3,745 matches
-
posturi importante, atât religioase cât și politice. Castilla avea chiar și un rabin neoficial, un evreu practicant. Cu toate acestea , la finele secolului al XIV-lea a luat amploare în unele locuri din Spania un val de antisemitism , însuflețită de predicile lui Ferrant Martinez, arhidiacon de Écija . Au fost cumplit de sângeroase așa numitele "pogrom" din iunie 1391 : în Sevilia au fost asasinați sute de evrei și sinanoga a fost distrusă complet ; și în alte orașe , cum ar fi Cordoba , Valencia
Inchiziția spaniolă () [Corola-website/Science/306060_a_307389]
-
cuprinsă într-o scriere anonimă (aparținând poate lui Samuil Vulcan) și a fost descoperită de Nicolae Densușianu în biblioteca Episcopiei Române Unite din Oradea, datând probabil din 1777-1780. Manuscrisul este alcătuit din scene disparate, câteva scrise în alte limbi (o predică în țigănește, cântece în latină și maghiară). Personajul central este Grigore (Grigore al III-lea Ghica), domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) și al Munteniei: (1768-1769). Ca domnitor, acesta se arată dușman Austriei și prieten Rusiei, iar intrigile îl ajută mult
Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa () [Corola-website/Science/306117_a_307446]
-
i s-a decernat premiul revistei de propagadă nazistă "Volk im Osten - Zeitschrift des Südostens", fapt cunoscut opiniei publice abia în 1943, după ce Birkner s-a înscris ca voluntar în Waffen-SS. În cel mai important roman al său, "Die Tatarenpredigt" (Predica tătarilor) (1973), Birkner a ridicat un monument satului săsesc din Transivania, așa cum mai era el după al doilea război mondial, cu diversitatea sa națională, confesională și culturală. În romanul următor "Das Meerauge" (Ochiul de mare) (1976), conceput după plecarea sa
Andreas Birkner () [Corola-website/Science/306129_a_307458]
-
pentru convingerea a "mulți să permită, prin jurământ, să îl ajute pe împărat cu credință atâta cât se poate împotriva păgânilor" nu a avut rezultatele scontate. La Conciliul de la Clermont din inima Franței, din noiembrie 1095, Urban a ținut o predică plină de pasiune în fața unei audiențe formată din nobilimea și clerul francez. El a cerut acestora să preia controlul Ierusalimului din mâinile musulmanilor. Franța, a afirmat el, era suprapopulată, iar în ținutul Canaanului curgea laptele și mierea. A vorbit despre
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
vorbit despre răsplăți, atât pe pământ cât și în rai, unde iertarea păcatelor era oferită oricui ar fi putu muri în lupta pentru creștinism. Mulțimea a fost cuprinsă de un entuziasm frenetic, cu strigăte de ""Deus vult!"" ("Dumnezeu o vrea!"). Predica lui Urban este unul dintre cele mai importante discursuri din istoria Europei. Există mai multe versiuni ale acestuia, toate scrise după ocuparea Ierusalimului, astfel încât este greu de afirmat care este cea reală și care a fost recreată după cruciada încununată
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
germană de aproximativ 10.000 de soldați condusă de Gottschalk, Volkmar, și Emicho, s-a îndreptat către nord prin valea Rinului, în direcția opusă Ierusalimului, și a început o serie de pogromuri, pe care unii istorici le numesc "primul Holocaust" Predicile din timpul cruciadei au dus la creșterea sentimentului antisemit. Unii predicatori îi considerau pe evrei și musulmani ca dușmani ai lui Cristos, oameni cu care trebuia luptat și care trebuiau convertiți la creștinism. Publicul a considerat că "luptat" înseamnă "luptat
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
lui tolerantă este numită de musulmani "Sufism" și de hindu "Bhakti, Sikhismus".El a chemat la curte reprezentanți ai diferitelor religii, printre care și pe iezuiții portughezi, ca de exemplu "Rodolfo Acquaviva" din Goa.În 1579, a ținut personal o predică în moschea din Fatehpur Sikri.Toleranța lui față de diferitele religii din Imperiu îi asigură stabilitatea domniei.Pe lângă acestea, Akbar este interesat de muzică. La curtea sa este adus Mian Tansen (1562), un muzician hindu cu renume legendar. Dovedește interes și
Jalaluddin Muhammad Akbar () [Corola-website/Science/304765_a_306094]
-
împreună cu Sf. Giacomo della Marca, a devenit membru al Ordinului Franciscan la Perugia în 4 octombrie 1416. De atunci s-a dedicat unui regim ascetic foarte sever. A predicat idealurile cele mai stricte ale evangheliei, urmându-l pe Bernardino în predicile sale, iar începând din 1420 propăvăduind el însuși, cu mult succes, în numeroase orașe. Spre deosebire de majoritatea propăvăduitorilor de penitență italieni din secolul al XV-lea, Giovanni da Capestrano a fost efectiv în nord, în Germania, Boemia, Austria, Ungaria și Polonia
Ioan de Capistrano () [Corola-website/Science/304780_a_306109]
-
fost efectiv în nord, în Germania, Boemia, Austria, Ungaria și Polonia. Cele mai mari biserici nu au făcut față mulțimilor, așa că a predicat în piețe; la Brescia a propăvăduit unui public estimat la 126 000 de oameni. Când nu ținea predici, scria tratate împotriva ereziei de orice fel. Acest aspect al vieții lui Giovanni este descris cu detalii amănunțite de către primii biografi ai săi, Nicholas din Fara, Christopher din Varese și Girolamo din Udine. Așadar pe când evangheliza, era activ ocupat să
Ioan de Capistrano () [Corola-website/Science/304780_a_306109]
-
de anonimi, precum autorul Epistolei către Diognet. Literatura patristică din această perioadă este strâns legată de scrierile Vechiului și Noului Testament, având atât caracter catehetic (pentru creștini), cât și misionar (pentru necreștini). Pentru denumirea cuvântărilor religioase se foloseau termeni precum: predici misionare, didactice populare, exegeze și predici tematice. Creștinismul a izvorât din tradiția ebraică, dar, pe de altă parte, se va deosebi esențialmente de aceasta. Religia mozaică era una abstractă. Dumnezeul ei era reprezentat ca spirit pur. Profeții acestei religii l-
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
Diognet. Literatura patristică din această perioadă este strâns legată de scrierile Vechiului și Noului Testament, având atât caracter catehetic (pentru creștini), cât și misionar (pentru necreștini). Pentru denumirea cuvântărilor religioase se foloseau termeni precum: predici misionare, didactice populare, exegeze și predici tematice. Creștinismul a izvorât din tradiția ebraică, dar, pe de altă parte, se va deosebi esențialmente de aceasta. Religia mozaică era una abstractă. Dumnezeul ei era reprezentat ca spirit pur. Profeții acestei religii l-au confiscat astfel pe Dumnezeu încât
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
Fiu al Domnului (al lui Dumnezeu) dar nu a răspuns așteptărilor profeților evrei, pentru că Iisus nu s-a reclamat doar ca salvator al "poporului ales" ci, al întregii omeniri, al oamenilor de pretutindeni, indiferent de zona geografică, religie etc. Din predicile sale au atras îndeosebi atenția, pe lângă ideea menționată, și altele care se vor insera și ele, doctrinei și spiritului creștinismului. Așa, de pildă, au fost cele referitoare la posibilitatea mântuirii omului printr-o profundă transformare spirituală care însemna, de fapt
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
și ele, doctrinei și spiritului creștinismului. Așa, de pildă, au fost cele referitoare la posibilitatea mântuirii omului printr-o profundă transformare spirituală care însemna, de fapt, acceptarea necondiționată, dincolo de orice îndoială, a conținutului și formei reprezentărilor, îndemnurilor, poruncilor, ideilor din predicile christice. Această transformare nu viza în niciun fel modificarea, schimbarea sau înlăturarea ordinii sociale și politice existente. Dimpotrivă, una dintre porunci suna: "Dă Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu". Iar alta: Nu este
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
limbile pământului", răspândindu-l, practicând un misionarism impunător, la același fenomen al trecerii creștinismului în cultura altor popoare au contribuit și ceilalți evangheliști, între care, cum am mai subliniat, Evanghelia după (lui) Ioan excelează prin încercarea de a găsi fundamente predicilor lui Iisus. Creștinismul s-a răspândit, o buna bucată de vreme, mai ales printre săraci, acolo unde viața era grea, unde mizeria era la ea acasă și unde se spera într-o eventuală îmbunătățire a ei. Religia creștină, apostolică, a
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
considerată de apostolul Pavel drept prima între apostoli, împreună cu Andronic. Iunia și Andronic erau rudele lui Pavel. Alți apostoli: Barnaba, Timotei, Silas. Conform evangheliilor canonice, Maria Magdalena îndeplinește toate criteriile pentru a fi considerată apostol: a fost împreună cu Isus în timpul predicilor lui, a fost martoră la moartea și învierea lui Isus și i-a învățat pe alții evanghelia (ceilalți apostoli au aflat de la ea de învierea lui Isus, conform Evangheliei după Ioan). Biblia nu susține nicăieri că Maria Magdalena ar fi
Apostol () [Corola-website/Science/305548_a_306877]
-
în biserică. Maria Magdalena a fost confundată cu femeia păcătoasă care i-a spălat picioarele lui Isus, iar aceasta cu Maria, sora Martei, din Evanghelia după Ioan. Papa Grigore I cel Mare a preluat aceste zvonuri, declarând-o într-o predică din secolul al VI-lea pe Maria Magdalena drept posedată de șapte demoni, păcătoasă care în cele din urmă s-a pocăit. În 1969 Biserica Catolică a retractat zvonul că Maria Magdalena ar fi fost o prostituată. Dr. Tal Ilan
Apostol () [Corola-website/Science/305548_a_306877]
-
lista scrierilor sale conținând și titluri cu autenticitate incertă. A tradus din Pseudo-Dionisie Areopagitul (având convingerea că este vorba despre discipolul Apostolului Pavel), Maxim Mărturisitorul, Grigore de Nisa și Martianus Capella, a scris Comentarii la Evanghelia după Ioan și o predică la prologul ei, apoi comentarii la "De consolatione philosophiae" și la tratatele teologice ale lui Boethius. Titlurile cele mai importante păstrate de la el sunt: Tratatul "Despre diviziunea naturii" va fi condamnat, la rândul lui, în secolul al XIII-lea, pe
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
în anul 1915 cu denumirea de Hutor Chetrosâ. În anul 1925 - Părintele Ion (călugăr), băștinaș din Basarabia (Călărași), după ce s-a aflat mai mulți ani în România, regiunea Dobrogea, s-a stabilit cu traiul în localitatea dată. Fiind cunoscut prin predicile sale, aici se așază cu traiul, atât români din Dobrogea, cât și din toată regiunea, de aici și denumirea - Dobrogea. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Dobrogea, Chișinău () [Corola-website/Science/305718_a_307047]
-
fost rabinul dr. David Șafran, nepotul de frate al fostului șef-rabin Alexandru Șafran, susținător al sionismului și antipatizat și el de regimul comunist. Rabinul Rosen, cu vederi de stânga și preferat de regim a câștigat concursul, cu un exemplu de predică la inaugurarea unei cooperative meșteșugărești. A fost învestit în funcția de Șef Rabin la 20 iunie 1948 la Templul Coral din București, în prezența vicepreședintelui Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a ministrului cultelor, prof. Stanciu Stoian și a altor demnitari
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
apropiat colaborator al episcopului Iuliu Hossu. A ocupat mai multe funcții, ajungând în final rector al Academiei Teologice din Cluj, și primind demnitatea de canonic. A fost dedicat studenților săi, pentru care a și cules aceste pilde, ca semințe pentru predicile lor pe când vor fi preoți. În 1948 carierea lui de profesor i-a sfârșit odată cu scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma. Ascuns, a continuat să scrie. În anul 1951 a scris "Simfonia Mariei", lucrare cunoscută uneori ca
Nicolae Pura () [Corola-website/Science/305258_a_306587]
-
români care nu puteau asculta în nici un fel duminica sau în sărbători o liturghie catolică, li s-a recomandat să asculte Liturghia în limba română transmisă de postul de Radio Vatican, în cadrul căreia se rostea fie o omilie, fie o predică tematică instructivă. Această liturghie a fost mult timp onorată de prezența ierarhilor români uniți din emigrație, episcopul Vasile Cristea și arhiepiscopul Traian Crișan. Printre dosarele de canonizare la elaborarea cărora a contribuit și arhiepiscopul Traian Crișan menționăm pe cele ale
Traian Crișan () [Corola-website/Science/305265_a_306594]
-
români care nu puteau asculta în nici un fel duminica sau în sărbători o liturghie catolică, li s-a recomandat să asculte Liturghia în limba română transmisă de postul de Radio Vatican, în cadrul căreia se rostea fie o omilie, fie o predică tematică instructivă. Această liturghie a fost mult timp onorată de prezența ierarhilor români uniți din emigrație, episcopul Vasile Cristea și arhiepiscopul Traian Crișan. În anul 1967, privind retrospectiv, Patriarhul Justinian a evocat motivele principale ale refuzului Bisericii Ortodoxe Române de
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
sa primară, primită fie în casa părintească fie într-o școală mănăstirească din apropiere. Studiile secundare le face la Universitatea din Padova, faimoasă pentru studiul artelor liberale și corespunzând predilecției tânărului Albert. În 1223 se alătură Ordinului Dominican, atras de predicile Sfântului Iordan Saxonul. După terminarea studiilor predă teologia la Hildesheim, Freiburg (Breisgau), Ratisbona, Strasburg și Köln. Se afla la Köln, ocupându-se cu interpretarea Cărții sentințelor lui Petrus Lombardus, când, în 1245, este desemnat să plece la Paris. Aici primește
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
a formulat principiul conform căruia semnul de recunoaștere a unui catolic și a unui episcop legitim este comuniunea cu Episcopul Romei. Timpul pontificatului său este caracterizat printr-o adevărată explozie de sărbători, formule de rugăciuni, îmbogățire a ritualului, serii de predici solemne și de cateheză metodică, activități ce au alimentat din belșug viața creștină. În timpul pontificatului său, Papa Damas a continuat lupta predecesorului său, Papa Liberiu, atât împotriva ereziei ariene care avea o influență tot mai mare la curtea împăratului roman
Papa Damasus I () [Corola-website/Science/305398_a_306727]
-
-l urma pe Hristos. În anul 1210, frații l-au rugat pe papă să le aprobe regula și să le permită predicarea itinerantă. Grație recomandărilor episcopului de Assisi, papa a confirmat regula Fraților Penitenți din Assisi și le-a autorizat predica itinerantă. Rolul jucat de ordin în istoria Bisericii Catolice a fost și a rămas major. Tot Inocențiu al III-lea a sprijinit începuturile ordinului domninican. Deși nu zăbovim asupra ei, nu putem trece sub tăcere calitatea de cruciat a lui
Papa Inocențiu al III-lea () [Corola-website/Science/305428_a_306757]