-sa. Nu-mi pasă câți bani au, e curul meu la mijloc dacă... — Am spus să-i lași să intre. Eliberează oricâte mese e nevoie și dă-le tot ce vor. Acum. Și cu asta, Sammy se mai uită o ultimă oară la mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
cu mâna și, dacă nu-l priveai de foarte aproape, nu ți s-ar fi părut altceva decât o mâncărime normală de nas, poate o mică reacție alergică. O umplu din nou Într-o secundă sau două și i-o pasă insesizabil Elisei, care lucră tot la fel de repede, astfel Încât nu puteam fi sigură ce i-a trecut pe sub nas sau când. După alte câteva secunde, cheia se Întorsese la loc În poșetă și amândoi săreau de la locurile lor, pregătiți să ia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
o săptămână Întreagă de droguri pe nas și nici un pic de mâncare și să dea colțu’ În scaunul meu, că eu o să am grijă de ele. După părerea mea, e la fel ca și cu drogații cu heroină: nu-mi pasă câtuși de puțin dacă te droghezi, frate, dar nu face supradoză În casa mea, pentru că atunci devine problema mea. Știi? Am aprobat. Lumea are noroc că există un tip atât de sensibil ca Marco, m-am gândit. — Unii o pățesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
Sammy a venit aici ca să-și viziteze familia, am spus, uitându-mă la ei cu ceea ce speram să fie o privire de avertisment, ca s-o lase mai moale. Am luat o lingură din zahărul cafeniu, neprelucrat și i-am pasat bolul lui Sammy. —Apropo, care a fost de data asta scuza lui Will pentru că n-a reușit să ajungă? Întrebă nonșalant mama. Sammy se băgă Înainte ca eu să pot interveni, fără să-și dea seama că părinții mei știau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
mai pot să scap așa ușor. Categoric, la Început nu m-am gândit că o să existe și aspectul ăsta, dar devine evident că astea sunt așteptările. Dar cum rămâne cu soțul ei? am Întrebat. —Ce-i cu el? Nu-i pasă că soția lui a angajat un tânăr superb care stă tot timpul pe la ea pe-acasă, o ajută cu activitățile ei diverse de strângere de fonduri și o Însoțește În escapade romantice de weekend la Istanbul? Îmi Închipui că nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
dar te asigur că n-am ajuns până acolo... Sammy Își termină a doua ceșcuță de cafea și păru să analizeze asta. Deci spui că nu te-ai culcat niciodată cu el? L-am privit, mulțumită să văd că-i pasă. N-am ajuns nici măcar pe-aproape. Și, ca să respect tot adevărul, chiar am Încercat să-l seduc de câteva ori. Întotdeauna apare o scuză - prea multă băutură, o noapte prelungită cu altă fată. E mai mult decât jignitor când te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
care o făcu să râdă. M-am uitat la ei un timp, printre Înghițiturile din friptura de miel cu chimen și mărar, apoi mi-am lăsat privirea să rătăcească de-a lungul mesei: cu toții sporovăiau veseli În timp ce-și pasau platourile și-și umpleau unii altora paharele de șampanie. I-am auzit pe părinții mei cum i se prezentau lui Kelly, În timp ce Courtney Îi vorbea mamei Penelopei despre clubul nostru, iar Simon le spunea bancuri lui Michael și Megu. Stăteam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731

ghemuiți în paiele așezate pe podișca saniei. Nu le venea să scoată măcar o vorbă. Nici moș Pavel nu avea chef de cislă. Într-un târziu, Todiriță și-a dres glasul și a deschis vorba, oftând: ― Ție, Dumitre, ce îți pasă? Tu ești sergent: „Soldat, drepți! Soldat, culcat! Târâș, marș!”... Numai în cap nu-i pui să steie. Încolo, în toate felurile... Da’ eu, un biet căprar, ce mă fac, dacă cad pe mâna unuia ca sublocotenentul cel pe care l-

Caietul crâsmarului by Vasile Iluca (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
băiete! ― Adică ce vrea să însemne asta? ― Nu mare lucru. Doar că acușica, când vor porni ploile, au să înceapă și aplicațiile: de zi și cele de noapte, cele mai plăcute... Atunci să te văd, Todiriță băiete! ― Ție ce îți pasă? Îți umblă gura ca melița: „încărcați, distanță... înălțător”... și câte alte comenzi... iar dacă ceva nu-i bine, urmează „la loc comanda!” Te-ai întrebat tu ce are de tras unul ca mine? Un amărât de servant? Știi tu câte

Caietul crâsmarului by Vasile Iluca (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280

de jumătăți de răspunsuri, pentru ca Mal să înțeleagă toată povestea. Stefan Heisteke fusese lăsat în grija unor veri de încredere chiar înainte ca Celeste și soțul ei, antinaziști convinși, să fie arestați de nemți. Verii fugiseră și ei și îl pasaseră pe băiat unor rude îndepărtate, care, la rândul lor, îl lăsaseră cu câțiva prieteni de-ai lor, iar aceștia l-au lăsat în grija unor cunoștințe sechestrate în subsolul unei fabrici părăsite. Stefan a stat acolo aproape doi ani, împreună cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
masă. Îl văzu pe Danny, înghiți o îmbucătură dintr-un sandviș și spuse: — Arăți rău de tot. — Chiar atât de rău? — Arăți și speriat. Danny căscă. Îl dureau gingiile. — Am văzut cadavrele și nu cred că ălora de la LAPD le pasă. Asta e ceva de speriat. Layman își șterse gura cu un colț de cearșaf. — Mai am câteva sperieturi pentru tine. Momentul decesului: cu douăzeci și șase până la treizeci de ore în urmă. Amândoi bărbații au fost violați anal, iar posesorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
legal, iar cu câteva zile în urmă am citit că individul a fost asasinat. Mă așteptam să văd poliția la ușă, iar acum iată-te aici. Sunt cumva suspect de moartea lui Lindenaur? Buzz spuse: — Nu știu și nu-mi pasă. Mă interesează poliția din Santa Monica. — Nu, nu cred. Asta are de-a face cu afirmații injurioase emise de Duane Lindenaur la adresa mea și la prezența mea non sequitur într-un local frecventat de anumiți indivizi mai puțin respectabili atunci când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
asta? Danny se aplecă peste pupitru. — E un caz important și vei beneficia de recunoașterea cuvenită în momentul rezolvării lui. Niles pufni. — E un jeg de homo, n-o să-l prindem niciodată și chiar dacă-l prindem, ce importanță are? Îți pasă câți poponari o să mai taie? Mie nu. Danny clipi la auzul cuvintelor „homo” și „poponar”. Clipi din nou, fixându-l pe Niles și dându-și seama că nu folosise cuvântul „homosexual” pentru profilul făcut asasinului. — Suntpolițist, așa că-mi pasă. E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
Îți pasă câți poponari o să mai taie? Mie nu. Danny clipi la auzul cuvintelor „homo” și „poponar”. Clipi din nou, fixându-l pe Niles și dându-și seama că nu folosise cuvântul „homosexual” pentru profilul făcut asasinului. — Suntpolițist, așa că-mi pasă. E un caz bun pentru carierele noastre. — Pentru cariera ta, băiete. Ai nu știu ce aranjament cu un evreu de la Procuratură. — Niles, las-o moartă! Danny privi în jur ca să vadă cine țipase, își simți gâtul vibrând și văzu că degetele lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
o a doua carieră, cea de comedian. Exact ca mine. Fasciștii mi-au luat cariera de scenarist, iar acum scriu romane istorice romanțate sub pseudonimul Erica St. Jane. Iar editorul meu știe ce fel de politică fac, însă nu-i pasă. Nici șefului soției mele nu-i pasă, iar ea e profesoară universitară la California State. Nu ne poți face nici un rău. Vocea unui bebeluș nevinovat. Mal se uită cum Lenny Rolff își reia munca de la pagina 399 din Pe urmele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
Exact ca mine. Fasciștii mi-au luat cariera de scenarist, iar acum scriu romane istorice romanțate sub pseudonimul Erica St. Jane. Iar editorul meu știe ce fel de politică fac, însă nu-i pasă. Nici șefului soției mele nu-i pasă, iar ea e profesoară universitară la California State. Nu ne poți face nici un rău. Vocea unui bebeluș nevinovat. Mal se uită cum Lenny Rolff își reia munca de la pagina 399 din Pe urmele dublonilor pierduți. Țăcănitul mașinii de scris răsună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
Unchiul Ace și-a plecat capul, a zis da, s-a conformat și de atunci i-a trimis mereu de Crăciun câte o rață glazurată și o felicitare respectuoasă, iar Mal se gândea de fiecare dată cum să i-o paseze fratelui său - pe vremea când încă mai vorbea cu el. El. Desmond. Big Des. Marele Des. Desmond Confrey Considine, cel care l-a silit să pătrundă în casele întunecate și să devină polițist. Profesionist. Cu trei ani mai mare. Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
noaptea asasinatelor. Cu martori beton. Am făcut o nouă cercetare a zonei: nada, nimic. S-a scurs deja prea mult timp. Ghetoul negrilor, Griffith Park, locul unde a fost aruncat Goines... nimic. Nimeni n-a văzut nimic, nimănui nu-i pasă. Iar cu informatorii - nici o șansă. Tipul e un singuratic și pun pariu pe toată pensia mea că nu umblă cu derbedei. Personal m-am axat pe alți trei suspecți, despre care am aflat că sunt eliberați condiționar: doi poponari și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
simți că are chef s-o pălmuiască până când cățeaua se va înfuria, devenind un dușman pe măsură. Zău că mi-ar plăcea, spuse el. Tovarășul sincer și direct, variantă comunistă. Claire spuse: — Ted, sunt logodită. Danny îi răspunse: — Nu-mi pasă. Claire se întinse după poșetă și scoase de acolo o carte de vizită parfumată, punând-o apoi pe masă. — Ar trebui măcar să ne cunoaștem mai bine. Câțiva membri din sindicat vor veni diseară acasă la mine. Treci și tu pe-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
local, alunecă până în dreptul mesei lor și zise: — Bună, dulceață. Nu te-am mai văzut de-un car de vreme. Claire își abătu privirea. Danny se ridică în picioare. Mulatrul reluă: — Ți-ai uitat vechii prieteni. Dar crezi că-mi pasă? Apoi continuă să unduiască printre mese. Claire își aprinse o țigară. Bricheta îi tremura. Danny o întrebă: — Cine era? — O, un prieten de-al unui prieten de-al meu. Odinioară eram înamorată de cântăreții de jazz. Mulatrul își croise drum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
încercat să-l șantajeze, amenințându-l că îl va turna la presă dacă nu-i oferea niște informații speciale, informații despre care Gordean susține că nu există. Mal medită asupra acestor acuzații. — Cine e informatorul tău, Dudley? Și de ce vă pasă așa de mult de Upshaw, ție și lui Breuning? Dudley zâmbi - un rechin simpatic. — N-aș vrea ca instabilitatea psihică a flăcăului să-i afecteze activitatea în ancheta marelui juriu. Și nu voi divulga numele informatorilor mei, cum n-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
sufletul, lăsându-l pe Duarte să se zbată și să țipe în voie, apoi îngenunche lângă el. — Știu că mi-ai văzut fotografia. Știu că m-ai văzut și la morgă și că m-ai turnat lui Claire. Nu-mi pasă și mi se rupe de AUFT și de belitul ăla de Pericol Roșu. Vreau să-l prind pe asasinul lui Augie, iar instinctul îmi spune că omorul are legătură cu cazul Sleepy Lagoon. Poți vorbi cu mine acum sau te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]