21,807 matches
-
la sediul B.C.E. de minunatul Dan Puric; un spectacol one-man-show electizant, un spectacol devenit celebru la noi. A colindat lumea; este o suită de parabole cu sens metaforic sprijinite de o plasticitate gesturală hrănită la rândul ei de o viziune poetică inspiratoare. In aceeași seară, o captivantă contrapunere a adus alături, într-un spațiu expozițional generos, câteva dintre operele pictorului Ștefan Câlția - un poet al fabulației onirice, de asemenea autoportretele lui Bogdan Vlăduță - etalează un spațiu al unor contorsiuni interioare asumate
Zilele culturii românești la Frankfurt by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6786_a_8111]
-
abundă pentru a completa schema abstractă a comunicării cu bucăți din opera eminesciană. Practica lui Gheorghe Doca este să citeze masiv, uneori pagini întregi, să comenteze parcimonios, de cele mai multe ori citând alți comentatori, bucurându-se (mulțumindu-se) să găsească locul poetic cel mai potrivit pentru afirmația teoretică urmărită. Își justifică de mai multe ori această pasiune pentru citațiuni spunând că merită reluat cutare pasaj din cutare poezie de Eminescu, în general că e pedagogic ca poetul să fie citit și recitit
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
jalea mea adâncă" - cu referire la amor, celelalte ediții (mai puțin I. Scurtu) au „Cum străbăteau", cu referire la cânturi, desigur. Gheorghe Doca descoperă, în fine, că „S-a dus amorul..."este un poem din sfera celor care dezbat arta poetică la Eminescu - dar pentru asta se încurcă, inexplicabil, în scrupulele lui Maiorescu, acela care face din acest poem psihologie de despărțire. Dacă avea curiozitatea să vadă ce e la mijloc, autorul ar fi dat peste strofa următoare, pe care n-
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
Nu trebuie să ne mire, prin urmare, faptul că romanul Moby Dicka constituit un răsunător eșec de piață, la prima lui editare. Reacțiile criticilor s-au împărțit între contestarea vehementă și evaluarea prudentă (în cazul cel mai bun, a „calităților poetice ale autorului"). Melville nu a reușit (nici cu această capodoperă) să anihileze un stereotip cultural, prin medierea căruia contemporanii săi l-au perceput pînă la moarte - acela de scriitor „de raftul al doilea". Problematicile alegoriei mitologice, ale intertextualizării transculturale, ale
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
poate demonstra doar pe baza unor analize micro-textuale sau prin abordări de estetica influenței. De altfel, Căluțul... a fost reprezentat de mai multe ori ca monodramă, cu muzică live minimal-repetitivă și cu participarea în performance a unui artist fotograf. Textul poetic a funcționat impresionant în aceste condiții. J.F.: Pe urmă v-ați îndepărtat de tradițiile avangardiste. Din ce cauză și cum s-a desfășurat acest proces? T. Z.: Sunt un infidel, am mai amintit acest lucru. Nu sunt capabil să fac
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
Cu cât cânt, cu atâta sunt, vorbe antonpanești pendulează între necaz și haz, au toată înțelepciunea străveche; un descântec sau un bocet, o doină, o baladă, ori o legendă construiesc un spațiu special al dansului, propunând alese structuri morfologice muzicale, poetice și coregrafice. Sintaxa țesăturii coregrafice conchide observarea și esențializarea scenică a caracterului românesc - nu o reconstituire a lui, ci o plăsmuire în materie gestuală a figurilor de stil pe care le conține în structura sa. într-un asemenea areal, registrul
Miriam Răducanu la aniversare by Raluca Ianegic () [Corola-journal/Journalistic/6795_a_8120]
-
și tu cu inima la vedere / te apropii" (Peisaj). Dar pietatea nu e adîncită. Spațiul simbolist se impregnează în schimb de umori existențialiste, de angoasele unei dezangajări, ale unei dizarmonii tot mai apăsătoare. Are loc așadar un aggiornamento al formulei poetice ce a constituit punctul de pornire. De la ezitare, tergiversare, impulsuri subiectiv-obiective, răsfrîngeri ale unor structuri absconse ce "vibrează în fundaluri" ("un singur gest te-ar feri / de somnolentele spații/ dar pînă să-l faci / se lasă noaptea de-a binelea
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
abundență acvatică, parcă într-un perpetuu ritual purificator. Zăpezile, ploile, apele de munte, râurile își duc existența pulsatilă în perfectă simbioză cu munții, nisipul, stâncile, pajiștile alpine, prăpăstiile, peșterile, mementouri ale vieții interioare, ale căutării neobosite. Pe acest fundal esențialmente poetic, cuplul arhetipal își parcurge drumul inițiatic (și sunt numeroase poemele ce conțin viziuni ale unor drumuri-pelerinaje făcute împreună): "pluteam -/ corabie zdrențuită pe mările ascezei// au fost consultați specialiști în răsărituri// respiră - i-au zis nopții/ și aceasta zi se făcu
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
bizantină în subsidiar: "Răsvan Popescu ține ascuns sub hainele oficialului un spion, care e scriitorul din el", urcînd în ierarhie cu intenția "de a vedea cît mai mult din culise". Să fie asta o scuză sau doar un tertip de poetică memorialistică? Cît îl privește pe Radu Vasile, ipochimenul posedă ca ax moral-productiv "sentimentul predestinării", defel original de altminteri, deoarece cum l-ai putea smulge din sufletul simandicoasei tagme politicești? Cu sfială sau fără jenă, discret sau pe față, grotesc sau
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
neuropsihic aș fi reușit să scriu mai bine). în primul rând nevoia de comunicare - deși mi s-au interzis contactele cu oamenii, nu mușc și într-un grup prefer să ascult. Ar mai fi și o amintire de la un cenaclu poetic din liceu, când dl Nicolae Manolescu a avut amabilitatea să ne viziteze. Conside-rați-le ca pe un mesaj într-o sticlă, trimisă de o per-soană exilată. E drept că o parte din poemele mele au fost tipărite oarecum împotriva voinței mele
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
așa ceva, nu îmi doresc și observ bine că nu semăn cu poeții care apar aici. Rugămintea mea nu este să faceți un act caritabil răspunzându-mi la scrisoare. Mi-aș dori mult să comentați aceste versuri (poate sunt doar proză poetică). M-ar bucura mult o confirmare de primire. Cu respect și mulțumiri". Stimată Cristina-Monica Moldoveanu, să încercăm să punem un bun început corespondenței noastre, mai ales pentru că, citindu-vă, ceea ce scrieți mi se pare omenește important și poeticește interesant. Este
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
bizantină în subsidiar: "Răsvan Popescu ține ascuns sub hainele oficialului un spion, care e scriitorul din el", urcînd în ierarhie cu intenția "de a vedea cît mai mult din culise". Să fie asta o scuză sau doar un tertip de poetică memorialistică? Cît îl privește pe Radu Vasile, ipochimenul posedă ca ax moral-productiv "sentimentul predestinării", defel original de altminteri, deoarece cum l-ai putea smulge din sufletul simandicoasei tagme politicești? Cu sfială sau fără jenă, discret sau pe față, grotesc sau
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
Joc secund respecta algoritmul brevetat de Genette pentru manieriștii din Pleiada franceză!) Cu dovezi documentare, "increatul" redevine, dintr-o abstracție filozofică, o aservită mască mortuară a lui Zelea Codreanu. Revelația e zguduitoare și explică în bună măsură filonul localist al poeticii barbiene. De dragul adevărului estetic, Manolescu e tranșant în sugestii: Dacă cele două poezii tipărite în Falanga legionară, Tindă și 1940, poetul le-ar fi putut justifica mai apoi ca ocazionale, fără valoare literară, articolul intitulat Chesat, cu un arhaism turcesc
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
teamă să nu spună ceva: ŤVoi sfârși al treilea catren/ de teamă să nu spun cevať. Lucrul trebuie înțeles așa: Poezia nu spune nimic, în sensul că se comunică doar pe ea însăși. De aici decurge numărul mare de arte poetice, căci, în definitiv, poezia a devenit (la Stamatu și la alții) o meditație asupra ei înseși. E o sterilitate acceptată ca normală, ca atitudine lirică. H. Stamatu e un elegiac și Memnon e un sugestiv poem al tristeții și al
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
școli literare diferite, de calibre inegale, cei trei autori semnatari vin din regiuni literare aproape ireconciliabile. Ioan Es. Pop, elementul tare al antologiei, este cel care deschide volumul. Alegând să publice o serie de poeme mai vechi, al căror suflu poetic puternic a fost deja confirmat de critică, poetul își asigură, comod, întâietatea. Cele câteva poeme inedite - pentru că are și texte noi - își pierd din expresivitatea deja cunoscută a poetului nouăzecist. Moartea, ca temă principală în poetica lui Ioan Es. Pop
Poeți de vânzare by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7429_a_8754]
-
mărturisi ceva, / însă despre ea nu se știe nimic, / pentru că ea nu se petrece-n istorie, / deci nu poate fi vorbită." Desigur, nici aceste rânduri ce par a fi scrise în grabă nu sunt lipsite de nota specifică stilului și poeticii lui Ioan Es. Pop. Însă, privind un poem ce apare la câteva pagini distanță - text-pilon în volumul de debut Ieudul fără ieșire - diferența de implicare a sensibilității este evidentă : "nu știu ce l-a apucat pe tatăl meu să-njuge boii la
Poeți de vânzare by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7429_a_8754]
-
melancolie. Teoria clasică a celor patru umori încă mai funcționează. Mecanismul lui Sragher de a crea poezie este, de fiecare dată, același: privește cerul, stelele, cimitirele, pietrele funerare și se identifică, spiritual, cu ele. Caută profunzimea rătăcirilor filosofice, iar rezultatul poetic este, de cele mai multe ori, oarecare: "cum trece / timpul / trosnind / prin mine // doamne // cum își ascute / aripile albite / de ani / până secunda prinde/ lumina în suflet / și începe / să cânte / ochii roșii / ai timpului îmi / ating privirea / sângerând/ suferinzi / de sigurătate
Poeți de vânzare by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7429_a_8754]
-
pasajelor, altfel fără mare legătură între ele. În acest eseu închinat artei, căderile de gust devin și mai vizibile. Cînd, în final, citim și acel mediocru basm al bisoceanului, de un kitsch absolut, unde poezia fals populară și proza ritmată poetic se combină cu citate din Catullus, Villon și Lamartine, ne dăm seama că încercarea odobesciană, în ansamblu, nu reprezintă o reușită. Și cînd te gîndești că, de un secol încoace, Pseudokynegetikos a fost considerat model de proză românească... Consacrîndu-se cu
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
Ion Popescu-Brădiceni are finețea luminatului care aruncă cuvinte pe pagină după o logică pe care numai el o știe. Iată începutul: "Calea transmodernă este diferantă/diferită de neo-, tardo- și postmodernism. Eu nu vorbesc deci de un nou curent estetic / poetic / artistic / literar / filosofic s.a.m.d. Deși ar putea fi și acesta, sub numele de transmodernism. Eu avansez întîi și întîi conceptul de transmodernitate, ca pe o nouă cale de abordare a produsului cultural în general, și a celui poetic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
poetic / artistic / literar / filosofic s.a.m.d. Deși ar putea fi și acesta, sub numele de transmodernism. Eu avansez întîi și întîi conceptul de transmodernitate, ca pe o nouă cale de abordare a produsului cultural în general, și a celui poetic / plastic în articular. ș...ț Noua paradigmă explorează tăcerea sub-/inconștientului, masa colectivă de arhetipuri / anarhetipuri, descojește, dezvăluie maya de pe simboluri, taie în două concepte îmbătrînite, reînsămînțează în frageda țarină a semioticii / retoricii mituri antropologice / ontologice, reasamblează fragmente de cosmos
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
cred adulatorii. Dar este probabil cel mai original poet de după Război. Pecetea pe care el a pus-o pe poezia noastră este inefasabilă. Poetul cel mai ușor de recunoscut și mai greu de confundat dintre toți a creat o limbă poetică la fel de liberă și de încântătoare cum este zborul păsării în văzduh." (pag. 1024) Iarăși e vorba de o aluzie, de un stil al lecturii în toată puterea ei, și nu, cum s-ar putea crede, de o simplă imagine impresionistă
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
mor în cadă (câștigătorul pe anul 2007 al secțiunii Poezie la concursul de manuscrise adresat tinerilor sub 35 de ani, organizat de editura Cartea Românească). El demonstrează că în momentul elaborării sale autoarea se afla încă în căutarea propriei identități poetice, sau că mobilitatea sa artistică este impresionantă, creatoarea putând să sară cu ușurință de la texte cu tentă intimistă, apăsat existențiale, la jocuri suprarealiste sau la poeme textualiste ce trimit cu gândul către generația '80. Spre deosebire de mai toți poeții din contingentul
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
către generația '80. Spre deosebire de mai toți poeții din contingentul ei literar, Cătălina Cadinoiu nu pare deloc convinsă că poezia (cultura, în general) începe și se termină odată cu foarte zgomotoasa generație 2000. Mizeria fiziologică și nihilismul social nu sunt teritoriile ei poetice, strigătul de revoltă, cuvintele "interzise" și injuria apăsată o lasă (aproape) rece. Mult hulita (de generația 2000) cultură revine la masa de onoare a poeziei. Dialogul cultural, aluziile și trimiterile directe la artiști și opere celebre dau versurilor din volului
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
Urechea mea muzicală nu mai recunoaște/ decât tobele/ tam, tam, tam... și capul frumos/ al reginei Maria Antoaneta..." sau, "... Mersul, mâinile, ochii mă trădează mai veninos/ decât Clitemnestra..."). Există și versuri care nu sunt decât o îngrămădeală de imagini presupus poetice, dar practic lipsite de vreo finalitate. Sensurile sunt îndoielnice, totul seamănă cu un joc suprarealist: "Îmi cer scuze, dacă nu vă pot spune cât e ceasul./ Mi-a căzut umbra de pe zid/ difuză ca o herghelie de cai orbi/ umili
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
și tocul ros/ prin hainele pescărești întoarse pe dos/ o văd pe mama cu lut în mână:/ ŤCasa noastră se dărâmăť". Cultivată, inteligentă, sensibilă, Cătălina Cadinoiu pare să fi găsit filonul de inspirație menit să o transforme într-o voce poetică autentică, inconfundabilă. Ceea ce, pe fondul cam monoton al poeziei generației 2000 nu este puțin lucru. Unele poeme din volumul Nuferii mor în cadă și producțiile mai noi, lecturate la cenaclul de la Muzeul Literaturii Române mă fac să cred că se
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]