4,527 matches
-
în voia vântului, o pasăre care se desfată în lumina unui cer minunat de albastru, timp cald, liniștit, calmul fiind doar din când în când întrerupt de curenții ascendenți sau descendenți ce urmau relieful atât de variat, deasupra căruia zburam. Perfecțiunea momentului, intensitatea maximă a sentimentului trăit era știrbită doar de lipsa împărtășirii cu o ființă dragă a clipelor pe care le trăiam, pentru ca în adevăr să poată fi considerată "fericire". Datorită firii mele optimiste însă, sufletul meu își găsea compensarea
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
grației care strivește vigoarea! Prin limpezimea lui care usucă toate sevele, prin refuzul de a accepta orice ar fi insolit sau incorect, stufos sau arbitrar, stilul secolului al XVIII-lea ne face să ne gân dim la o cădere în perfecțiune, în neviață. Un produs de seră, artificial, lipsit de vlagă, refuzând orice slăbire a frâului, nu putea cu nici un chip să producă o operă de o originalitate totală, cu tot ce implica aceasta ca im pur, năuci tor și irezistibil
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ai dreptul să-i aduci nici cea mai mică înnoire. În vremea Luminilor, fran ceza ajunsese la acea limită extremă a rigidității și a desăvârșirii. După Revoluție, devine mai puțin riguroasă și mai puțin pură: dar ceea ce a pierdut din perfecțiune a câștigat în naturalețe. Pentru a supraviețui, pentru a dura, avea ne voie să-și rupă frâiele și să se corupă, să se îmbogățească prin noi incorectitudini și noi improprietăți, să iasă în sfârșit din salon în stradă. Și, prin
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
reținute, căci nu se afla nimic în ele; farmecul lor stătea în mimica, în gesturile, în accentul și în aerul povesti toarei: nu râdea niciodată. În repertoriul ei se număra și un dialog între Domnul și Doamna Jacqueminot, de o perfecțiune neîntrecută. Când, în conversația dintre cei doi soți, Doamna Jacqueminot replica: „Dar, domnule Jacqueminot! “, numele acesta era pronunțat cu un asemenea ton, încât te cuprindea un râs de nestăpânit. Obligată să aștepte să-ți treacă, Doamna de Coislin aștepta cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
acesta, își făcuse o biblio tecă pentru uzul lui, alcătuită din lucrări închise între coperte prea largi. Metafizician profund, filozofia sa, printr-o elaborare foarte personală, devenea pictură sau poezie; un Platon cu inimă de La Fontaine, își construise ideea unei perfecțiuni care îl împiedica să încheie ceva. În manuscrisele găsite după moartea lui, spune într-un loc: „Sunt o harfă eoliană care scoate câteva sunete frumoase, dar care nu execută nici o melodie.“ Doamna Victorine de Chastenay pretindea că avea aerul unui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
afirmații ar putea fi "flecăreala" din Rămășițele zilei de Kazuo Ishiguro. Ea apare pe prima și ultima pagină a romanului, dar e prezentă constant și pe tot parcursul narațiunii. Majordomul Stevens începe prin a o detesta, ca opusul idealului de perfecțiune, conform căruia orice majordom de seamă trebuie, înainte de toate, să-și îmbogățească, să-și rafineze constant vocabularul, pentru a se putea ridica la nivelul stăpânului (în cazul de față Lordul Darlington). Flecăreala pe care o disprețuiește Stevens e o vorbă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
generații. Dumnezeul lui Philon este imaterial, aflat în afara timpului și spațiului. El nu se confundă cu lumea și nici cu sufletul însuși, nu este dependent de nimic, este neschimbător. Nici o imagine vizibilă nu-l poate cuprinde, cuvintele nu ajung la perfecțiunea sa. Despre acest Dumnezeu Philon spunea că este imuabil, imens, etern și omniprezent în tot ceea ce există. Dacă nu îl vedem, el ne vede, soarele strălucește prin el, prin el ochii văd lumea, el face ca lucrurile să se întâmple
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ordine în care omul are posibilitatea să pună stăpânire pe forțele sale creatoare. Epoca creștinătății a fost dominată de credința în Dumnezeu, conceput ca o ființă perfectă, care a existat înaintea prezenței umane și independent de aceasta. Dumnezeu era expresia perfecțiunii absolute, la care tinde în mod misterios orice ființă umană. Sensul pământean al vieții omului își are punctul de plecare în păcatul originar, generatorul moral al tuturor imperfecțiunilor, care-l opune și-l îndreaptă zadarnic pe om împotriva Creatorului. Dispariția
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Darwin a arătat că producerea fenomenelor naturale, a dezvoltării constatate în natură, este independentă de prezența conștiinței umane sau de intervenția divinității. În locul lor, Darwin a așezat proprietatea direcționalității, ea fiind în stare să explice multiplele procese evolutive din natură, perfecțiunea construcțiilor naturale, diversitatea de forme sub care se manifestă viața. Este interesant de constatat cum aceeași direcționalitate, în momentul următor, a fost împrumutată și de ceilalți reprezentanți ai științelor naturii pentru explicarea fenomenelor cerești, a celor microcosmice din fizică sau
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
el avea să clădească ceea ce criticii lui au apreciat a fi fost o veritabilă "cetate cerească" a introspecționismului. Meritul său a fost de a fi cizelat și finisat la maximum metoda introspecției, care prin el a atins culmile sale de perfecțiune. Titchener a plecat de la premisa că știința psihologiei trebuie clădită după modelul științelor naturii. Mânat de această cauză, el a pornit în căutarea elementelor și structurilor de bază ale conștiinței. Pentru a-și atinge scopul, el a găsit importantă formularea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
are în vedere obiectul manifestărilor psihice și nu manifestările în sine. Programul de cercetare al lui Titchener a atras mulți cercetători la Universitatea Cornell, care a devenit un centru științific puternic, unde experiențele sale au atins un nivel ridicat de perfecțiune. Ca rezultat al contribuțiilor sale s-au putut formula elementele de bază ale curentului structuralist pe care l-a inițiat. Aceste prime elemente se împart în trei categorii: senzațiile, ca procesele cele mai simple ce pot avea valori diferite de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la mediu. Ceea ce părea să corespundă unei ordini demonstrative coerente și logice va degenera în final în dezvoltarea unei perspective conceptuale eronate, antropomorfiste. S-a ajuns la aceasta grație aplicării unei metodologii de sorginte scolastică, de supralicitare și divinizare a perfecțiunii vieții psihice umane și de avansare a acesteia ca model în care să se identifice și să se regăsească viața psihică a animalelor în întreaga ei diversitate de manifestare în natură. Din această perspectivă existența vieții psihice a animalelor este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Briese, Jean L. Cosmovici, Petre Troteanu, Ion Irimescu, Corneliu Baba, Nicolae Popa, Roman Simionescu, Richard Hette, Eugen Pohontu .Aici Îi are colegi de facultate pe Stelian Borteanu, Naum Corcescu, Gelu Rașcu, Trofin Brânză. La finalul studiilor a obținut Diploma de perfecțiune la Pictură. Debutează la Salonul Oficial al Moldovei În anul 1943, cu câteva peisaje În acuarelă, prilej cu care a obținut Medalia de Bronz și Premiul Academiei de Arte Frumoase. În anii următori 1945, 1946, 1947, a participat la Saloanele
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
de pictură unde i-a avut ca profesori pe: Otto Briese, Corneliu Baba, Nicolae Popa, Călin Alupi, Petre Troteanu, Jean L.Cosmovici, Roman Simionescu, Richard Hette, Eugen Pohonțu, Eugen Ștefan Boușcă, Mihai Cămăruț. La absolvire i se acordă Diploma de perfecțiune la pictură. 1943 Debutează la Salonul Oficial al Moldovei, la Iași unde obține Medalia de bronz și Premiul Academiei. Va participa la Saloanele Oficiale ale Moldovei și În anii următori: 1945, 1946, 1947. iulie, Iași Expune În cadrul Secției de pictură
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
100 de ani de existență este pentru fiecare dintre noi un moment cu adevărat excepțional. Această calitate vine tocmai din limitele temporale la care este supusă existența umană. Este motivul pentru care numărul 100 are pentru mentalul nostru colectiv semnificația perfecțiunii. Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată a Universității „Gheorghe Asachi” din Iași împlinește astăzi 100 de ani. Dincolo de semnificații, vârsta venerabilă reprezintă certitudinea că în ultimul secol viața societății românești a fost influențată de această instituție academică. Personal
MESAJUL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Adrian GRAUR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1003]
-
mulțumim pentru valorile, pentru ideile și speranțele pe care această școală a reușit să le ofere vreme de 100 de ani. Cu speranța că într-o zi se va vorbi și despre aniversarea cu numărul 1000 și, prin aceasta, semnificația perfecțiunii dată de numărul 100 va deveni perfecțiune absolută, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava felicită Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată a Universității „Gheorghe Asachi” din Iași și își exprimă speranța că, urmînd exemplul oferit de aceasta, se
MESAJUL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Adrian GRAUR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1003]
-
pe care această școală a reușit să le ofere vreme de 100 de ani. Cu speranța că într-o zi se va vorbi și despre aniversarea cu numărul 1000 și, prin aceasta, semnificația perfecțiunii dată de numărul 100 va deveni perfecțiune absolută, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava felicită Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată a Universității „Gheorghe Asachi” din Iași și își exprimă speranța că, urmînd exemplul oferit de aceasta, se va număra, instituțional vorbind, și printre discipolii
MESAJUL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Adrian GRAUR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1003]
-
în timpul sfîntului Martin, evanghelizarea satelor progresează profitînd de fondarea parohiilor rurale de către episcopi și mai mult de fondarea de biserici private construite de nobili pe domeniile lor. Acestui creștinism încă rudimentar și adesea aproape de păgînism, sufletele de elită îi preferă perfecțiunea vieții monastice, care este și un refugiu față de asprimea vremurilor. Înmulțirea mănăstirilor este unul dintre aspectele marcante ale epocii merovingiene: rare la începutul secolului al V-lea, ele sînt aproximativ două sute către anul 600. Numărul se triplează pe parcursul secolului al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui. Lecția imens tragică a totalitarismelor îi interzice de acum înainte omului să mizeze pe istorie și social ca singur, acoperitor, sieși suficient domeniu al realului (Abia dacă mai e nevoie să spunem că fundamentalismele religioase actuale vizează și ele perfecțiunea în istorie, că ele nu sînt decît variante religioase de secularism.) Recunoscîndu-și incompetența în legiferarea raportului cu absolutul, asumîndu-și imperfecțiunea constitutivă, indefinit amendabilă, societățile democratice apără libertatea de conștiință și, ca un corolar, libertatea religioasă. Ele încearcă să asigure și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un împlinitor supremum. Trăim într-o lume neîncheiată pe verticală, fără boltă acoperitoare. Or, tocmai această neîncheiere ne poate îndemna să gîndim misterul unei sfere care ne depășește. Nu spunea Berdiaev că formele artei clasice sînt metafizic sufocante tocmai din cauza perfecțiunii lor, așezată în contururi prea limpezi, care creează iluzia perfecțiunii în finitudine? Schița, poetica fragmentului cu care lucra Horia Bernea, ogiva incompletă invocată undeva de Henry Corbin 3 iată un tip de forme care aduc în coprezență văzutul și nevăzutul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fără boltă acoperitoare. Or, tocmai această neîncheiere ne poate îndemna să gîndim misterul unei sfere care ne depășește. Nu spunea Berdiaev că formele artei clasice sînt metafizic sufocante tocmai din cauza perfecțiunii lor, așezată în contururi prea limpezi, care creează iluzia perfecțiunii în finitudine? Schița, poetica fragmentului cu care lucra Horia Bernea, ogiva incompletă invocată undeva de Henry Corbin 3 iată un tip de forme care aduc în coprezență văzutul și nevăzutul, care fac sensibilă tensiunea între finit și non-finit. La sfîrșitul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei perfecțiuni. Creația e revărsare sau radiație dincolo de granițele identității Lui compacte. Iar această manifestare în alteritate a divinului poate fi, pentru omul credincios, îndemn la o atitudine complementară, simetrică. Tradițiile spirituale socotesc că omul este singura oglindă responsabilă a divinului, singurul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
net de autor, era prea puțin luat în seamă. Or, teza inaugurală a cetății platoniciene e preemineța subiectivității asupra obiectivării. Cetatea și știința politică nu sînt aici decît obiectivările (transparente) ale sufletului și ale științei de a-l conduce la perfecțiune, la globalitate, la măsura lui completă. în frumoasa carte De la școala din Atena la școala de la Păltiniș, Andrei Cornea 3 oferă un criteriu riguros și convingător pentru a diagnostica neviabilitatea unui proiect de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
personaj exemplar pentru comunitate. Societățile liberale moderne au un alt mod, neintenționat, dar perceptibil pentru toată lumea, de a sugera o realitate care le depășește. E tocmai refuzul lor de a se concepe ca societăți perfecte sau în drum spre o perfecțiune colectivă. întemeiate pe recunoașterea propriei, indefinitei amendabilități, societățile liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste, precum cel actual din Iran, interzic orice expresie publică a transcendenței. Spre deosebire de societățile premoderne, ele își pun în scenă nu depășirea, ci ideologia brutală a propriei perfecțiuni. Spre deosebire de societățile liberale, ele nu se întemeiază pe absolutul persoanei umane, ci pe reducerea ei la simplu material de lucru în cadrul unui proiect de putere. în modernitatea tîrzie, imaginea plotiniană a itineranței celui singur spre Cel singur nu mai este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]