5,162 matches
-
un singur scop, acela de a distra auditoriul 148. Într-o adevărată ,,tradiție" postmodernă, esteticul și artisticul în sens tradițional sunt îndepărtate și umbrite, iar parodierea lor, precum și subminarea conceptului de feminitate sunt aduse în prim-plan. * Analiștii culturii populare (postmoderne în general) și autorii studiilor de gen, în special, s-au preocupat în ultima vreme de o problemă culturală mai veche, și anume opoziția dintre feminitate și masculinitate care poate fi reprezentată, ca semn, de costume și travesti și care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din fundal. Numele, Rosie the Riveter, este o însușire a titlului unui cântec popular din 1942, referitor la femei în salopete, cu unelte industriale. Contribuția lui Rockwell la această nouă imagine a femeii-bărbat este combinația de referiri iconice din portretul postmodern al androginului. După cum afirmă autoarea biografiei lui Rockwell, Laura Claridge: ,,Mare, puternică și musculoasă, cu mașina de nituit așezată provocator pe pantalonii jeans albaștri și grei, Rosie arată ca Statuia Libertății adusă la viață. [ ...] Rosie dobândește o mai mare greutate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
instruit, ci rămâne doar la un comportament automat. În sprijinul ideii că masa în oraș a devenit un tip de relație socială în care individul acționează în mod egocentric sau neglijent, deci "nepoliticos", Finkelstein comentează că este vina fragmentării identitare postmoderne și a "consu-mismului". De vină ar fi și decorul artificial, hiperbolic uneori, al restaurantelor, care limitează exprimarea socială și pune în pericol politețea. Potrivit cercetătoarei, "consumismul excesiv din țările industrializate [...] demonstrează [...] transformarea în simple obiecte a tot ceea ce este considerat
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
proprii. Având în vedere că logica lumii imaginare provine din povestirile pe care vizitatorul le creează despre și pentru această lume, "balonul" ar corespunde oarecum ideii de simulacru așa cum este descris acest concept de Baudrillard în studiul său despre lumea postmodernă. Analizând semnele care simulează și disimulează, Baudrillard ajunge la concluzia că, atunci când semnificantul este lipsit de înțeles, el nu mai poate semnifica, ci doar simula o realitate presupusă. În acest caz, imaginea nu mai poate reflecta vreo realitate primară, pentru că
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de fapt un topos atemporal, care crea iluzia de distracție permanentă. După cum susține McGowan, ,,Coney Island reprezenta hiperrealitatea americană la nivel microcosmic. Juxtapunerea dintre diversele exponate cu parcuri tematice și spectacole aferente atrăgătoare înscrie acest spațiu în rândul celor tipic postmoderne, deși temporal este plasat în epoca modernă a Statelor Unite. Noua utopie americană a readus la viață deșeurile trecutului, etnice, umane ori fabricate, pe această margine carnavalizată a New York-ului"227. Interpretarea parcului ca hiperrealitate sau ca oraș contrafăcut este susținută
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Tensiunea între termeni este reconciliată prin intermediul conceptului de "cultură populară", care mediază între extremele opoziției. Cultura populară, care presează "cultura înaltă", dar și pe cea "folclorică", reconciliind cele două extreme prin includerea lor, poate fi considerată o "invenție" a societății postmoderne, mai ales da-torită faptului că se preocupă în special de reciclarea la infinit a originalelor, de crearea de copii, de revi-zitarea culturii de elită și de stradă, de reinterpretarea și refolosirea clișeelor și colajelor. Chiar dacă termenul de cultură populară (popular
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
reîntoarcerii la Evul Mediu în cultura populară este evidentă în toate formele discutate în capitolele anterioare. Tributară culturii europene, cultura populară americană se încadrează în conflictul dintre paradigma eurocentrică și cea planetară, conflict generator de contradicție și tensiune în lumea postmodernă 252. În analiza pe care Enrique Dussel o face acestui conflict, filosoful interpretează diferitele epoci istorice și relațiile economice existente atunci, dezvoltând teoria fluctuației între centru și margine de-a lungul timpului, de la începuturile civilizației, și aprofundează conceptul de modernitate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
interpretează diferitele epoci istorice și relațiile economice existente atunci, dezvoltând teoria fluctuației între centru și margine de-a lungul timpului, de la începuturile civilizației, și aprofundează conceptul de modernitate, originea, progresul și criza modernității de-a lungul secolelor și în perioada postmodernă. Teoria lui Dussel conține două puncte majore: unul ar fi acela că, înainte ca Europa să devină centru politic și economic, în lume existau doar sisteme interregionale, primul sistem mondial confi-gurându-se abia după colonizarea Americii; al doilea ar fi ideea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
atenția concentrată asupra dezvoltării tehnologice și, în general, asupra valorilor pragmatice în America de Nord, în detrimentul valorilor culturale, filosofice și religioase (creștine, catolice) existente în America de Sud. După 500 ani de dominație europeană, modernitatea, potrivit lui Dussel, se confruntă cu propriile limite, generând criza postmodernă. Opinia sa, subiectivă, dacă ne gândim la originea argentiniană a lui Dussel, este în concordanță cu părerea altor filosofi postmoderni renumiți (marocanul Derrida, canadianul Lyotard, francezul Foucault), a căror "panică" în fața crizei postmoderne e posibil să fi fost generată de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
catolice) existente în America de Sud. După 500 ani de dominație europeană, modernitatea, potrivit lui Dussel, se confruntă cu propriile limite, generând criza postmodernă. Opinia sa, subiectivă, dacă ne gândim la originea argentiniană a lui Dussel, este în concordanță cu părerea altor filosofi postmoderni renumiți (marocanul Derrida, canadianul Lyotard, francezul Foucault), a căror "panică" în fața crizei postmoderne e posibil să fi fost generată de schimbarea poziției centru-margine și de anxietatea pierderii controlului asupra periferiei. În articolul său, Dussel discută doar limitele modernității, fără să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
se confruntă cu propriile limite, generând criza postmodernă. Opinia sa, subiectivă, dacă ne gândim la originea argentiniană a lui Dussel, este în concordanță cu părerea altor filosofi postmoderni renumiți (marocanul Derrida, canadianul Lyotard, francezul Foucault), a căror "panică" în fața crizei postmoderne e posibil să fi fost generată de schimbarea poziției centru-margine și de anxietatea pierderii controlului asupra periferiei. În articolul său, Dussel discută doar limitele modernității, fără să se avânte să prezică o nouă modificare posibilă a paradigmei centru-margine. Totuși, dacă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Knopf, 1996. Bell, David, Valentine, Gill, Consuming Geographies. We Are Where We Eat, Londra și New York, Routledge, 1997. Bell, David, Kennedy, B.M. (ed.), The Cybercultures Reader, Londra, Routledge, 2000. Benjamin, Walter, Illuminations, Londra, Fontana, 1973. Berger, Arthur Asa (ed.), The Postmodern Presence (Readings on Postmodernism in American Culture and Society), Walnut Creek, Londra, New Delhi, Altamira, 1998. Bernheimer, Richard, Wild Man in the Middle Ages, Cambridge, MA, Harvard University Press, 1969. Boas, Max, Chain, Steve, Big Mac: The Unauthorized Story of
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Pinner, Middlesex, Anglo-Saxon Books, 1992. Halberstam, Judith, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995. Hannerz, Ulf, Cultural Complexity, New York, Columbia University Press, 1992. Hannigan, John, Fantasy City (Pleasure and Profit in the Postmodern Metropolis), Londra și New York, Routledge, 1998. Henry, Charlotte, Ndalianis, Angela, Stars in Our Eyes: The Star Phenomenon in the Contemporary Era, Westport, CT, Praeger, 2002. Heraclitus, On the Universe, IV, în engleză de W. H. S Jones, New York, Loeb Classical
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
p. 206. 95 Jerrold Hogle, idem. 96 Idem. 97 Nina Auerbach, Our Vampires, Ourselves, Chicago și Londra, The University of Chicago Press, 1995, pp.112-113. 98 Ibid., p. 113. 99 Idem. 100 Ibid. 101 Veronica Hollinger, ,,Fantasies of Absence: The Postmodern Vampire", în Blood Read: The Vampire as Metaphor in Contemporary Culture, Joan Gordon, Veronica Hollinger (ed.), Philadelphia, University of Pennsylvania Press, 1997, p. 201. 102 Jules Zanger, ,,Metaphor into Metonymy: The Vampire Next Door", în Joan Gordon și Veronica Hollinger
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Sacred Monster in Her Prime: Audience Construction of Madonna as Low-Other", în Cathy Schwichtenberg (ed.), The Madonna Connection (Representational Politics, Subcultural Identities and Cultural Theory), San Francisco, Oxford, Westview Press, 1993, pp. 15-33. De asemenea, vezi Cathy Schwichtenberg, ,,Madonna's Postmodern Feminism: Bringing the Margins to the Centre", în ibid., pp. 129-142. 139 Katherine J. Lewis, ,,Model Girls? Virgin-Martyrs and the Training of Young Women in Late Medieval England", în Katherine Lewis, Noël James Menuge și Kim M. Philips (ed.), op. cit
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Times, septembrie 1986, nr. 23, p. 5. 143 Pentru o analiză detaliată a personalității schimbătoare a Madonnei, vezi Ann Kaplan, Rocking Around the Clock: Music Television, Postmodernism and Consumer Culture, New York, Methuen, 1987, p. 126. 144 Cathy Schwichtenberg, ,,Madonna's Postmodern Feminism: Bringing the Margins to the Centre", în Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., p. 130. 145 Gayatri Spivak, ,,Displacement and the Discourse of Women", în Displacement: Derrida and After, Mark Krupnick (ed.), Bloomington, Indiana University Press, 1983, pp. 169-195. 146 Vezi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., p. 130. 145 Gayatri Spivak, ,,Displacement and the Discourse of Women", în Displacement: Derrida and After, Mark Krupnick (ed.), Bloomington, Indiana University Press, 1983, pp. 169-195. 146 Vezi Susan Bordo, ,,Material Girl: The Effacements of Postmodern Culture", în Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., pp. 265-290, pentru o discuție detaliată asupra "materialității" corpului, a anulării sale și a impactului asupra femeilor care își modifică trupul după iconurile preferate. 147 Robert Miklitsch, From Hegel to Madonna (Towards a General
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ea însăși: ,,Sunt norocoasă să mă pot schimba și să fiu acceptată... să joc un rol, să schimb personajele, aspectul, atitudinea, să mă distrez și să-i distrez și pe oameni". Citat în Susan Bordo, ,,Material Girl: The Effacements of Postmodern Culture", în Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., p. 286. 149 Vezi Patricia A. Cunningham și Susan Voso Lab (ed.), Dress and Popular Culture, Bowling Green OH, Bowling State University Popular Press, 1991, Kate Davy, ,,Fe/male Impersonation: The Discourse of Camp
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
244 Ibid., p. 170. 245 Ibid., pp. 10-14, 171, 176, 177, 180-81. 246 Robert Venturi, Denise Scott Brown, și Steven Izenour, op. cit., p. 37. 247 Idem. 248 Ibid., p. 51. 249 John Hannigan, Fantasy City (Pleasure and Profit in the Postmodern Metropolis), Londra și New York, Routledge, 1998, p. 18. 250 Robert Venturi, op. cit., pp. 52-53. 251 Umberto Eco, op. cit., pp. 64-67. 252 Vezi Enrique Dussel, ,,Beyond Eurocentrism: the World-System and the Limits of Modernity" , în Frederic Jameson și Masao Myioshi (ed.
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de fals. Azi, lumea s-a obișnuit cu un alt gen de filmare, de neconceput înainte: sunt admise și mișcări de aparat mai puțin corecte, compoziții mai puțin elaborate. Acum interesează faptul în sine, sub influența televiziunii. A apărut tendința postmodernă de surprindere a intimității celuilalt, lucru de negândit altădată, nu din cauza cenzurii, ci din cauza propriilor noastre rețineri. Era de prost gust să arăți intimitatea cuiva, nu interesa pe nimeni. Azi, multe lucruri au devenit mai laxe. De exemplu, oricine poate
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Memoria colectivă În aceeași colecție vor apărea: Michel Henry, Barbaria Otto Weininger, Sex și caracter Suzanne Lilar, Cuplul Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ • Nichita Danilov, Apocalipsa de carton • Ovidiu Aniculăese, Cartea pentru cei mulți. Studiu cultural asupra romanului popular în America postmodernă • Andrei-Iustin Hossu, Cele trei trepte ale singurătății • Emil Stan, Cioran. Vitalitatea renunțării • Dan Stanca, Contemplatorul solitar • Valeriu Stanca, Trei Rîuri și un ocean de poezie LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Eseuri de ieri și de azi ALBA-IULIA Librăria
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
consumat pe deplin modernitatea și, pe cale de consecință, întâmpină considerabile dificultăți în asimilarea postmodernității și asumarea postcomunismului, în pofida apartenenței sale la Uniunea Europeană? O asemenea societate, cu restanțe în modernizarea civico-politică și economică mai are mult de învățat pentru înțelegerea dereglementării postmoderne, abordarea decalajelor economice și a fluctuațiilor piețelor internaționale, asimilarea globalizării și multiculturismului. O astfel de societate se poate confrunta, de asemenea, cu serioase dificultăți în asumarea trecutului comunist, mimând uneori doar o "adaptare" formală și conjuncturală la "democrația post-totalitară" (Le
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cunoașterea prin intuiție sintetică și experiență trăită, atitudinea empatică și responsabilizarea subiectului, sensibilizarea față de contextele ecologice, istorice și multiculturale, analiza contradicțiilor și asumarea paradoxurilor complexității socio-umane, preeminența analizelor calitative, fac din paradigma comprehensivă, cu atât mai mult în epoca provocărilor postmoderne, un model reflexiv adecvat, caracterizat printr-un stil de gândire nuanțat, atent la consecințele și derapajele hiper-raționalismului, determinismului sau istoricismului. Plecând de aici, avansez următoarele două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie a tranziției atitudinale, regândirea paradigmelor, remodelarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
reducționist din gândirea modernă au alimentat și influențat, de la caz la caz și în ponderi diferite, naționalismul radical și xenofob, socialismul luptei de clasă, comunismul partidului unic, fascismul statului total și corporatist, nazismul dominației rasiale, toate acestea percepute în lumea postmodernă a "gândirii slabe", flexibile și neautoritare, ca învechite, "încremenite în proiect" și, mai ales, înșelătoare și periculoase. Analiza "deficitului ideologic" și remodelarea ideologicului evoluează, așadar, pe fondul confruntării gândirii științifice și filosofice cu două tipuri de abordare: (neo) pozitivistă, inspirată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care au legitimat sistemul de gândire și acțiune al modernității. Fie că a fost vorba despre cultivarea rațiunii și libertății, emanciparea proletariatului, întărirea spiritului național, creșterea capitalurilor prin economia de piață și progresele științifico-tehnologice, sau despre dialectica Ideii atotstăpânitoare, spiritualitatea postmodernă a constatat eșecul metafizicii tradiționale și al "marilor povestiri de legitimare". Dacă "filosofia pozitivistă a eficienței" s-a bazat pe ipoteza determinismului, previzibilitatea evoluției sistemelor relativ închise și stabile ale căror intrări și ieșiri se aflau într-o stare de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]