19,544 matches
-
îN COMPARAȚIE CU HD, SUNT URMĂTOARELE: Riscul complicațiilor infecțioase (peritonite); Degradarea structurală și funcțională, în timp, a membranei peritoneale; Complicații metabolice: malnutriția proteică, hiperglicemia și dislipidemia. Indicațiile DP DP poate fi prescrisă aproape la orice pacient cu BCR terminală, indiferent de vârstă. Preferința pacienților pentru DP sau refuzul HD sunt decisive în alegerea DP ca modalitate inițială de dializă, cu excepția contraindicațiilor medicale absolute. DP poate fi indicată în mod particular celor care locuiesc la distanță mare de centrul de HD sau care au
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sunt adeseori asimptomatice, iar multe sunt depistate doar cu ocazia unei complicații. încarcerarea unei hernii se manifestă prin dureri abdominale colicative, cu sau fără oprirea tranzitului intestinal (în funcție de conținutul herniei - intestin sau epiploon). Orice hernie semnificativă trebuie corectată chirurgical, de preferință înainte de inițierea DP, altfel, sacul herniar riscă să se mărească, împiedicând drenajul adecvat al lichidului de dializă din cavitatea peritoneală. Ulterior este indicată gimnastica medicală, pentru întărirea peretelui abdominal, și corset de susținere. în caz de recidive după reluarea DPCA
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de viață; focare infecțioase neasanate; vârsta înaintată - reprezintă o contraindicație relativă, cel puțin în țările dezvoltate, unde se practică relativ frecvent transplantul la vârstnicul fără contraindicații majore Evaluarea potențialilor primitori de grefă renală se face în centrul de transplant, de preferință de către nefrologi cu experiență, în colaborare cu alte clinici și constă în: testări imunologice: grup sangvin, sistem HLA, anticorpi citotoxici față de donatorul viu sau față de populația generală, în cazul potențialului transplant cadaveric (cross-match); testări biochimice cât mai amănunțite; evaluarea sistemului
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
date nu sunt prezente dacă cauza deshidratării extracelulare este de origine renală. Sectorul interstițial este în parte responsabil de elasticitatea și tonicitatea pielii. Diminuarea volumului sectorului interstițial se evaluează prin determinarea greutății (scăderea greutății) și persistența pliului cutanat, apreciat de preferință pe o suprafață osoasă: stern, frunte, umăr (dificil de interpretat la vârstnici). Rinichiul intervine pentru echilibrarea bilanțului sodat prin: 1. Mecanisme glomerulare - intervin în procesele fine de autoreglare a debitului filtrării glomerulare: a. Arteriola aferentă își modifică tonusul vascular în fața
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
0,5 - 0,5 -1,0 [Clearance al apei limitat] - aport hidric 500 ml/zi) Raport ≥ 1,0 [Clearance al apei negativ] - aport hidric 0 ml/zi) Hiponatremia simptomatică, acută, severă, este o urgență medicală, impunând intervenție terapeutică rapidă (de preferință utilizând formula de mai sus; valorile net negative impun un tratament agresiv, de exemplu cu antagoniști de vasopresină; odată ce CAL devine pozitivă, hiponatremia se va ameliora net, sub influența efectului aquaretic al antagonistului de vasopresină). Rapiditatea dezvoltării hiponatremiei este mai
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Transplante de organe (prevenirea rejetului), Altele: edem cerebral, meningită, șoc septic, traumatisme vertebrale etc. 3. Posologie Glucocorticoizii pot fi administrați local (unguente, instilații oculare, inhalații nazale sau bronșice, supozitoare) sau sistemic (P.O. sau IV). Administrarea orală se face, de preferință, în priză unică cotidiană. Adesea, în practică, dozele mari se administrează în mai multe prize zilnice, pentru a minimaliza efectele adverse gastro-intestinale și pentru a reduce variațiile efectului terapeutic de-a lungul zilei. Pentru a respecta ciclul fiziologic circadian al
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Prevenirea cistitei hemoragice implică următoarele măsuri: CYC P.O. trebuie administrată în priză unică matinală, cu o cantitate mare de lichide, la distanță de micul dejun. în restul zilei se vor consuma lichide din abundență (cel puțin 2 litri, de preferință apă minerală alcalină). Se va goli vezica seara la culcare. CYC IV se administrează dimineața devreme, împreună cu o hidratare IV abundentă (2-3 l/8 h). Unii recomandă lavaj vezical printr-o sondă cu triplu lumen. Pacientul este sfătuit să consume
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
A fost distins cu premii de Uniunea Scriitorilor (1968, 1973, 1978, 1989) și de Asociația Scriitorilor din București (1977). Transferarea faptului de istorie literară într-un spațiu referențial interdisciplinar, cu posibilități sporite de teoretizare într-un ansamblu de cultură comparată, preferința vădită pentru perspectiva estetică și cutezanța constructivă în formularea aserțiunilor sunt dimensiuni intelectuale de domeniul evidenței încă de la prima carte a lui P., Răspântii. Forme de viață și cultură (1936). Urmărind definirea formelor de cultură în miezul devenirii lor, comentatorul
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
român”, „Observatoriul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Amicul familiei”, „Amicul tinerimei”, „Revista ilustrată”, „Familia” ș.a. Redactează el însuși revista „Muza” (1871) și calendarul „Amicul poporului”. Încurajează culegerea folclorului, publicând, în periodice, poezii populare. Este, în același timp, autorul multor traduceri, inegale ca valoare. Preferințele sale se îndreaptă spre literaturile rusă (Lev Tolstoi, Ivan Turgheniev, V. M. Garșin) și germană (Schiller). În genere, traducătorul folosește o frază cursivă. Se remarcă îndeosebi traducerile din Tolstoi, publicate în „Gazeta Transilvaniei” și adunate în volumul Povestiri alese. Alegerea
PETRA-PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
cronici ale unor evenimente locale și actuale, satira fiind aici nelipsită. Mai rar, textul urat este o baladă, poate din necesitatea adaptării textului la situația celor cărora li se face urarea (Miorița urată la păstori) sau, în unele zone, datorită preferinței pentru literatura de haiducie (balade haiducești). O formă deosebită de cele anterioare este p. lipsit complet de episodul epic ori redus ca întindere, adesea cântat, întâlnit în special în Muntenia. Se pare că acest tip se află numai în repertoriul
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
Spicuitorul moldo-român”, „Albina românească”, „Zimbrul”, „Almanah de petrecere pentru moldo-români”, „Almanah pentru români”). În stihuirile lui de factură meditativă, autorul pare tentat de lirica de idei, muncit de întrebări nebuloase asupra veșniciei timpului și a misterului vieții („ascunsul firii”). Altă preferință, care îi vine din experiența de om de teatru, este aceea pentru monologul dramatic în versuri. A tradus, din franțuzește, poezii și piese de teatru (Philippe Dumanoir, D’Ennery, Joseph Bouchardy). Repere bibliografice: Massoff, Teatr. rom., I, 364-365; Brădățeanu, Istoria
PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288879_a_290208]
-
limbii maghiare, O. analizează cu atenție și înțelegere opera poetului național maghiar. De altfel, a tradus și din scrierile lui Asztalos István și ale altor poeți maghiari. Câteva prefețe la ediții din scrierile lui Emil Isac, ale Anișoarei Odeanu (o preferință a criticului), Nicolae Prelipceanu, Camil Petrescu ș.a. întregesc o activitate exegetică notabilă în deceniile al șaptelea și al optulea, dar inaptă să se impună în posteritate. SCRIERI: Opinii despre poezie, București, 1965; Oglinzi paralele, București, 1967; Prezențe poetice, București, 1968
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
și bucuria mea/ Cu el să descânt necontenit și să le cânt”). A stabili un raport de influență e totuși dificil, întrucât cele două poete și-au publicat volumele exact în același interval. Nota deosebitoare a poetei O. este o preferință vag poescă pentru halucinant și fantastic, ce o apropie întrucâtva de Emil Botta. O apropie, dar mai mult o desparte, căci, spre deosebire de autorul Întunecatului April, „fata lui Codru-Împărat” nu dezvoltă elementul terifiant, ci adesea îi substituie feericul, practică o exprimare
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
R. Crișan și V. Dobrescu. Majoritatea cronicilor literare și a analizelor politice aparțin lui V. Spiridonică și lui Const. R. Crișan (sub pseudonimul Paul Popescu). Publicația, adresată în special cadrelor didactice, nu depășește - prin ton și problematică - un anume provincialism, preferința pentru specificul preocupărilor de breaslă imprimând o îngustare a perspectivei. N.S.
ORIENTARI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288572_a_289901]
-
literare” și la almanahurile „Anticipația”, „România literară”, „Clujul literar și artistic”, „Domus” ș.a. Publică primul volum de traduceri, Noapte bună, Sofia de Lino Aldani, în 1982. Urmează transpuneri din scrierile lui Enzo Siciliano și Luigi Malerba ș.a. În general, manifestă preferințe pentru literatura de aventuri, polițistă, SF, preocupare încununată în 1985 cu Premiul „Karel” (pentru traduceri) la Congresul European de Science Fiction, desfășurat la Fanano, în Italia. Traduceri: Lino Aldani, Noapte bună, Sofia, Cluj-Napoca, 1982, Eclipsă 2000, București, 1995; Enzo Siciliano
OPRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
Teoretic, atitudinile păreau anterioare și independente în raport cu comportamentul. O serie de abordări mai noi - behaviorismul, teoria disonanței - au pus însă în discuție acest sens al determinării. Primul model explicativ presupune un subiect rațional: el analizează mai întâi situația, își stabilește preferințele și apoi se comportă în conformitate cu acestea. Atitudinile cauzează comportamentul, și nu invers. De exemplu,să analizăm actul cumpărării. Consumatorul compară mai întâi produsele disponibile, le evaluează în raport cu necesitățile și gusturile sale, elaborându-și astfel un set de preferințe. Actul alegerii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
își stabilește preferințele și apoi se comportă în conformitate cu acestea. Atitudinile cauzează comportamentul, și nu invers. De exemplu,să analizăm actul cumpărării. Consumatorul compară mai întâi produsele disponibile, le evaluează în raport cu necesitățile și gusturile sale, elaborându-și astfel un set de preferințe. Actul alegerii (cumpărarea) reprezintă un efect al preferințelor deja cristalizate. Cumpărătorul cumpără ceea ce preferă. Teoria disonanței sugerează însă un model explicativ alternativ al cauzării, care ar putea fi formulat astfel: cumpărătorul preferă ceea ce cumpără. Comportamentul precedă și modelează atitudinea (preferințele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestea. Atitudinile cauzează comportamentul, și nu invers. De exemplu,să analizăm actul cumpărării. Consumatorul compară mai întâi produsele disponibile, le evaluează în raport cu necesitățile și gusturile sale, elaborându-și astfel un set de preferințe. Actul alegerii (cumpărarea) reprezintă un efect al preferințelor deja cristalizate. Cumpărătorul cumpără ceea ce preferă. Teoria disonanței sugerează însă un model explicativ alternativ al cauzării, care ar putea fi formulat astfel: cumpărătorul preferă ceea ce cumpără. Comportamentul precedă și modelează atitudinea (preferințele). Subiectul nu este deci rațional, ci raționalizator. Explicația
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
preferințe. Actul alegerii (cumpărarea) reprezintă un efect al preferințelor deja cristalizate. Cumpărătorul cumpără ceea ce preferă. Teoria disonanței sugerează însă un model explicativ alternativ al cauzării, care ar putea fi formulat astfel: cumpărătorul preferă ceea ce cumpără. Comportamentul precedă și modelează atitudinea (preferințele). Subiectul nu este deci rațional, ci raționalizator. Explicația este următoarea: personalitatea umană are o tendință naturală spre coerența interioară: către realizarea unei consonanțe între elementele sale, atitudini, credințe, comportamente. Comportamentul odată făcut nu mai poate fi de cele mai multe ori modificat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
odată făcut nu mai poate fi de cele mai multe ori modificat în acord cu atitudinile și credințele. Acestea din urmă pot fi însă modificate în acord cu comportamentul. O asemenea presupoziție nu este lipsită de suport empiric. Experimental au fost distinse preferințele înainte de cumpărare, cumpărarea efectivă și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic mai slab alegerea propriu-zisă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de cele mai multe ori modificat în acord cu atitudinile și credințele. Acestea din urmă pot fi însă modificate în acord cu comportamentul. O asemenea presupoziție nu este lipsită de suport empiric. Experimental au fost distinse preferințele înainte de cumpărare, cumpărarea efectivă și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic mai slab alegerea propriu-zisă decât prezice alegerea preferințele cristalizate posterior
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modificat în acord cu atitudinile și credințele. Acestea din urmă pot fi însă modificate în acord cu comportamentul. O asemenea presupoziție nu este lipsită de suport empiric. Experimental au fost distinse preferințele înainte de cumpărare, cumpărarea efectivă și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic mai slab alegerea propriu-zisă decât prezice alegerea preferințele cristalizate posterior acesteia. Preferința apare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi însă modificate în acord cu comportamentul. O asemenea presupoziție nu este lipsită de suport empiric. Experimental au fost distinse preferințele înainte de cumpărare, cumpărarea efectivă și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic mai slab alegerea propriu-zisă decât prezice alegerea preferințele cristalizate posterior acesteia. Preferința apare, în acest caz, mai mult ca o justificare a cumpărării, un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de suport empiric. Experimental au fost distinse preferințele înainte de cumpărare, cumpărarea efectivă și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic mai slab alegerea propriu-zisă decât prezice alegerea preferințele cristalizate posterior acesteia. Preferința apare, în acest caz, mai mult ca o justificare a cumpărării, un efect decât o cauză (Secord și Backman, 1964). • Independența teoretică. Atunci când nu putem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
efectivă și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic mai slab alegerea propriu-zisă decât prezice alegerea preferințele cristalizate posterior acesteia. Preferința apare, în acest caz, mai mult ca o justificare a cumpărării, un efect decât o cauză (Secord și Backman, 1964). • Independența teoretică. Atunci când nu putem face presupoziții rezonabile nici asupra succesiunii și nici asupra procesului de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]