5,260 matches
-
pentru sărmanul lor oraș, iar el, judecătorul, se bucura nespus la gândul serviciilor neprețuite pe care domnul inginer le va aduce orașului Iguape prin construirea micului dig ce va pune la adăpost de inundațiile periodice cartierul de pe malul fluviului. Să poruncești apelor, să supui fluviile, an! ce nobilă meserie, și nu mai încăpea nici o îndoială că sărmanii locuitori ai orașului Iguape nu vor uita niciodată numele domnului inginer și că, mulți ani de acum înainte, îl vor pomeni în rugăciunile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Domnul prin proorocul, care zice: 23. "Iată, fecioara va fi însărcinată, va naște un fiu, și-i vor pune numele "Emanuel", care, tălmăcit, înseamnă: "Dumnezeu este cu noi." 24. Cînd s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; și a luat la el pe nevastă-sa. 25. Dar n-a cunoscut-o, pînă ce ea a născut un fiu. Și el i-a pus numele Isus. $2 1. După ce s-a născut Isus în Betleemul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. 2. Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; la urmă a flămînzit. 3. Ispititorul s-a apropiat de El, și i-a zis: "Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pîini." 4. Drept răspuns, Isus i-a zis: "Este scris: "Omul nu trăiește numai cu pîine, ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu." 5. Atunci, diavolul L-a dus în sfînta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu." 5. Atunci, diavolul L-a dus în sfînta cetate, L-a pus pe streașina Templului, 6. și I-a zis: "Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta și ei Te vor lua pe mîini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră." 7. "De asemenea este scris", a zis Isus: "Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău." 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și a tămăduit pe toți bolnavii, 17. ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: "El a luat asupra Lui neputințele noastre și a purtat bolile noastre." 18. Isus a văzut multe noroade împrejurul Său, și a poruncit să treacă de cealaltă parte. 19. Atunci s-a apropiat de El un cărturar, și I-a zis: "Învățătorule, vreau să Te urmez oriunde vei merge." 20. Isus i-a răspuns: "Vulpile au vizuini, și păsările cerului au cuiburi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
zis: " Credeți că pot face lucrul acesta?" "Da, Doamne", I-au răspuns ei. 29. Atunci, S-a atins de ochii lor, și a zis: "Facă-vi-se după credința voastră!" 30. Și li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul și le-a zis: "Vedeți, să nu știe nimeni." 31. Dar ei, cum au ieșit afară, au răspîndit vestea despre El în tot ținutul acela. 32. Pe cînd plecau orbii aceștia, iată că au adus la Isus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
ieșit afară, și s-au sfătuit cum să omoare pe Isus. 15. Dar Isus, ca unul care știa lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toți bolnavii, 16. și le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut, 17. ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: 18. "Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Prea iubitul Meu, în care sufletul Meu își găsește plăcerea. Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
va cere. 8. Îndemnată de mamă-sa, ea a zis: "Dă-mi aici, într-o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!" 9. Împăratul s-a întristat, dar din pricina jurămintelor sale, și de ochii celor ce ședeau la masă împreună cu el, a poruncit să i-l dea. 10. Și a trimis să taie capul lui Ioan în temniță. 11. Capul a fost adus într-o farfurie și dat fetei, care l-a dus la mamă-sa. 12. Ucenicii lui Ioan au venit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
să plece", le-a răspuns Isus; "dați-le voi să mănînce." 17. Dar ei I-au zis: "N-avem aici decît cinci pîini și doi pești." 18. Și El le-a zis: "Aduceți-i aici la Mine." 19. Apoi a poruncit noroadelor să șadă pe iarbă, a luat cele cinci pîini și cei doi pești, Și-a ridicat ochii spre cer, a binecuvîntat, a frînt pîinile și le-a dat ucenicilor, iar ei le-au împărțit noroadelor. 20. Toți au mîncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
văzut ucenicii umblînd pe mare, s-au spăimîntat și au zis: "Este o nălucă!" Și de frică au țipat. 27. Isus le-a zis îndată: "Îndrăzniți, Eu sunt; nu vă temeți!" 28. "Doamne", I-a răspuns Petru, "dacă ești Tu, poruncește-mi să vin la Tine pe ape." 29. "Vino!" I-a zis Isus. Petru s-a coborît din corabie, și a început să umble pe ape ca să meargă la Isus. 30. Dar, cînd a văzut că vîntul era tare, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
foame pe drum." 33. Ucenicii I-au zis: "De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîini ca să săturăm atîta gloată?" 34. Cîte pîini aveți?" i-a întrebat Isus. "Șapte", I-au răspuns ei, "și puțini peștișori." 35. Atunci Isus a poruncit norodului să șadă pe pămînt. 36. A luat cele șapte pîini și peștișorii, și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, a frînt, și a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărțit norodului. 37. Au mîncat toți și s-au săturat; și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și porțile Locuinței morților nu o vor birui. 19. Îți voi da cheile Împărăției cerurilor, și orice vei lega pe pămînt, va fi legat în ceruri, și orice vei dezlega pe pămînt, va fi dezlegat în ceruri." 20. Atunci a poruncit ucenicilor să nu spună nimănui că El este Hristosul. 21. De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrînilor, din partea preoților celor mai de seamă și din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi. 24. A început să facă socoteala, și i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni. 25. Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpînul lui a poruncit să-l vîndă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, și tot ce avea, și să se plătească datoria. 26. Robul s-a aruncat la pămînt, i s-a închinat, și a zis: "Doamne, mai îngăduiește-mă, și-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
lipi de nevastă-sa, și cei doi vor fi un singur trup?" 6. Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă." 7. "Pentru ce dar", I-au zis ei, "a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărțire, și s-o lase?" 8. Isus le-a răspuns: "Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsați nevestele; dar de la început n-a fost așa. 9. Eu însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
-L răstignească; dar a treia zi va învia." 20. Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus împreună cu fiii ei, și I s-a închinat, vrînd să-I facă o cerere. 21. El a întrebat-o: "Ce vrei?" "Poruncește", I-a zis ea, "ca, în Împărăția Ta, acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta și altul la stînga Ta; 22. Drept răspuns, Isus a zis: "Nu știți ce cereți. Puteți voi să beți paharul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
a fost pregătită de Tatăl Meu." 24. Cei zece, cînd au auzit, s-au mîniat pe cei doi frați. 25. Isus i-a chemat, și le-a zis: Știți că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, și mai marii lor le poruncesc cu stăpînire. 26. Între voi să nu fie așa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; 27. și oricare va vrea să fie cel dintîi între voi, să vă fie rob. 28. Pentru că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: 5. "Spuneți fiicei Sionului: "Iată, Împăratul tău vine la tine, blînd și călare pe un măgar, pe un măgăruș, mînzul unei măgărițe." 6. Ucenicii s-au dus, și au făcut cum le poruncise Isus. 7. Au adus măgărița și măgărușul, și-au pus hainele peste ei, și El a șezut deasupra. 8. Cei mai mulți din norod își așterneau hainele pe drum, alții tăiau ramuri din copaci, și le presărau pe drum. 9. Noroadele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pregătim să mănînci Paștele?" 18. El le-a răspuns: "Duceți-vă în cetate la cutare om, și spuneți-i: "Învățătorul zice: "Vremea Mea este aproape; voi face Paștele cu ucenicii Mei în casa ta." 19. Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus, și au pregătit Paștele. 20. Seara, Isus a șezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. 21. Pe cînd mîncau, El a zis: "Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde." 22. Ei s-au întristat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: "Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit pe care l-au prețuit unii din fiii lui Israel; 10. și i-au dat pe Țarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul." 11. Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: "Ești Tu "Împăratul Iudeilor?" " Da", i-a răspuns Isus, "sunt." 12. Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților cei mai de seamă și bătrînilor. 13. Atunci Pilat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și mama fiilor lui Zebedei. 57. Spre seară, a venit un om bogat din Arimatea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58. El s-a dus la Pilat, și a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59. Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pînză curată de in, 60. și l-a pus într-un mormînt nou al lui însuși, pe care-l săpase în stîncă. Apoi a prăvălit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
de grijă." 15. Ostașii au luat banii, și au făcut cum i-au învățat. Și s-a răspîndit zvonul acesta printre Iudei pînă în ziua de astăzi. 16. Cei unsprezece ucenici s-au dus în Galilea, în muntele unde le poruncise Isus să meargă. 17. Cînd L-au văzut ei, I s-au închinat, dar unii s-au îndoit. 18. Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, și le-a zis: "Toată puterea Mi-a fost dată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pămînt. 19. Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezîndu-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfîntului Duh. 20. Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrșitul veacului. Amin.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
serviciu și disprețuitor de moarte, superiorii îl lăsau în pace, mulțumindu-se a zice că-i cam scrântit. ― Fiecare își face datoria cum crede, murmură Bologa drept răspuns lui Cervenko, așezîndu-se la masă față-n față cu Klapka, și apoi porunci soldatului: Adă-mi și mie ceva de mîncare! Soldatul dispăru. Peste o clipă Gross, puțin încruntat, zise: ― Nici o datorie din lume nu-mi poate impune să ucid pe un camarad... ― Camarad?! strigă deodată locotenentul Varga, revoltat, sărind în picioare. Trădătorii
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și totuși atât de plină de o dorință mare, că îl tortura o trebuință sfâșietoare să vorbească, să se explice. ― Domnule căpitan, vă rog, zise dânsul fierbinte, am fost întîia oară în Curtea Marțială, vă rog... Și conștiința mi-a poruncit... A fost vinovat, domnule căpitan! Klapka tăcea, parcă nici nu l-ar fi auzit. 5 Apostol Bologa își luă în primire bateria, mai stătu puțin de taifas cu comandanții de secție și apoi coborî în adăpostul subpământean să se odihnească
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
nepăsătoare peste câmpurile brăzdate de șanțuri. A doua zi, pe la amiază, Bologa se pomeni iar cu Klapka la baterie. Era foarte palid și cu ochii mai tulburi și mai bulbucați ca de obicei. Îi spuse că adineaori colonelul i-a poruncit categoric să sfârșească scandalul cu reflectorul, fiindcă ajungem de râsul și ocara armatei, adăugând că comandantul diviziei a făgăduit o decorație celui ce va zdrobi batjocura rusească. ― Azi-noapte l-am încadrat, și totuși ne-a scăpat! zise Bologa furios, încheind
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]