14,398 matches
-
Mă simțeam în al nouălea cer. Dacă aș fi putut să opresc timpul, sau măcar să lungesc clipa acolo, undeva către infinit, aș fi făcut-o fără să stau pe gânduri. Prezența femeii trezea în mine simțuri pe care le credeam pierdute. Le regăsisem. Eram răscolit până la ultima celulă vie a trupului meu fierbinte. La un moment dat îngerul meu se întoarse pe o parte și își sprijini capul în palma mâinii stângi, privindu-mă în ochi. Pletele blonde îi fluturau ușor
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
referitoare la întrebarea dacă Isus a râs vreodată, indiferent de rezultat, dau, fără alte comentarii, dimensiunea fenomenului. Și, ne putem pune, la rândul nostru, întrebarea cât adevăr este oare în spusele abatelui Jorje din „Numele trandafirului”, cu referire la cartea pierdută a lui Aristotel: - Dar câte minți stricate, ca a ta, n-ar extrage din această carte silogismul cel mai mare, potrivit căruia râsul este scopul omenirii! Râsul îl îndepărtează, pentru câteva clipe, pe omul simplu, de spaimă. Dar legea se
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
este mai drag: „Plutesc în derivă,/ Tot mai departe de țărm,/ Mereu mai departe,/Pe trena mea prea lungă,/Asemenea unei punți/De corabie”(Nisipuri mișcătoare). Corabia este speranța pentru ca îndrăgostiții de odinioară să se reîntâlnească pentru a reînnoda iubirea pierdută, fiindcă „purtați de vânturi potrivnice,/ Ne-am rătăcit pe țărmuri străine,/Ca niște flori dezamorsate”. Pentru a nu deveni „două planete necunoscute” despărțite de miliarde de ani-lumină”, eul liric își exprimă cu deznădejde dorința de apropiere, de reînviere a sentimentului
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
pe pământ Verdele pădurii protejat de boltă Îmi pavează calea spre eternitate Măiastra coboară din ceruri în voltă Liniștea veghează visele ciudate. Zi de toamnă Pășesc pe covorul de frunze tăcute În cărămiziul zilelor de toamnă Oare din noianul viselor pierdute Câte dintre ele destinu-și condamnă? Neguri fără noimă coboară prin ramuri Din nouri ca plumbul, semne de furtună, Picături de ploaie scăpate din hamuri Prevestesc potopul trimis de-o nebună Se agită frunze de vânt spulberate Muzica stihiei a cuprins
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
dramatic. Din statornica preocupare pentru dramaturgie s-au născut cronicile dramatice atât de pătrunzătoare în înțelegerea fenomenului și, mai ales, bogata creație de comediograf și dramaturg. În cele patru comedii: „O noapte furtunoasă”, „Conu Leonida fața cu reacțiunea”, „O scrisoare pierdută”, „ D-ale carnavalului” (dacă nu luăm în considerare și pe celelalte care nu se ridică la valoarea acestora: „O soacră (Soacră-mea Fifina)”, „1 Aprilie”, „100 de ani”, „Începem” și proiectul „Titirică, Sotirescu et C-ie”) există două teme: a
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
M. Preda” și, în același timp, ,,relevă spectacolul scris și cel filmic, cu virtuți relevante în cele două arte: literatură și film”. Un al doilea studiu este reprezentat de o cronică a spectacolului montat la Teatrul Național cu ,,O scrisoare pierdută”, adaptată ,,la politichia actuală (nu neapărat românească, sau nu doar...) situațiile comice, tipologia și fauna eroi-comică a Maestrului”. Cronica apare sub un titlu, nu numai imprevizibil, ci chiar șocant, nemaiîntâlnit, care stârnește curiozitatea cititorului, deoarece anunță O înscenare «ultras» - Caragiale
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
poate și un deceniu, dar până mor, ceva tot o să iasă. Apoi ar mai fi Cătă (Doar Cătă - nu vrea alte titulaturi; oricum nu aș ști cum să-i spun alt fel). El m-a descris în câteva cuvinte: autodistructivă, pierdută (desigur!), umitoare (nu în sensul bun, a zis), frumoasă (nu fizic), egocentristă, nebună (cum n-a mai întâlnit), lipsită de empatie (uneori - datorită egocentrismului). A spus că se bucură că am apărut în viața lui și că NU sunt alături de
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CUMPĂRAȚI, CUMPĂRAȚI! Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cumpărați, cumpărați! Cumpărați, cumpărați amintiri pierdute, Flori de adevăr sub bocanc strivite, Umbre de mioare la răscruci ivite, Lacrimi de luceferi peste câmp căzute! Cumpărați, cumpărați! Viața asta trece - Strigă un bătrân la un colț de stradă Îmbiind drumeții în cuvânt să-i creadă Fluturând din
CUMPĂRAȚI, CUMPĂRAȚI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370630_a_371959]
-
ivite, Lacrimi de luceferi peste câmp căzute! Cumpărați, cumpărați! Viața asta trece - Strigă un bătrân la un colț de stradă Îmbiind drumeții în cuvânt să-i creadă Fluturând din mână : timpul vă petrece... Cumpărați, cumpărați urme pe-acest loc, Rădăcini pierdute, sânge de străbun! Tinerețea trece, mâine ești bătrân Rătăcind ca orbul fără de noroc... Cumpărați, cumpărați loc de primenire, Doinele de jale și-un ciob de trecut, Ca din amintire sâmburi de-nceput Mândru să rodească întru nemurire! Nenfricarea-n sânge, temeri
CUMPĂRAȚI, CUMPĂRAȚI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370630_a_371959]
-
Acasă > Stihuri > Anotimp > PE-O ALEE PARCULUI ,, ȘTRAND" Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pe-o alee pierdută a parcului bătrân ,,Ștrand” Toamnă șoptea requiem prin copacii goi Și fugărea vântul frunzele moarte pe ălei. Castanii gemeau trist brațe negre alungând După frunzele moarte foșnind duse de vânt Eu pe langă băncile goale am trecut Și am gasit
PE-O ALEE PARCULUI ,, STRAND de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370650_a_371979]
-
de lacrima ochilor triști A păsării cu părul bălai și inima ruptă Am depus o mângâiere-balsam pe alabastrul de tâmpla Din preaplinul de lacrimi și doruri ale inimii arse Ne-am îndepărtat împreună prin toamne, prin ani Pe-o alee pierdută a parcului bătrân ,,Ștrand”. Azi când toamnă din nou își declama poemul Și vântul fugărea iar frunze moarte pe ălei Printre bănci goale, le șoptește vremea catrenul Despre toamne târzii celor doi bătrânei Ce merg mână-n mâna prin tăcerile
PE-O ALEE PARCULUI ,, STRAND de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370650_a_371979]
-
când toamnă din nou își declama poemul Și vântul fugărea iar frunze moarte pe ălei Printre bănci goale, le șoptește vremea catrenul Despre toamne târzii celor doi bătrânei Ce merg mână-n mâna prin tăcerile reci, legănat Pe-o alee pierdută a parcului bătrân ,,Ștrand”. Referință Bibliografica: Pe-o alee parcului ,, ȘTRAND / Maria Giurgiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2012, Anul VI, 04 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PE-O ALEE PARCULUI ,, STRAND de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370650_a_371979]
-
cuvintele lui strigă, de-aceea se repetă, obsesiv se repetă, până la teama de a fi trecut dincolo de dor, în agonie... E dureroasă dragostea lui sau, cel puțin, etern bolnavă; deși bogat, umblă pribeag, călcând nesigur printre necuvinte, în galaxia dorului pierdut, imediat însă recuperat, precum mercurul scurs imperceptibil prin frunzele făcute umbră. Poetul clădit din trăire, ascuns în perdele de maci, încearcă să nu piardă drumul, căutând frânturi de dor în clepsidra timpului plecat, dar și în cea prezentă, visând la
DORINA MANU DESPRE VALERIU COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370646_a_371975]
-
umbră măcar să distingi venind spre tine de departe cu atâta dor să o atingi Și rana-ndată să-ți dispară pe umerii cei neștiuți șă-ți fie viața ta o vară de Domnul însuți să asculți Dar nu e nimeni și pierdut aștepți cu atâta nerăbdare și timpul parcă a murit iar moartea viață parcă are Se-nvârt cu tine astre moarte și galaxiile pierdute căci oamenii sânt prea departe cerința ta să o asculte Un frig de moarte te-a cuprins
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]
-
neștiuți șă-ți fie viața ta o vară de Domnul însuți să asculți Dar nu e nimeni și pierdut aștepți cu atâta nerăbdare și timpul parcă a murit iar moartea viață parcă are Se-nvârt cu tine astre moarte și galaxiile pierdute căci oamenii sânt prea departe cerința ta să o asculte Un frig de moarte te-a cuprins sub taina steleor de gheață căci ai căzut ai fost învins și e pierdută a ta viață Cu ochii stinși arareori pierdut te
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]
-
are Se-nvârt cu tine astre moarte și galaxiile pierdute căci oamenii sânt prea departe cerința ta să o asculte Un frig de moarte te-a cuprins sub taina steleor de gheață căci ai căzut ai fost învins și e pierdută a ta viață Cu ochii stinși arareori pierdut te uiți spre naltul cer dar nu mai simți acei fiori ce viață-ți dete până ieri În taina vie a deznădejdii atât de mult te-ai scufundat sorbind amaru-ntreg al legii
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]
-
Să nu se-ndrepte spre pierzare. Iar pentru cei ce-au gustat Harul Și se găsesc în suferinți, Înalț spre ceruri zi și noapte, A mele rugăciuni fierbinți, În vorbe plânse și în șoapte. Privește Doamne omenirea, Ascultă glasul ei pierdut, Mai dă o șansă celui care, Se tânguie când e căzut Și umilit, cere iertare. Nimeni nu știe mersul vremii, Doar Cel ce toate le-a creat, Mai e puțin și Domnul vine, Ești credincios, dar ești salvat? Te-ntreb
NU ȘTIU CE ÎMI REZERVĂ MÂINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370703_a_372032]
-
chipul primăverii, despre ochii verdelui și galbenul vieții. (Se apropie de birou.) Laptopul, portalul meu spre alte lumi. (Îl atinge, pe urmă își retrage mâna speriat.) Trebuie să sacrific motorul meu de legătură cu alte lumi spre a cumpăra prafurile pierdute, prafurile ce le-am căutat în fiecare colț ce-mi apasă ființa și nu le-am găsit. Nu, nu pot să trăiesc fără ele. Ele sunt soarele, stelele, aerul, apa, focul, pământul, ele sunt eu, da, eu. Fără ele sunt
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
amuzament și vor binedispune. Cu un stil simplu, dar natural, cu suficientă precizie în construirea ”eposului” său, MIHAELA SU reușește să realizeze o scriere plăcută, ce poate trezi unora dintre cititori nu atât nostalgia vremurilor trecute, cât nostalgia Copilăriei, iremediabil pierdute... (Gheorghe A. STROIA) ***3. GEORGETA VIȘAN (Craiova, Dolj): JUCĂTORUL (roman, 204 pagini, A5) Personajul principal - JUCĂTORUL - descoperă puterea banilor și luptă pentru a deveni ”cineva”. Rapacitatea, dar și nevoia extremă de a face bani cât mai repede cu putință, îl
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
Receptivitate artistică diurnă (chiar și sub stele). „Sublim e cântecul luminii! / Stau astrele veșnice, / Neștiutele fără de nume, / Aprinse în sfeșnice”. Impresii bine prelucrate: „amândoi sunt de prisos, / clopotele bat în turlă, / cântă buha, cânt duios”. NORI BELLU. Partitură narativă. Cadență pierdută. Axare pe mesaj. Versuri-reportaj. „O toamnă târzie / cu trena lungă de ceață / cade pe tâmpla senină a țării”. Poezie patriotică rostită cu glas scăzut - „În țara mea / curg razele-fuioare de lumină - / țesând lanuri aurii de grâu...” -, fără surle și trâmbițe
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
țes / Noianul de vise-n eres, / Căci nava visului roz / Pierit-a cu tot cu matroz. // Șiruri de vise se curmă, / Ne-am păcălit în exces; / Ne plângem dorul din urmă, / Comemorând azi un deces! // Se tânguie valu-nspumat / La poale de Ararat, / Pierdutul cu vârful în nor, / Vieții eșec, spectator”. Omul își atinge reala valoare numai răspunzând vocației sale. ADELAIDA CRISTESCU ISELIN. Oralitate. Surpriză și surprindere. Teribilism moderat și aproape grav. „Eu - nu sunt ultima ta dragoste, / sunt prima și cea mai sinceră
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
vânt răsună-n deal. Sub luna mirată de liniștea mare, la margini de sat, un pic abătut și-nsingurat șade un pom. Cu capul plecat privește tăcut la valea pierdută în noaptea târzie; pare că dor i-ar fi de cineva pierdut, pare că ar aștepta pe cineva iubit. Și gândul meu, neliniștit și chinuit, în creanga lui s-a culcușit, fiindu-i dor și lui de cineva pierdut, așteptând și el pe cineva iubit... Referință Bibliografică: Noapte de iarnă / Nina Dragu
NOAPTE DE IARNĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369620_a_370949]
-
valea pierdută în noaptea târzie; pare că dor i-ar fi de cineva pierdut, pare că ar aștepta pe cineva iubit. Și gândul meu, neliniștit și chinuit, în creanga lui s-a culcușit, fiindu-i dor și lui de cineva pierdut, așteptând și el pe cineva iubit... Referință Bibliografică: Noapte de iarnă / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2190, Anul VI, 29 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nina Dragu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NOAPTE DE IARNĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369620_a_370949]
-
gândindu-te la trecutul glorios al oștirii române pe câmpurile de bătălie. A urmat vizitarea holului de intrare în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, unde am admirat tablourile marelui pictor cel ce a fost Sabin Bălașa, ce acopereau pereții sălii „Pașilor pierduți” cum era denumit acest hol măreț, tablouri în care predomina culoarea de azuriu. Și de o parte și de cealaltă a bulevardului străjuiau clădiri mărețe cu o arhitectură plină de istorie, fie că acum funcționau în ele spitale, teatre, sau
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
să culeagă! PS Este o vastă diferența între o femeie părăsita de iubitul ei și una părăsita de soțul și stăpânul ei. Iubita a trait o poveste frumoasă, a respirat relaxată, a fost în al nouălea cer, acum jelește dragostea pierdută. Sotia-victima și-a cerut iertare pentru a-și liniști soțul, a respirat cu grijă să nu deranjeze și a visat la o normalitate ce nu a mai venit. Acum jelește pierderile suferite și încearcă să redevină un om fericit. Cel
DEMNITATEA UNEI FEMEI de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369693_a_371022]