3,753 matches
-
cu privire la decontarea cotei-părți cuvenite părții polone ca rezultat al lichidării Societății Române pentru Selecționare și Înmulțirea Semințelor Agricole "S.I.S.A." - societate pe acțiuni, semnat la București, la 24 septembrie 1960; 5. Convenție între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Polone privind colaborarea în domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare, semnată la București la 10 februarie 1969; 6. Convenție între Consiliul General pentru Educație Fizică și Sport al Republicii Socialiste România și GKKFiT al Republicii Populare Polone cu privire la cooperarea în domeniul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168762_a_170091]
-
și Guvernul Republicii Populare Polone privind colaborarea în domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare, semnată la București la 10 februarie 1969; 6. Convenție între Consiliul General pentru Educație Fizică și Sport al Republicii Socialiste România și GKKFiT al Republicii Populare Polone cu privire la cooperarea în domeniul culturii fizice, semnată la București la 8 noiembrie 1973; 7. Convenție între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Polone privind colaborarea pentru menținerea capacităților de extracție a sulfului în Polonia și asigurarea livrărilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168762_a_170091]
-
General pentru Educație Fizică și Sport al Republicii Socialiste România și GKKFiT al Republicii Populare Polone cu privire la cooperarea în domeniul culturii fizice, semnată la București la 8 noiembrie 1973; 7. Convenție între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Polone privind colaborarea pentru menținerea capacităților de extracție a sulfului în Polonia și asigurarea livrărilor de lungă durată de sulf către România, semnată la București la 30 mai 1986; 8. Protocol între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind lichidarea creanțelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168762_a_170091]
-
Guvernul Republicii Populare Polone privind colaborarea pentru menținerea capacităților de extracție a sulfului în Polonia și asigurarea livrărilor de lungă durată de sulf către România, semnată la București la 30 mai 1986; 8. Protocol între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind lichidarea creanțelor și obligațiilor reciproce în relațiile de plăți existente la 31 decembrie 1990, semnat la București la 18 decembrie 1990; 9. Convenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul veterinar, semnată la București la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168762_a_170091]
-
1986; 8. Protocol între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind lichidarea creanțelor și obligațiilor reciproce în relațiile de plăți existente la 31 decembrie 1990, semnat la București la 18 decembrie 1990; 9. Convenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul veterinar, semnată la București la 14 mai 1996; 10. Protocol încheiat între Ministerul Finanțelor din România și Ministerul Finanțelor din Republica Polonă în problema lichidării datoriei în valută convertibilă a României față de Republica Polonă, semnat la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168762_a_170091]
-
la București la 18 decembrie 1990; 9. Convenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul veterinar, semnată la București la 14 mai 1996; 10. Protocol încheiat între Ministerul Finanțelor din România și Ministerul Finanțelor din Republica Polonă în problema lichidării datoriei în valută convertibilă a României față de Republica Polonă, semnat la București la 25 februarie 1997. ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168762_a_170091]
-
Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul veterinar, semnată la București la 14 mai 1996; 10. Protocol încheiat între Ministerul Finanțelor din România și Ministerul Finanțelor din Republica Polonă în problema lichidării datoriei în valută convertibilă a României față de Republica Polonă, semnat la București la 25 februarie 1997. ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168762_a_170091]
-
Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222136_a_223465]
-
Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Mării Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republică Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190654_a_191983]
-
Mîțu, am aflat că, în vederea efectuării reviziei anuale a sistemului de termoficare, urmează ca în perioada 14-26 iunie 2004 să se sisteze furnizarea apei calde menajere în zonele de sud și (parțial) centrală a orașului, respectiv în cartierele: Fratelia - Freidorf - Polonă - Dâmbovița - Girocului - Calea Șagului - Steaua - Plăvăț - Soarelui - Complexul Studențesc - Circumvalațiunii I - Mircea cel Bătrân - Aleea Sportivilor - Spitalul Județean. În cea de a doua etapă: 5 - 16 iulie 2004, apa caldă menajeră urmează să fie oprită în partea de nord a
Agenda2004-19-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282393_a_283722]
-
Iorga distinge patru etape ale influențelor orientale sau occidentale în îmbrăcămintea feminină. Astfel, cea dintâi și cea mai veche, bizantină, a durat puțin din cauza invaziei turcilor în secolul al XV-lea (N. Iorga, 1910, 51). Influența apuseană, exercită prin intermediul sașilor, polonilor și genovezilor care "făceau negoțul la Marea Neagră", se impune mai ales în Moldova până la mijlocul secolului al XVI-lea. Ulterior, portul grecesc cu influențe turcești pătrunde în Țările Române ca urmare a domniilor fanariote. Perioada cuprinsă între anii 1770 și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
medieval, au existat și la est de Carpați formațiuni politice românești. Nu știm numele acestora, dimensiunile și situarea geografică, dar românii (blahii) trăiau în sate și orașe, în unități teritoriale mai întinse, cnezate și voievodate, în tot spațiul carpato-nistrean. Cronicarul polon Dlugosz face referire la "Țara Șepenițului", un voievodat situat în nordul Moldovei, în partea sudică a regatului polon, iar D. Cantemir, în Descriptio Moldaviae, vorbește despre trei ținuturi vechi ale Moldovei, adevărate republici țărănești, în Câmpulung, Vrancea și Tigheciu. Alte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
geografică, dar românii (blahii) trăiau în sate și orașe, în unități teritoriale mai întinse, cnezate și voievodate, în tot spațiul carpato-nistrean. Cronicarul polon Dlugosz face referire la "Țara Șepenițului", un voievodat situat în nordul Moldovei, în partea sudică a regatului polon, iar D. Cantemir, în Descriptio Moldaviae, vorbește despre trei ținuturi vechi ale Moldovei, adevărate republici țărănești, în Câmpulung, Vrancea și Tigheciu. Alte posibile formațiuni erau în estul Moldovei, în părțile Orheiului și Lăpușnei. După invazia mongolă din 1241, întreg spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
durat, în Moldova, un timp mai îndelungat decât în alte provincii românești. Conform cronicilor ruse, hotarele Rusiei haliciene nu depășeau spre sud localitățile Ușița și Kucelmin, așadar nu includea Moldova, și ele au rămas neschimbate până la integrarea Haliciului la regatul polon, la mijlocul secolului al XIV-lea. Dealtfel, ocuparea de către Halici a regiunilor de câmpie din nordul Dunării era cu totul exclusă, deoarece aceste teritorii se aflau sub dominația politică a cumanilor și erau folosite ca locuri de atac împotriva Ungariei și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
calea comercială prin valea Dâmboviței și pasul Bran și drumul important de pe valea Oltului. La est de Carpați, în Moldova, drumul Liovului spre Cetatea Albă se deschidea spre mijlocul secolului al XIV-lea (1343), după cucerirea cnezatului Halici de regatul polon. Însă înainte de aceasta, negustorii din Bistrița, în special sași, trecuseră munții la est de Carpați, pe văile Sucevei, Bistriței și Siretului, și au înaintat spre Chilia și Cetatea Albă, până la Dunăre și Marea Neagră. În urma deschiderii acestor noi drumuri comerciale, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în 1238, acest teritoriu a intrat în patrimoniul regalității daneze. Cavalerii germani au încercat să pătrundă și în teritoriile ruse, dar au fost opriți de cneazul Aleksandr Nevski (1240). De mare însemnătate sunt cuceririle Ordinului teutonic în Prusia. Încercările cnejilor poloni, de la începutul secolului al XIII-lea, de a-i supune și converti pe prușii păgâni, fie și sub mantia cruciatei, au eșuat. În urma eșecului, ducele Conrad de Mazovia a apelat la Ordinul teutonic, căruia i-a oferit în Prusia, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a început, în 1230-1231, din Chelmno (Kulm), obiectul donației lui Conrad, și s-a extins vertiginos, în mai puțin de zece ani, s-a constituit aici un adevărat stat teutonic (german) de cruciată, sub protecția papalității și independent de regatul polon. În 1237, fuziunea Ordinului teutonic din Prusia cu Ordinul gladiferilor din Livonia a consolidat și mai mult cruciata în teritoriile baltice, cuprinse în totalitate de germani. Cucerirea (ofensiva) teritorială a fost însoțită și urmată de un efort vast de convertire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Lyon I (1245). Măsurile de fortificare teritorială, preconizate de conciliu, ale forțelor catolice din Europa Centrală urmăreau organizarea unui baraj împotriva primejdiei mongole de la Marea Baltică până pe cursul inferior al Dunării. Sprijinindu-se pe puterile catolice estice, Ordinul (statul) teuton, regatul polon și cel ungar, diplomația papală a reușit să constituie un bloc de forțe puternice în spațiul ruso-baltic. Cneazul rus Daniel al Haliciului a recunoscut primatul Romei, în 1247, dar Alexandru al Vladimirului nu l-a recunoscut, ba mai mult, a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vorbește despre Doamna Marghita, catolică, a "Negrului Voievod". La mijlocul secolului al XVII-lea, Paul de Alep consemnează o tradiție locală conform căreia "pe întemeietorul țării îl numeau Negru Voievod, adică Domnul cel Negru" (Călători străini, VI). Miron Costin, în Cronica polonă, vorbește despre "acel domn dintâi al muntenilor, care a pornit din Transilvania și care se numea Negrul Vodă". Doi cercetători, G. D. Florescu și D. Pleșia consemnează tradiții locale referitoare la Negru Vodă în multe localități, mărturiile abundă și ele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Carpați a unor căpetenii (fruntași) locale, care preluaseră drepturile Episcopiei cumanilor, bunurile și drepturile Episcopiei Milcoviei fuseseră cotropite de "puternicii acelor părți" (DRH D, I, p. 45). În 1325, o oaste românească de la est de Carpați participa alături de oștile polone, rutene și lituaniene la lupta împotriva markgrafului de Brandenburg (cf. Iorga, vezi mai sus). Această participare ilustrează forța pe care o reprezentau formațiunile românești est-carpatice. În 1326, regele Poloniei, Wladislaw Lokietek, beneficia și el de ajutorul (serviciile) cavalerilor lituani, moldoveni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care o parte au fost răscumpărați apoi de regele Cazimir III. În legătură cu această luptă, s-a purtat o discuție acerbă în istoriografie, dar fără nici un rezultat. Cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin, încercând să pună de acord informațiile din cronicile polone cu cele din letopisețele slavo-române au descoperit unele neconcordanțe, considerându-i pe Ștefan și Petru, fii ai lui Ștefan Mușat (1394-1399). Această controversă s-a amplificat la istoricii moderni români, care i-au considerat pe Ștefan și Petru pretendenți la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au considerat pe Ștefan și Petru pretendenți la tron, fie în Moldova, fie în Țara Șipenițului, privită ca voievodat aparte, neintegrat încă Moldovei. Să precizăm că Țara Șipenițului, adică teritoriul cuprins între Prut, Nistru și Ceremuș, fusese inclusă în regatul polon odată cu Rusia Mică, iar încorporarea la Moldova s-a făcut mai târziu, după zălogirea Pocuției lui Petru Mușat (1374-1391) de către Wladislaw Iagello. Dar, apreciază V. Spinei, ideea că Ștefan și Petru ar fi rezidat în Țara Șipenițului, iar nu în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în figura lui Dragoș din Bedeu. Cine era acesta? Voievod din Maramureș, menționat într-o diplomă a regelui Carol Robert, din 1336. Întemeierea Moldovei, ca stat de-sine-stătător, a început din colțul de nord-vest al țării, "acolo unde se îmbinau influențele polone și ungurești" (P. P. Panaitescu), și unde au descălecat românii din Maramureș. În secolul al XIV-lea, pe văile Țării Maramureșului erau mai multe voievodate sau voievozi, aleși de sate, ca Bedeu, Sarasău, Giulești, Cuhea, Bereg și Ung. În privința venirii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ungar în Transilvania, în iarna 1359-1360, a fost determinată și de evenimentele din Moldova. Faptul că regatul Ungariei făcuse mari eforturi pentru a reuși supunerea populației românești est-carpatice a fost consemnat și în Cronica lui Ioan de Târnave.31 Intervenția polonă din vara 1359 în disputele interne din Moldova se integrează în orientarea politică a statelor catolice de a-și lărgi sfera dominației spre răsărit. După eșecul încercării regelui Cazimir III de a instaura în Moldova un domn devotat Poloniei, puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
structurile politice din Moldova: 1. prin acceptarea unei formațiuni statale aparte și nu integrate direct regatului său și 2. prin numirea în fruntea ei a unui conducător român, recompensat pentru contribuția (efortul) depusă în luptele antimongole. În același timp, expediția polonă la hotarul de sud al regatului (Moldova) și instalarea lui Dragoș la est de Carpați în cursul aceluiași an, 1359, nu au fost întâmplătoare. La mijlocul secolului al XIV-lea, Hoarda de Aur cunoștea un accentuat recul al puterii sale în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]