4,442 matches
-
județului, în Podișul Casimcei. Se află la o distanță de 45 km de Constanța. Este cunoscută de la 1890 - 1905 sub numele Hogeainlik (turcă Poșta Mare), fiind popasul pentru schimbarea cailor poștalioanelor ce străbăteau Dobrogea. În perioada 1873-1883 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Primii coloniști veniți au fost 44 de familii de etnici germani, originari din Basarabia. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați în Germania, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în
Cogealac, Constanța () [Corola-website/Science/301136_a_302465]
-
Bărăganu este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța, Dobrogea, România. Se află în Podișul Medgidiei. În perioada 1890-1892 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). În trecut satul se numea Osmanfakî/Osmanfacâ (în turcă "Osmanfakı"). La
Bărăganu, Constanța () [Corola-website/Science/301135_a_302464]
-
Mediu localitatea era cunoscută sub denumirea de Stratoni pe vremea bizantinilor, apoi de Mangeapunar pe vremea turcilor, cu o populație modestă de pescari greci (și, mai târziu, Lipoveni) și de oieri Mocani și Tătari. În perioda 1840-1940 satul a fost populat și de așa numiții germani dobrogeni, purtând în limba acestora denumirea de "Büffelbrunnen" (în ). Numele de „Costinești” l-a luat de la Emil Costinescu (latifundiar și om politic la sfârșitul secolului al XIX-lea). În anii 1960 apare pe hartă sub
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
Hagieni este un sat în comuna Limanu din județul Constanța, Dobrogea, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 151 locuitori. Întemeiată în 1824, vechea denumire a așezării era "Hagilar" (turcă "Hacılar") , fiind populată inițial exclusiv cu tătari, mulți dintre ei "hagii" (credincioși musulmani care efectuaseră pelerinajul la Mecca). Din 1938 are numele actual, iar după 1989 intervine depopularea treptată a așezării, ajungându-se ca, la Recensământul populației din 2002, să fie recenzați 89
Hagieni, Constanța () [Corola-website/Science/301140_a_302469]
-
Crimeea, stabilite în urmă cu aproximativ 500-550 de ani, perioadă în care localitatea a purtat numele de Karamurat (Murat cel Negru), numele unui conducător tătar. Teritoriul a fost stăpinit de tătari până în anul 1877. În perioada 1873-1883 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). După terminarea războiului de independență, când Dobrogea intră în componența
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
de la "Lacul Brebilor", existent în timp, în nord-vestul satului, înconjurat de o pădure deasă. Lacul, cu o suprafață de cca. 400 m și o adâncime de 4-5 m, a cărui permanență este semnalată până la finele secolulul al XIX-lea, era populat de brebi, ce se hrăneau cu vlăstarele de arbori, de pe marginea apei. Așezați la început în preajma lacului și poienilor învecinate, primii locuitori - veniți sigur de peste munți - și-ar fi luat numele de la „brebi" (sau biberi), de unde, cu timpul, ei au
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
de peste munți - și-ar fi luat numele de la „brebi" (sau biberi), de unde, cu timpul, ei au devenit brebeni iar satul Brebu. Pe măsura tăierii și dispariției pădurii, care provoacă alunecări de pământ, lacul dispare precum dispăruseră și „brebii" ce-l populau, vânați pentru blana lor mătăsoasă și caldă. Într-o altă variantă, de data asta mult mai recentă, se consideră că satul și-ar datora numele uneia din cele mai vechi familli așezate aici, numite Brebeanu, însoțită de o alta, numită
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
locuitorii au fost siliți (probabil din cauza inundațiilor) să caute locuri mai ridicate. Pe hărțile contelui Mercy (1723-1725), Izvinul apare din nou că sat populat, Recașul valahic nu mai apare, ață că se presupune că o parte din locuitorii acestuia au populat din nou Izvinul, abandonat în epoca otomană, iar o altă parte au fost identificați în comuna Saravale, unde există o stradă numită a izvinenților și unde locuitorii își aduc aminte ca bunicii lor le-au spus că ei sunt veniți
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
România sunt cunoscute 4 complexe faunistice: În cele ce urmează prezentăm unele elemente ale complexelor faunistice ce se întâlnesc în munții Poiana Ruscăi și Deci a Padeșului. A. Fauna pădurilor Pădurile de fag și stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistrețul, veverița, pisica sălbatică, căprioara, jderul și altele. Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaița, pițigoiul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn etc. În pădurile Nădrăgene în vecinătate
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cavitatea internă constituie hemocelul. Artropodele sunt unisexuate, se reproduc doar pe cale sexuată (sunt și excepții, unii se înmulțesc prin partenogeneză). Toate speciile sunt ovipare, numai scorpionii pot fi clasificați ca vivipari. Se dezvoltă prin metamorfoză incompletă, completă sau direct. Ele populează cele mai diverse ecosisteme: terestre, marine, aeriene. Artropodele au o mare importanță pentru om. Unele fac parte din dieta omului, sunt polenizatoare ale plantelor angiosperme. Altele ducând un mod de viață parazit, generează boli grave, sau aduc pagube agriculturii. Artropodele
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
râde în față: noi încercăm să repopulăm o zonă istorică, în timp ce reapar spontan orhidee autohtone într-o peluză verde situată la încrucișarea a două autostrăzi în zona Stuttgart (Germania). România poate fi considerată în ansamblu ca o imensă grădină botanică populată cu orhidee sălbatice. Botanistul de renume mondial Soo, denumit Pașa al lor, este născut în Odorheiu Secuiesc și sute de cercetători din străinătate fac referire la orhideele pe care le putem găsi în România. Față de acest interes doar Săngele Voinicului
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
un sezon uscat din august în noiembrie, un nou sezon ploios din noiembrie în februarie și un sezon uscat din februarie în aprilie. Acest climat este propice dezvoltării pădurii tropicale ce acoperă 95% din teritoriu. Înainte de 1492 regiunea Guyanei era populată de numeroase triburi amerindiene, cele mai importante fiind triburile Caribilor. Regiunea a fost descoperită de Cristofor Columb în cel de al treilea voiaj în America în 1498 iar în 1499 și 1500 regiunea este explorată de către spaniolul "Vicente Yañez Pinzon
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
la Acra și la Botzra. În iulie 1100 zidurile Haifei, care era așezată în acea vreme în locul unde se afla cartierul Bat Galim din zilele noastre, au fost atacate de cruciați. Istoricul Bentzion Dinur amintește de faptul că orașul era populat pe atunci de evrei, doar garnizoana fiind musulmană. Cruciații, care atacaseră pe mare și pe uscat au fost respinși la început de apărătorii evrei ai cetății. Cele 200 de ambarcații cruciate fuseseră furnizate de Republica Venețiană. Locuitorii evrei s-au
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
un departament de peste mări al Franței ("département d'outre-mer" sau prescurtat "DOM"). Ca toate celelalte DOM-uri, este una dintre cele 26 regiuni ale Franței ("région d'outre-mer") fiind parte integrală a Republicii Franceze și a Uniunii Europene. Guadelupa este populată încă din secolul III î.Hr. de triburile amerindiene Arawak și ulterior de tribul Carib ce au gonit tribul Arawak până în Secolul VIII și au redenumit insula "Karukera" sau "Insula apelor frumoase". Insula a fost descoperită de către europeni în cea de
Guadelupa () [Corola-website/Science/300153_a_301482]
-
înregistrați 867 locuitori, dintre care 840 români și 17 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 830 greco-catolici, 20 ortodocși și 17 reformați. Până la 1600 a fost sat unguresc, după aceea pustiit. În secolul al XVII-lea a fost populat cu români.
Gârbova de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300242_a_301571]
-
unui loc de joacă pentru copii. Satul Unirea - așezare străveche - este una din marile localități rurale ale județului Alba. Așezarea, a fost locuită din cele mai vechi timpuri, chiar dacă nu există date concrete, se presupune că acest teritoriu a fost populat încă din epoca neolitică. Căderea statului lui Decebal, în anul 106, a atras după sine transformarea Daciei în provincie romană, epocă din care există primele date sigure despre locuirea teritoriului satului. Se presupune că în epoca romană Unirea a fost
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
victimă la mijlocul secolului al XVIII-lea vitregiei stăpânirii habsburgice. Prin colonizarea satului cu populație germană, în deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, locuitorii români au fost mutați în Toracul- Mic din Banatul Sârbesc. În anul 1774 satul era populat în întregime cu populație germană. Odată cu venirea populației germane dispare și parohia ortodoxă română. După al doilea război mondial, în Frumușeni au fost colonizate mai multe familii de români din Apuseni. Cu această ocazie a fost reânființată și parohia ortodoxă
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
i (în sau "pacinacae", în ) au fost un popor seminomad turcofon originar din stepele Asiei Centrale. În veacul al IX-lea ei au populat nordul Mării Negre, iar în secolele al XI-lea-al XII-lea au pătruns în Peninsula Balcanică. În limba greacă (în sursele bizantine) erau cunoscuți ca "πατσινáκοι" = "Patzinaki", în limba turcă se numeau "beçenekler", "pecenekler", "pacanak", în limbile arabă și persană
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Rus se întindea de la Marea Baltică până la Oceanul Pacific. Cea mai mare parte a expansiunii avusese loc în secolul al XVII-lea, culminând cu înființarea primei colonii rusești de țărmul Pacificului, recucerirea Kievului și pacificarea triburilor siberiene. Totuși, acest vast teritoriu era populat de numai 14 milioane de oameni. Recoltele de grâu erau mai mici decât ale vest-europenilor, în condițiile în care majoritatea populației era ocupată cu agricultura și locuia la țară. Numai o mică parte a populației imperiului locuia în orașe. Petru
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
mod oficial un tratat de neagresiune, în fapt o înțelegere între două puteri pentru împărțirea sferelor de influență. Pe 17 septembrie 1939, în timp ce armatele germane erau la 150 de kilometri de granițele sovietice, Armata Roșie a invadat Plonia de răsărit populată de etnici ucrainieni și belaruși. Sovieticii au atacat mai târziu Finlanda, într-o agrsiune ce avea să fie cunoscută ca Războiul de iarnă (1939 - 1940). Sovieticii au fost victorioși, au câștigat istmul Karelia, dar și-au demonstrat slăbiciunile armatei devastate
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în condiții pedoclimaterice și într-o vegetație atât de diversificata este la rându-I bogată și variată. Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
graurii ce s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
în care trebuia realizară ocuparea teritoriilor. În iulie 1787 a fost adoptată Legea Ordonanței Nord-Vestice prin care stabilea procedura de organizare a teritoriilor care nu erau vacanțe. Congresul numea guvernatorul și magistrații unui anumit teritoriu bine delimitat-district. Când teritoriul era populat de un număr de 5000 de persoane adulte de sex masculin, se putea trece la alegerea unui parlament local. Atunci când populația ajungea la 60 000, teritoriul era admis în Uniune. Ordonanță stabilea acordarea drepturilor fundamentale celor stabiliți acolo și interzicea
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Cârțișoara (în , în trad. "Cârța de Sus") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Satul Cârțișoara, cunoscut și sub numele de "Cârța Română" ("Kerch Olacorum"), a fost populat din evul mediu timpuriu și până în prezent predominant de români, spre deosebire de Cârța Săsească. Originea numelui este fie de origine slavă, derivat din etimonul vechi slav "kurčo" (loc defrișat, curătură), respectiv sinonimul său slavon "krč" sau "krči", sau de origine germană
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]