3,615 matches
-
valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj-Napoca, județul Cluj, care trec în domeniul privat al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj-Napoca, județul Cluj Locul unde este situat Anexa 8 SUPRAFEȚELE DE TEREN din domeniul public al statului, aflate în administrarea unităților
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj-Napoca, județul Cluj, care trec în domeniul privat al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj-Napoca, județul Cluj Locul unde este situat Anexa 8 SUPRAFEȚELE DE TEREN din domeniul public al statului, aflate în administrarea unităților de cercetare-dezvoltare care trec în domeniul privat al statului, la dispoziția comisiilor locale de fond funciar sau rămân în
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
Odobești, județul Vrancea, care trec în domeniul privat al statului, la dispoziția comisiilor locale de fond funciar Locul unde este situat Anexa 8.11 SUPRAFEȚELE DE TEREN din domeniul public al statului, aflate în exploatarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, care trec în domeniul privat al statului și în administrarea Agenției Domeniilor Statului, la dispoziția comisiilor locale de fond funciar ┌─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Locul unde este Anexa 8.11 a fost înlocuită cu anexa 3 din LEGEA nr. 64 din
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 18 aprilie 2016, conform modificării aduse de art. unic din același act normativ. Anexa 8.12 Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în exploatarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Fălticeni, județul Suceava, care rămân în administrarea Agenției Domeniilor Statului Locul unde este situat Anexa 8.13 Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în exploatarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj, județul Cluj, care rămân în
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
exploatarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Fălticeni, județul Suceava, care rămân în administrarea Agenției Domeniilor Statului Locul unde este situat Anexa 8.13 Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în exploatarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj, județul Cluj, care rămân în administrarea Agenției Domeniilor Statului Locul unde este situat Anexa 8.14 Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în exploatarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Târgu-Jiu, județul Gorj, care rămân în
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
exploatarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj, județul Cluj, care rămân în administrarea Agenției Domeniilor Statului Locul unde este situat Anexa 8.14 Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în exploatarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Târgu-Jiu, județul Gorj, care rămân în administrarea Agenției Domeniilor Statului Anexa 8.15 Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad, județul Arad, care trec în domeniul privat al statului
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
Iloaiei, județul Iași, care trec în domeniul privat al statului, la dispoziția comisiilor locale de fond funciar Locul unde este situat Anexa 8.17 Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Băneasa care rămân în administrarea Agenției Domeniilor Statului Locul unde este situat Anexa 9 Suprafețele de teren neagricol din domeniul public al statului care trec din administrarea unităților de cercetare-dezvoltare în administrarea consiliilor locale *Font 8* ┌────┬─────────────────────────────────┬───────────┬────────┬─────────┬─────────┬─────────────┬────────┐ │Nr. │Unitatea de cercetare-dezvoltare
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 19 iunie 2013, cu următoarea modificare: - La articolul 2, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: "a) teren agricol - terenurile agricole productive - terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solarele, răsadnițele și altele asemenea - cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite cu consistență mai mică de 0,4, cele ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice
LEGE nr. 289 din 7 noiembrie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255954_a_257283]
-
început la 25 aprilie 1885 și s-au terminat la 28 mai 1887. Municipiul Fălticeni administrează două sate: Șoldănești și Țarna Mare. Municipiul Fălticeni este localizat într-o zonă deluroasă din Podișul Sucevei, în apropierea sa găsindu-se întinse plantații pomicole și iazuri piscicole. Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă: 1531 metri, în Vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624 metri), Dealul Înalt (503 metri), Culmea Pleșului (915 metri); mai aproape
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
livezi specializate, cât și la marginea sau chiar în mijlocul pădurii. În livezi, poate fi cultivat atât în monocultură, (doar exemplare de "Castanea sativa"), așa cum este cultivat în special în județul Maramureș sau poate fi combinat cu ușurință cu alte specii pomicole, formând livezi mixte, cum este frecvent cultivat în Banat. Arborele în sine necesită un climat blând, cu umiditate suficientă, dar nu exagerată. Deși originar dintr-o zonă cu climat mediteranean tipic, castanul comestibil se poate adapta și la alte două
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
caprelor, pomicultura, cioplitul șindrilei și a doagelor de butoi. Mare parte din aceste produse erau vândute în localitățiile de la câmpie. Se practica intens trocul, carașovenii cutreierând șesul Banatului între Dunăre și Tisa; produsele agricole (porumb, grâu) erau obținute în schimbul produselor pomicole. Înființarea și dezvoltarea unor centre industriale și miniere precum Reșița, Anina, Dognecea, Doman, Bocșa și Oravița în imediata vecinătate a satelor carașovene, au avut ca rezultat apariția de noi îndeletniciri și în rândul carașovenilor. Până la jumătatea secolului XX-lea, carașovenii
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Oile semnifică ocupația locuitorilor zonei, creșterea animalelor, în mod special a ovinelor. Brâul undat simbolizează râul Bârzava și lacul de acumulare Secu. Merele de aur reprezintă bogăția pomicolă a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Târnova se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Comuna Târnova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301097_a_302426]
-
geografice sunt 21.594167° longitudine estică și 45.332222° latitudine nordică. Clima este temperat-continentală cu influențe sub-mediteraneene. Datorită vânturilor de vest și expunerii, precipitațiile sunt destul de ridicate. În prezent este un domeniu eterogen de vegetație naturală: pădure, pățuni secundare, suprafețe pomicole, viticole și terenuri arabile. Zona localității este favorabilă pentru viticultură, pomicultură, cereale, plante tehnice, iar suprafețele de pășuni, la care se adaugă plantele furajere, asigură creșterea animalelor. Localitatea a fost fondată în anul 1810 prin decret imperial sub numele de
Tirol, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301098_a_302427]
-
văzut, de la numele său și colinele înverzite ajungând să se denumească astfel. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultură, creșterea animalelor, turismul rural, comercializarea de cereale, țuică și animale. Principalele produse agricole care se obțin de locuitorii comunei sunt fructele pomicole, fructele de pădure, dar și produse lactate.
Dealu Frumos, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301166_a_302495]
-
Păușești-Măglași este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Coasta, Păușești-Măglași (reședința), Pietrari, Ulmețel, Valea Cheii și Vlăduceni. Situată la 10 km nord-vest de municipiul Rm. Vâlcea, în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice, pe șoseaua ce leagă Băile Olănești de Rm. Vâlcea, comuna se află la intersecția paralelei de 4551` latitudine nordică cu meridianul 2416` longitudine estică. Se învecinează la est cu comună Vlădești, la vest cu comună Stoenești, la
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%),nuci, etc. .
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%),nuci, etc. .
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Prima unitate agricolă de mari proporții cu profil viticol a fost înființat în anul 1949 și s-a dezvoltat continuu, ajungând în prezent să dispună de o suprafata cultivata de aproape 2400 de ha. Privatizarea din 1999 a sectorului viticol, pomicol și a cramei a oferit o nouă dimensiune dezvoltării podgoriei Jidvei. Imensul potențial este valorificat în prezent așa cum merită, exporturile cresc în fiecare lună, iar consumul intern se înscrie pe o linie ascendentă. Din întreaga suprafață cultivata se reînnoiesc anual
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
tip Quarcineae și Fagaceae favorizând formarea solurilor brune, cu diferite grade de podzolire, slabe din punct de vedere al fertilității. În luna februarie 2007, în satul Rus, alunecarea pământului, ca urmare a ploilor abundente, a distrus 3 ha de culturi pomicole și terenuri agricole. Vegetația specifică a Depresiunii Baia Mare este cea a pădurii de stejar. Până relativ recent (secolul XIX) existau mai multe păduri de stejar și gorun, dar care au fost supuse defrișărilor intense. Stratul ierbos este, în schimb, foarte
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
Rezii a pierdut din importanță, iar comuna sa a fost desființată și inclusă în comuna Însurăței. Principala activitate a locuitorilor comunei Lacu Rezii, e reprezentată de agricultură, în deosebi de cultivarea pomilor fructiferi. Cel mai reprezentant operator local este ferma pomicolă Comly SRL, care produce fructe proaspete (mere, cireșe, caise, piersici și prune) sub brandul Lacu Rezii. Fructele sunt recunoscute și foarte apreciate atât în România cât și în afara ei, brandul de fructe Lacul Rezii, având ca principale piețe de desfacere
Lacu Rezii, Brăila () [Corola-website/Science/300970_a_302299]
-
teritoriul comunei "Bujoreni". În comuna "Bujoreni" se dezvoltă și se desfășoară activități economice legate de producție, cercetare, comerț și prestări servicii în diverse domenii precum pomicultura, legumicultura, morărit și panificație, creșterea animalelor sau prelucrarea lemnului. "Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă" din comuna "Bujoreni", singura de acest fel din zona Oltenia, deține unica bancă de gene pentru nuc, alun, castan și prun din România. Stațiunea creează soiuri de pomi a căror faimă a devenit internațională, având clienți pomicultori din Italia și
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
ha, orzoaică: 33,76 ha, ovăz: 1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0,46 ha. Suprafețe cultivate cu: cartofi: 17, 09 ha, floarea soarelui: 1,22 ha, legume în câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și pruni: 0,18 ha. Mașini agricole: tractoare: 19, motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și căruțe
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
circa 40 cm. de la sol { " la al doilea rînd de hârleț " cum a declarat acesta în fața organelor de miliție }. Tot prin creditare - pe dealul care desparte Aruncuta de satul Soporu de Câmpie numit " Dealul Soporului " - era prevăzut realizarea unei plantații pomicole, de circa 60 hectare, în colaborare cu CAP Soporu de Câmpie, lucrare care nu s-a mai realizat . Activitatea viticola la început a fost foarte bine organizată, existând o brigadă specializată, CAP - ul avînd beciuri pentru păstrarea vinului chiar la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării culturilor agricole mari. Astfel, prin terasarea pantelor au fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe viticole întinse (155 ha) și pomicole (64 ha). În afară de acestea, pe teritoriul comunei mai apar zone împădurite (567 ha), ce contribuie la formarea topoclimatului local. Solul aluvionar din zona de luncă și de pe terasele inferioare este favorabil dezvoltării culturilor legumicole, atât pentru consumul propriu din comună
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
comunei Mischii. Culturile agricole cultivate pe terenul agricol al comunei sunt: porumbul, care ocupă o suprafață de 35-40%, grâul, pe o suprefață de 40-45% și vită de vie pe o suprafață de 3%. De asemenea, comuna Mischii este și zona pomicola, în anul 1995 fiind plantați 1180 de pomi fructiferi. După anul 1995 s-au înființat ferme paticulare de creștere a pocinelor și taurinelor, unele reușind să țină pasul cu timpul, altele dispărând din economia de piață. Trebuie amintit că în
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]