8,224 matches
-
com/ (23 decembrie 2007). Data accesării articolului respectiv trebuie menționată În eventualitatea că pagina citată de pe Internet a fost ulterior ștearsă. La fel se procedează și În cazul cărților postate pe Internet: Ilie Rad, „«Întâlnire» târzie cu Raoul Șorban”, În Patriarhul ardelean, http://raoulsorban.wordpress.com (2 ianuarie 2008). De remarcat faptul că, În cazul revistelor sau al cărților electronice, uneori, nu se poate indica pagina, care nu este precizată În varianta electronică. Așa cum spuneam, În străinătate au apărut deja multe
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Ortodoxe în istorie. Terminând lucrările acestui congres ne îndreptăm gândul către scumpul nostru Rege și către întreaga Familie Regală în frunte cu Majestatea sa Regina Maria, cărora le aducem asigurarea unui devotament ce nu s-a dezmințit niciodată. Prea Veneratului Patriarh, Membrilor Sfântului Sinod, Mitropoliți și Episcopi și întregul Cler, îi asigurăm că în noua perioadă de activitate ce se va deschide astăzi, Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române va croi noi drumuri având același țel: aprinderea de flăcări care să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cazul Bulgariei, țară ortodoxă, aliată cu Germania nazistă, care are populație evreiască pe teritoriul ei și care nu și-o pierde În lagărele de concentrare. În momentul respectiv, poziția aproape unanimă a clasei politice bulgare, inclusiv a țarului și a patriarhului, era una de rezistență În raport cu exigențele lui Eichmann și ale celorlalți birocrați ai genocidului, care cereau deportarea evreilor din Bulgaria. Evreii din Salonic, spre exemplu, au fost deportați, dar Grecia era ocupată. Facem distincție Între țările ocupate și cele aliate
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
distinse și cele mai nobile ale Europei apusene, până după începutul veacului al XVI-lea influențat de capriciul tuturor aventurilor ”. Ideea bizantină se răspândește la multe popoare din sud-estul european prin cel ce avea să patroneze viața ortodoxă a Balcanilor, patriarhul de la Constantinopol; va supraviețui insă, și avem de gând să invocăm noi dovezi istorice în acest sens, prin toți acei istorici, reporteri și poeți arhaizați, artiști plastici și arhitecți, politicieni sau ideologi care au purtat cu ei în Răsărit ori
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
doar Occidentului. Din idei și tendințe diferite se va naște saltul spre evul modern. Nu întâmplător în această amplă mișcare vom putea asocia numele lui Georgios Gemistos Plethon de acelea ale lui Georgios Skolarios (cunoscut și sub numele de Gennadios, patriarh al Constantinopolului), Theodoros Gaza (din Salonic, învățatul care a tradus în latină scrierile de filosofie naturală ale lui Aristotel), Bessarion (arhiepiscop de Niceea, devenit cardinal după Conciliul de la Florența), Georgios Trapezuntios (profesor de limbă și literatură greacă la Veneția, mai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu atât mai puțin coincid manifestările lor. Mai apoi chiar în sânul Bisericii se pot face distincții privind orientările, după cum între intelectualii credincioși se pot face disocieri, de exemplu între conservatorii din mediul călugăresc și personalitățile bisericești. Cazul lui Dositei, patriarhul Ierusalimului, este dintre cele mai cunoscute pentru nivelul superior de înțelegere a destinului politic și cultural al Europei de Sud-Est. Intervențiile sale în viața politică și peregrinările la București, Iași și Moscova aveau ca scop nu numai menținerea autorității ecleziastice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cele mai cunoscute pentru nivelul superior de înțelegere a destinului politic și cultural al Europei de Sud-Est. Intervențiile sale în viața politică și peregrinările la București, Iași și Moscova aveau ca scop nu numai menținerea autorității ecleziastice sau întipărirea supremației patriarhului, ci și eliberarea de sub servituțile politice, răspândirea tiparului, ridicarea culturii generale a popoarelor. Evident că mișcarea de idei din veacul al XVI-lea și al XVII-lea nu s-a limitat la reflecții izvorâte doar din lumea bisericească; ea era
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
universității padovane și tiparnițelor venețiene, prin urmare este îndreptățită afirmația potrivit căreia „Veneția a fost poarta de intrare a Reformei în Peninsula Balcanică”. Activitatea didactică a lui Theofil Corydaleu, influența exercitată asupra elevilor săi, în marea lor majoritate preoți, episcopi, patriarhi, profesori, face posibilă răspândirea pe scară largă a ideilor acestui ultim mare aristotelic. Filosoful nu se mulțumește cu invocarea lui Aristotel, el pune accent pe clasificarea științifică și pe comentarea operei lui Aristotel; Introducere în logică, Comentarii la metafizica, Comentarii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
oameni politici, scriitori. Nu doar Corydaleu sau orientarea ideatică imprimată de el sunt promotoare ale unui dinamism în gândire. Dacă ar fi să-i invoc acum doar pe greci, ar trebui să amintesc numele lui Chiril Lucaris, organizatorul învățământului modern, patriarhul constantinopolitan care stimulează luminarea prin cultură a credincioșilor săi, înființând tipografii, școli, atrăgând în jurul său tot ceea ce era mai bun în literatura elenă a timpului; apoi, pe elevii lui Corydaleu: Panayotis Nikousios, Evghenie Etolianul și Ioannis Cryofillis, căci lucrările lor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
servit atunci în reconstituirea unui aspect din multitudinea interferențelor politice și culturale ale Europei Centrale și de Sud-Est. După moartea lui Stratimirović, fondurile Patriarhiei cresc într-un ritm lent; contribuie la această stare de lucruri și nefericita soartă a cărților patriarhului Iosif Rajacić, care, în loc să ajungă în colecția centrală, a rătăcit în mai multe biblioteci personale ale nepoților săi. Cf. B.C. Cirković, op. cit., p. 413. Iată de ce spuneam că biblioteca mitropolitană a avut o istorie meandrată: în 1790 s-a mutat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și astăzi, legislația germană, de pildă, interzice părinților să-și numească fiii „Iuda”, pentru a nu-i supune pe aceștia oprobriului public. În secolul I, conotația era sută la sută pozitivă. Numele trimite la unul din cei doisprezece fii ai patriarhului Iacob, Iuda, strămoșul eponim al unuia din cele douăsprezece triburi. De asemenea, el trimite la un șir Întreg de comandanți militari naționaliști, patrioți, Începând cu Iuda Macabeul. Numele se Întâlnea frecvent printre zeloți, fără să devină o trăsătură specifică a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
totuși două episoade negre În biografia lui: vânzarea lui Iosif, la care participă Împreună cu ceilalți zece frați (singurul neimplicat fiind Ruben), și incestul cu nora sa, Tamar, soția lui Er și Onan. „Testamentul lui Iuda”, parte din Testamentul celor doisprezece patriarhi, se oprește asupra incestului, povestit ca o fabulă negativă cu morală pozitivă: În final Iuda Își sfătuiește copiii să consume vin cu moderație și să nu se lase pradă luxuriei. La Începutul Testamentului Însă, Iacob Îi prevestește fiului său un
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ucide pe fratele nostru și-i vom ascunde sângele? Haideți să-l vindem acestor ismaeliți și mâinile noastre să nu se atingă de el, fiindcă este fratele nostru și carne din carnea noastră”. „Testamentul lui Gad”, din Testamentul celor doisprezece patriarhi, spune că Iuda și Gad s-au tocmit cu ismaeliții pe treizeci de galbeni, ei doi oprindu-și zece și Împărțindu-i pe ceilalți douăzeci cu restul fraților. O legendă târzie, creată de un anume frate Faber, pelerin din Nürnberg
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a originarității textului propus spre degustare credincioșilor ortodocși români. În ochii specialistului Însă, această amestecare a textelor de bază nu numai că reprezintă un minus, dar constituie Însăși sursa vicioasă care a produs efecte pe măsură. Pentru Biblia din 1936, patriarhul Miron Cristea a constituit o echipă „de zile mari”. L-a trimis pe Vasile Radu la Paris, ca să Învețe ebraica, și a cooptat un scriitor-preot de cert talent și aleasă reputație, Gala Galaction. Întreprinderea grupului ar fi fost cu adevărat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ascetice românești, care și-au putut procura, cu ocazia unui pelerinaj la Muntele Athos, prin 1940, un exemplar din cea de-a doua ediție a Filocaliei grecești. Noul editor, Panaghiotis A. Tzelatis, adăugase la cuprinsul primei ediții câteva capitole ale Patriarhului Kallistos. În rest, nu schimbase nimic. Stăniloae a fost entuziasmat de această descoperire și s-a apucat de treabă. Primul volum a apărut În 1946, la Sibiu, Într-un context puțin favorabil „chestiunilor spirituale”. Regimul comunist instaurase o atmosferă irespirabilă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
1981 și 1991, el și-a reluat proiectul fără să-și pună problema legitimității științifice a gestului său? Este adevărat că Între 1981 și 1991 s-a concentrat mai ales pe traducerile destinate colecției „Părinți și Scriitori Bisericești”, Întemeiată de patriarhul Iustin Moisescu. Este, iarăși, adevărat, că prăbușirea comunismului l-a adus pe Stăniloae, dintr-odată, ca pe mulți alți intelectuali marginalizați de regim, pe scena publică. De mai mult timp Filocalia sa devenise un simbol al rezistenței românilor În fața ideologiei
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și Își făcea chiar o datorie de onoare În a denunța „origenismul” ori de câte ori avea prilejul (or, cum se știe, Origen nu poate fi redus la origenism!). Iată un episod destul de pitoresc! În 1981, colecția „Părinți și Scriitori Bisericești”, Întemeiată de patriarhul Iustin Moisescu, debutase printr-o serie de patru volume Origen. Această serie, coordonată, la rândul ei, de Părintele Bodogae, cuprindea De principiis, În Întregime, Contra Celsus, Despre rugăciune, Exortație la martiriu, precum și o selecție de comentarii la cărțile Vechiului și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ei, de Părintele Bodogae, cuprindea De principiis, În Întregime, Contra Celsus, Despre rugăciune, Exortație la martiriu, precum și o selecție de comentarii la cărțile Vechiului și Noului Testament. În total, aproape 2.000 de pagini ale unui „eretic”, publicate cu binecuvântarea Patriarhului. Conform mărturiilor mai multor persoane care Îl frecventau, Stăniloae a fost scandalizat și a pregătit cu minuțiozitate o contraofensivă. Ca să-l combată pe Origen și mai cu seamă origenismul, el alege să traducă și să comenteze Ambigua mult Îndrăgitului său
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sub formă ipotetică. Îmbinarea a tot felul de contradicții nereconciliate face din ea o adevărată harababură”. Publicând de la Ambigua, Stăniloae Împușcă doi iepuri dintr-o lovitură: mai Întâi, reglează socotelile cu Alexandrinul fără a avea aerul că se ia de Patriarhul Iustin, autorul primei monografii moderne despre Evagrie Ponticul și admirator al tradiției origeniste; apoi, el reînoadă proiectul traducerii operelor lui Maxim, pe care Îl demarase Înainte de război: Mistagogia, apărută În 1944, În Revista teologică de la Sibiu; al doilea și al
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
autonomia Septuagintei sunt mai ușor de definit, Întrucât În spatele nostru există o tradiție creștină Întemeiată În bună parte pe recunoașterea sacralității Septuagintei. Chiar și azi, de pildă, În Grecia, traducerea Septuagintei În neogreacă trebuie aprobată de Sinodul Greciei și de Patriarhul ecumenic. Grecii citesc și azi Septuaginta În biserică. Septuaginta are, pentru ei, valoarea unui text perfect autonom, sacru, irefutabil și intangibil. Orice traducere nesupravegheată riscă să fie o profanare. SM: Atât traducerea românească, cât și introducerile la diferitele cărți ale
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
-lea, de pildă, trecuseră prin „filiera” sud-slavă. Contactele directe cu Athosul s-au stabilit încă pe la sfârșitul secolului al XIV-lea. Înființarea mitropoliilor din Țara Românească (1359) și Moldova (1401) s-a făcut prin năzuința lăuntrică, dar nu fără cointeresarea patriarhilor ecumenici din Constantinopol. La fel va proceda și un voievod maramureșean care solicita Patriarhiei constantinopolitane să ia sub jurisdicția sa, înălțând-o la rangul de stravropighie, importanta și influenta mănăstire românească din Peri. Izbânzile artistice din epoca Paleologilor au găsit
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
niște comandamente sensibil modificate de programele isihaste. Sunt traduse operele marilor scriitori bizantini ai isihasmului, cu deosebire cele care sprijineau canonizarea unor fruntași ai mișcării, cum ar fi Viața lui Grigorie Sinaitul și Viața lui Theodosie de Târnova, scrise de patriarhul Callist, Viața Sfântului Romil, compusă de Grigorie, ucenicul lui. Theodosie de Târnova însuși tălmăcise Capetele foarte folositoare, sinteză atribuită lui Grigorie Sinaitul. Textele isihaștilor își fac loc în sbornicele cu conținut stabil, colecții al căror „sumar” este revăzut prin reînnoirea
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
schimb, simțitor, cercul scriitorilor bizantini antologați. Sunt „convocați” acum și autori din vremurile mai noi. Ei nu depășesc, însă, veacul al XII-lea. Între ei, Ioan Damaschinul, Andrei din Creta, Iulian Taviotul, Isichia, Antipatros din Vostrona, Theodor Studitul, Theodor Daphnopathos, patriarhul Gherman, Simeon Metraphrastul, prezbiterul Leontie, Nicethas din Paphlagonia și alții. Își fac apariția „viețile” de mai mare întindere, de obicei texte ce glorificau figuri martirizate în vremea împăraților iconoclaști. Acum se traduc hagiografiile consacrate lui Ioan Gură de Aur și
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
căci numeroasele „cuvinte” care se prefac sau se compilează erau destinate și rostirii) și epistolografia (Eftimie de Târnova a fost și un autor de scrisori). În privința scrierilor cu caracter istoriografic, în depozitele sud-slave se aflau deja Cronografia pe scurt a patriarhului Nicephoros, tălmăcită probabil prin veacurile al IX-lea și al X-lea (continuată de cărturarii sârbi - aceiași care dăduseră colecția de Vieți ale țarilor și arhiepiscopilor sârbi - prin Letopisețele sârbești zise „noi”), Cronica scurtă a lui Gheorghios Hamartolos, transpusă în
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
speciile mai mărunte, dar semnificative pentru efortul de diversificare a literaturii originale, trebuie amintită epistolografia. Nu s-au păstrat epistole ale oamenilor bisericii (de felul celor schimbate în veacul precedent de egumenul Nicodim sau de mitropolitul Antim al Ungrovlahiei cu patriarhul Eftimie al Târnovei), deși ele trebuie să fi existat, dacă se are în vedere autoritatea de care se bucurau ierarhii Moldovei. Au ajuns până la noi, însă, scrisori de domni, texte prin excelență politice (frecvent folosite, cum lasă a înțelege începutul
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]