4,043 matches
-
care nu pot fi identificate decât prin modele de cercetare specifice. La nivel general, ar exista trei categorii majore de evaluare: de impact, de proces și a nevoilor comunităților-țintă. În funcție de specificitatea și amploarea unui program, de constrângerile financiare, de avantajele percepute ale unei evaluări etc. se utilizează diferite metodologii. De pildă, evaluarea de impact poate fi de mai multe tipuri: evaluare după derularea unui proiect/program, evaluare înainte și după, evaluare comparativă statică (măsurare după, prin grup experimental și grup de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de proiect inovativ care să nu răspundă unor cerințe explicit formulate de către membrii unei comunități este, în aparență, incongruentă cu limbajul dezvoltării comunitare. Modelele, programele și strategiile de dezvoltare comunitară s-au construit în jurul noțiunilor de participare comunitară și nevoi percepute (felt needs). Legătura dintre cei doi termeni este explicită: participarea actorilor locali se realizează cu mult mai multă ușurință atunci când aceștia își definesc și se recunosc în obiectivele fixate și, în plus, le tratează ca priorități. Ca atare, nevoile exprimate
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vicleni. În paralel fotografiile au făcut obiectul mai multor măsurători: mărimea nasului, a bărbiei, a gurii, înălțimea frunții etc. Psihologii au constatat că persoanele cu trăsături de bebeluși, mai ales cu o bărbie mică și sprâncene înalte sunt în general percepute ca fiind „mai cinstite, mai drăguțe, mai călduroase și mai naive decât media”. Se înțelege astfel de ce Cauet este atât de simpatic: pentru că are o față de bebeluș. Dar de ce acest efect? Aparent, ființa umană a dezvoltat de-a lungul evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Evul Mediu. Studiile despre idealul de frumusețe și feminitate în Evul Mediu european arată că adolescența era vârsta la care o fecioară trebuia să fie pregătită pentru următoarea etapă din viață, și anume împlinirea ca femeie 112. Fecioara era astfel percepută ca fiind tânără, cu o vârstă între copil și adult. Imaginarul masculin, autoritatea supremă în Evul Mediu, o reprezintă în literatură și artă ca fiind frumoasă, virgină, inocentă, dar suficient de matură pentru căsătorie. Este interesant faptul că modelele feciorelnice
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
consecința ereziei ei "adevărate" și mai mult efectul "identității ei androgine 151". Creându-se pe sine deliberat ca "fiica aleasă a lui Dumnezeu", asemenea fecioarelor-martir din epoca sa, și refuzând să renunțe la hainele bărbătești, atitudinea Ioanei d'Arc este percepută ca "perversiune" și amenințare a ordinii prestabilite 152. Din aceste rațiuni, iconul Ioana d'Arc exprimă o personalitate enigmatică (fecioară? Femeie? Bărbat? Androgin?), care devine de-a lungul secolelor atât sursă de imitație, cât și motiv de nesupunere. Nu trebuie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
patiserie franțuzești, gulașul unguresc și sarmalele românești nu pot intra în această categorie. Astfel, "mâncarea etnică" este identificată cu bucătăria chinezească, japoneză și indiană, spre deosebire de mâncarea europeană, care este percepută ca "locală", "regională" sau "națională", în opoziție cu mâncarea non-europeană, percepută ca "internațională". Atenuarea relativă a granițelor în Europa dă un nou înțeles teoriei multiculturalismului culinar, concept complex, dar și confuz. Articolul lui Cook, Crang și Thorpe referitor la cultura culinară britanică propune o abordare a multiculturalismului culinar printr-o analiză
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
realitate presupusă. În acest caz, imaginea nu mai poate reflecta vreo realitate primară, pentru că această realitate nu există; astfel, imaginea devine propriul simulacru 209. La fel ca "balonul", simulacrul nu este nici adevărat, nici fals. El reprezintă o lume hiper-reală, percepută ca realitate și descrisă ca atare pentru a ascunde faptul că ea nu a existat niciodată sau, dacă va fi existat, că nu mai este de mult acolo unde era. Descriind Disneyland-ul ca hiperrealitate sau ca "stație imaginară", Baudrillard susține
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
distanța spectacolului, a conferinței, discursului politic. Comunicarea facială este neutralizată, gesturile se amplifică, vocea trebuie și ea supradimensionată. Definind teritoriile eului ca indici (metonimii ale persoanei), E.Goffman (1973) evidențiază modurile violării spațiale: incursiunea ("măturarea" cu privirea a figurii interlocutorului percepută ca ofensă în bandele de tineri mexicani cărora le este interzis sa îl fixeze pe șef sau ca preludiu al hărțuirii sexuale etc) ; intruziunea în spațiul personal al celuilalt (apropierea prea mare de membrii unui grup care vor avea senzația
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ce izvorăște din lăuntrul făpturii iluminate de iubire propune o viziune neobișnuită asupra lumii care pare a nu avea forme, culori, sunete pro prii. Dragostea spiritualizează ființa, îngăduindui accesul întrun spațiu sacru, în care se nasc formele diverse ale lumii (percepute sinestezic), în care izvorăște cântecul înalt al ciocârliei: Și privirean sus țâșni, / curcubeu tăiat în două, / și auzul o ntâlni / tocmai lângă ciocârlii. Iubirea devine astfel cântec înalt, odă a bucuriei, celebrând soarele, lumina, căldura, viața (simbolistica ciocârliei). Secvența a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ființă, ființa aceasta care nu se poate schimba în esență, și că reacțiile reies din aceeași ființă și rămîn totuși legate în ea datorită memoriei. Excitația și reacția părți integrante ale vieții subiective devin prototipul explicării cauzelor și efectelor obiectiv percepute. Omul primitiv crede că obiectele reacționează (produc efecte) pentru că sînt excitate. Cauzele și efectele constatate perceptiv sînt interpretate drept excitații și reacții intenționate. El își proiectează propriile intenții motivante nu numai în animale, ci și în obiecte neînsuflețite. Intenția individual
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
înaltă semnificație este misterul, nici spiritul uman, a cărui cea mai înaltă manifestare este faptul de a fi creat supraconștient limbajul simbolic, limbaj utilizat chiar de eroul mitului creștin pentru a-și transmite mesajul. Dacă simbolistica este organizată științific, adică percepută ad litteram și mai ales dacă este organizat științific punctul culminant al tuturor produselor mitice: simbolul divinității trinitare, se ajunge la o culme extraordinară a afirmațiilor fanteziste. Potrivit dogmatismului, întreaga profunzime mitică este distrusă dacă Vorba este considerată drept un
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ADMITĂ EXISTENȚA "OBIECTULUI" A CĂRUI EXISTENȚĂ VREA SĂ O DOVEDEASCĂ. Calculul logic nu poate dovedi existența nici unui obiect. Existența obiectelor precede un asemenea calcul; acestea trebuie să fie lăsate în seama percepției. Logica nu servește decît dovedirii faptului că obiectele percepute au sau nu anumite calități în comun, sau poate trage concluzii privind prezența actuală sau trecută a unei cauze a alterării în cazul prezenței unui obiect ale cărui calități sînt alterate. A confunda prezența cantitativă a unui obiect sau a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
află în el, dar nici în afara lui. El nu este o apariție spațio-temporală. Ceea ce se află în individ este doar sentimentul de animare: emoția mai mult sau mai puțin intensă a misterului propriei lui existențe și a existenței universului. Universul perceput și trăit de fiecare este expresia Esenței-suflet a fiecăruia. Eul aparent, omul care trăiește trupește și spiritualicește, nu este decît instrumentul animat care îi permite să sesizeze contra-realitatea sa, lumea, să acționeze în univers, să-l perceapă, să-l simtă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît în măsura în care simt, gîndesc și acționează în mod esențial. Ei nu se pot reuni esențial decît prin adevăr (spiritualizare) și bunătate (sublimare). Toate sufletele fiind individualizate conform acstei imagini și misterios unite în simbolul Esenței-Tată, apariția fiecărui suflet, universul său perceput individual, (concordă cu cel al altora și toate universurile individuale par să fie un singur univers comun tuturor. Cu toate acestea, oamenii nu sînt reuniți total în esență, ei nu trăiesc decît cel mult parțial și sporadic în adevăr și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este marginalizarea acesta vizează statele dezvoltate care consideră că cea mai importantă ; ; consecință a globalizării este propria lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism Ăinteresele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca p reîntoarcere la colonialism). Impunerea mărime se potrivește tuturor formelor), pierderea suveranității statele Ădelegarea de suveranitate organizațiilor internaționale, exemplu: U.E.), pierderea identității individuale sau globalizarea economiei subterane sunt încă câteva caracteristici negative ale globalizării. Pe parcursul timpului s-au conturat
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
sau n-au fost deloc victime. Componentele climatului școlar sunt, în acest tabel, variabile le notate prin "generală" (percepție globală asupra școlii), "elevi" (relații între elevi), "profesori" (relații elevi-profesori), "alți adulți" (relații cu adulții din afara personalului didactic), "violență" (gradul violenței percepute), "cartier" (aprecierea cartierului), "agresivitate" (agresivitate în relația elevi-învățători) și, în fine, "învățământ" (aprecierea calității învățământului). Fiecare casetă a tebelului reprezintă așadar încrucișarea dintre categoria de victimizare și una dintre componentele climatului școlar. Astfel, caseta în care se intersectează categoria "supravictimizaților
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tabelul 32, să amintim că măsurăm climatul școlar al unităților de învățământ utilizând opt scări, pe care se autopoziționează elevii: ambianța generală a școlii (variabilă notată în tabel ca "generală"), relațiile între elevi, relațiile elevi-învățători, relațiile cu ceilalți adulți, violența percepută, aprecierea cartierului din jur, agresivitatea între elevi și învățători, modul cum se învață în școală. De exemplu, întrebarea despre relațiile între elevi: "Cum ți se pare ambianța între elevi?" are cinci răspunsuri posibile: foarte proastă, nu prea bună, medie, bună
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
primă axă care explică aproximativ 52% din varianță. Aceasta este de departe cea mai importantă. Totuși, axa a doua, chiar dacă explică numai 18,4% din varianță, este importantă pentru subiectul nostru, deoarece principala contribuție la această axă este variabila "violență percepută". Prima axă rezumă bine climatul școlar și (una dintre corelațiile esențiale) victimizarea. Cu cât cerculețele care reprezintă fiecare unitate școlară sunt mai la dreapta figurii, cu atât climatul este mai bun, iar victimizarea și violența sunt mai puțin puternice. Cu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
figurii, cu atât climatul este mai bun, iar victimizarea și violența sunt mai puțin puternice. Cu cât aceste cerculețe sunt mai în josul figurii (de fapt, al axei 2), cu atât mai puternic este sentimentul de securitate exprimat de variabilele "violență percepută, agresivitate elevi-profesori și perceperea cartierului". La stânga, fără nici o surpriză, 7 școli situate în ZEP în cartiere constituite din ansambluri mari de locuințe cu chirie moderată, în dreapta, 7 școli din cartiere mai degrabă favorizate sau de clasă mijlocie. Cele rurale sunt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care de facto îi cunoaște mai bine pe elevi, cu care stă toată ziua, tot anul. Învățătorii și învățătoarele din școli nu sunt identificați printr-o disciplină academică și au rol educativ mai global. Școala elemntare pare să fie încă percepută ca o școală pentru toți, iar eșecul școlar este mai puțin vizibil. Fără îndoială, gimnaziul n-a fost niciodată perceput ca un gimnaziu pentru toți: relativul eșec în școlarizarea noilor publicuri și îndepărtarea de obiceiurile părinților pot juca un rol
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai dure de percepere a violenței. Nu este un efect al modei sau al mediatizării care ar dramatiza violența, cum nu este nici un efect al simplei "percepții". Aici nu există un decalaj între fapte și percepție. În acest caz, violența percepută ar trebui să evolueze indentic pentru elevii care nu au fost victime, lucru care nu se întâmplă; deși se produce o ușoară creștere a sentimentului de nesiguranță la non-victime, aceasta este limitată: mai puțin de 17% dintre cei care nu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
34% și, respectiv, 37,5% dintre gimanziști percep o violență foarte puternică, după localizarea socială a școlii lor. Victimizările sporesc și ele o dată cu această clasificare: 5,3%, 7,6% și, respectiv, 8,7% dintre gimnaziști sunt victime ale unei extorcări percepute tot mai dur pe măsură ce crește excluziunea socială. Vrem sau nu, sociologia violență în școală rămâne, în Franța, o sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când în școala elementară rezultatele sun încurajatoare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre obiect și subiect, pe de altă parte, este reliefată în noi discipline, precum inteligența artificială și viața artificială. Conturat ca o lume intermediară între subiect și obiect, între limbajul natural și algoritm, computerul derulează procese cognitive, astfel că, deopotrivă perceputul sau obiectul și perceptorul sau subiectul sunt interiorizate în universul digital. Notația binară a logicii formale a lui Boole de tipul 0 și 1 este translată în biți (unitățile informaționale de bazăă, iar ciberneticieni precum Claude Shanon demonstrează transformarea acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de cufundarea acestui trup în lume. Materialitatea și corporalitatea devin atributele simbiozei om-spațiu/lume: corpul este trăit ca spațiu și subiectul este imersat în cadrele acestuia din urmă. Trupul este subiectul percepției în experiența existențială. Percepția nu înseamnă gândirea obiectului perceput sau a subiectului care percepe, ci orientarea spre obiect, trăirea și confundarea cu trupul organic situat în spațiu: Corpul propriu este în lume așa cum este inima în organism: el menține continuu în viață spectacolul vizibil, îl însuflețește și îl hrănește
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
negarea ei și, prin acest lucru, o întoarcere a conștiinței la ea însăși, nu ca la o substanță eternă, ci ca la o intenționalitate care atribuie sens lucrurilor. Constituirea fenomenelor de către conștiința intențională este descrisă în legătură cu percepția sau cu lucrul perceput ca un sistem complex de aparențe și unghiuri de vedere ale experienței imediate. Reducția fenomenologică permite accesul la esențele imanente ale conștiinței în experiență, neafectând caracterul absolut al conștiinței. Astfel se poate obține esența lucrurilor existențiale în conștiință. Ne interesează
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]