7,433 matches
-
analizele Comisiei Europene încă de la primele anchete anuale efectuate. Inflația carcerală (termen ce desemnează creșterea numărului de deținuți al unei țări) reflectă lipsa de respect a autorităților față de banul public (dat fiind că încarcerarea este o operație costisitoare, cu efecte preponderent negative), dar mai ales puterea arbitrară a unui stat întoarsă agresiv împotriva propriilor cetățeni, sever sancționați pentru delicte minore. Conform analizelor Comisiei Europene, România ar trebui să aibă în 2007 un număr de 28.000-30.000 de deținuți, număr ce
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în jur de 2.000), ponderea lor tinde să devină similară cu cea din țările Uniunii Europene: 5%. În primii ani postdecembriști, această pondere era situată sub 2,5%, ceea ce plasa România în rîndul țărilor cu o justiție punitivă îndreptată preponderent împotriva bărbaților. Mai ales după editarea unui număr special al celei mai prestigioase reviste de penologie, Prison Sevice Journal, dedicat femeilor încarcerate (în 2002), a sporit atenția acordată persoanelor de sex feminin aflate în locuri de detenție. Pînă în 1993
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
turcă și arabă încarcerată, în Spania o populație bască, în Marea Britanie o populație nord-irlandeză. Mai mult decît atît, numărul străinilor arestați este mult mai mare în țările civilizate decît în celelalte țări. În Franța 24% din arestați au cetățenie străină, preponderent africană. Justiția pare preocupată de apărarea valorilor etniei dominante din societate. Un studiu efectuat de Cristian Lazăr și Ioan Durnescu 184 demonstra că proporția deținuților minori în funcție de originea etnică este de 51,2% români, 39,5% rromi și 9,3
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
persoanelor încarcerate, în Ardeal predominînd deținuții maghiari, iar în Vechiul Regat cei evrei și țigani. Pînă la începutul ocupației sovietice, închisoarea a fost o instituție pusă în slujba nivelării naționaliste (în penitenciarele din Transilvania era interzisă limba maghiară, erau aduși preponderent preoți ortodocși, lecțiile se făceau în limba română, gardienii erau de origine română etc.). Pe de altă parte, legea pentru organizarea penitenciarelor din 1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut mai multe gradații ale închisorilor (penitenciare pentru muncă silnică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sistem a elementelor sovietice, a persoanelor bănuite că făceau spionaj pentru KGB. În fața creșterii infracționalității, s-au repus în funcțiune în anii următori tot mai multe închisori (încă 18 pînă în 1983), proporțional cu o sporire a efectivelor de personal (preponderent tineri milițieni cu studii medii și superioare). Decretul nr. 11 din 26 ianuarie 1988 dat cu prilejul zilei de naștere a șefului statului a grațiat 41.182 de arestați și a desființat 10 secții de detenție exterioare și ulterior și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
limba română și literatură, indicând folosirea ca textesuport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul Literatură (cităm din programă: conținuturile menționate în secțiunea Limbă și comunicare, «se vor realiza în corelație cu textele literare parcurse», «ele având un caracter preponderent aplicativ»); și recomandând, de asemenea, stabilirea unor corelații între diverse discipline, unele foarte noi, care au ca suport folosirea limbajului: retorică, teorie literară și stilistică, pragmatică (ex. secțiunea Practici discursive). Așadar, după cum observa Alina Pamfil, tendința de ștergere/stransgresare a
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
harurile divine. Acestă comuniune, co-părtășie, marchează destinul creștinismului care nu este niciodată singur, ci este în comuniune cu Dumnezeu, cu semenii săi și cu sinele său. Mihail Bahtin, analizând cuvântul în opera lui Dostoievski, observa că acesta are o structură preponderent dialogală. La nivelul intrapersonal, dialogul este constituit dintr-o Dar conștiința dialogizată a eroului dostoievskian se adresează nu doar sieși, ci și altuia, lumii exterioare și, de fapt, trăiește prin această stare de permanent dialog. Omul devine un „tu”, un
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
dirijată reușește în regiunile în care precumpănește viața urbană și activitatea industrială, istoricul concluzionează că politica economică promovată de comunism, bazată pe subordonarea de către stat a acestui domeniu, putea să fie aplicată numai la societățile industralizate, nefiind potrivită unei societăți preponderent rurale, cum era cea românească 348. Șeful georgiștilor aborda critic o tendință a societății românești, din etapa care a urmat crizei economice, în timpul căreia, liberalismul politic nu a mai fost dublat de cel economic, intervenția statului în economie devenind tot
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și 50% din membrii consiliilor de administrație din întreprinderi să fie români 693. Participând la dezbaterile pe marginea proiectului de lege referitor la modificarea statutelor Societății Reșița, în martie 1935, Gheorghe Brătianu își demonstra, din nou, interesul pentru afirmarea rolului preponderent al românilor în economie și în domeniul apărării naționale. Astfel, el arăta că Uzinele Reșița erau implicate în industria producătoare de armament, având datoria de a garanta secretul de fabricație a acestuia. Deoarece personalul lor era preponderent minoritar sau avea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru afirmarea rolului preponderent al românilor în economie și în domeniul apărării naționale. Astfel, el arăta că Uzinele Reșița erau implicate în industria producătoare de armament, având datoria de a garanta secretul de fabricație a acestuia. Deoarece personalul lor era preponderent minoritar sau avea cetățenie străină, Gheorghe Brătianu afirma că Uzinele Reșița erau nevoite să accepte schimbările prevăzute în proiectul de lege, pentru a asigura preponderența numerică a angajaților de origine română 694. Preocupat de soarta românilor aflați în afara granițelor țării
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Moscova. Între noii veniți s-a numărat și Ana Pauker, arestată, de altfel, în iulie 1935750. În articolul intitulat Permanentul pericol roșu, oficiosul georgist atrăgea atenția asupra creșterii îngrijorătoare a organizației comuniste din țară. El sesiza, de asemenea, componența etnică, preponderent evreiască a acestei organizații și insista asupra necesității ca autoritățile și guvernul să intervină pentru a stopa dezvoltarea ei și răspândirea ideologiei comuniste. O poziție asemănătoare era exprimată, în septembrie 1935, în articolul Dl. N. Iorga și sovietele, apărut în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al Doilea Război Mondial, devenirea orașelor franceze este marcată de eforturile de modernizare a societății. Thierry Oblet arată că modernizarea orașelor a fost astfel concepută încât să lege procesele economice de progresul social, politic și cultural. Au prevalat două logici (preponderent economice și sociale): dezvoltarea orașului este considerată "piatra unghiulară" a creșterii economice; politicile urbane trebuie astfel concepute încât statul să aibă capacitatea de a asimila, insera, integra social, de a acționa asupra modurilor de viață, de a produce schimbări sociale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
referire la rigorile spiritului modern. Ce era să facă atunci statul? El a creat în 1955 Societatea Centrală pentru Echiparea Teritoriului (SCET), filială a Casei de Economii și Consemna-țiuni151, care asigura, prin rețeaua de societăți economice mixte locale, rolul său preponderent în conducerea operațiunilor de urbanizare. SCET avea ca misiune facilitarea executării lucrărilor întreprinse de colectivitățile publice sau de organismele constituite cu concursul lor, precum Societățile Economice Mixte Locale (SMEL). Asistența era, pe de o parte, de natură tehnică, iar pe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
societate cu o structură foarte neomogenă, în care elementele specifice economiei conduse prin cunoaștere (încă slab prezente) se îmbină (uneori conflictual) cu „zone” ale economiei de tip industrial (în fazele sale nemature, uneori) și cu aspecte ale unei economii agrare preponderent de subzistență. Cum vom putea înainta spre economia condusă prin cunoaștere de factură modernă și competitivă (căci, fără o economie competitivă, pe unele zone ale piețelor nu vom putea rezista contextelor de postaderare pe cele trei niveluri - de fapt, „istorice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
secol, fiind, în principal, pusă în circulație de demografii francezi, în Franța procesul însuși fiind amorsat mai repede decât în alte zone. Cum la vremea respectivă, adică la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, îmbătrânirea se datora preponderent scăderii fertilității (reducerea mortalității la vârstele mari fiind încă doar la început, net dominată de reducerea mortalității la vârstele mici, cu efect de întinerire), cele două procese au fost legate strâns unul de altul până la a fi confundate. Ele vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
consideră că avem de-a face nu cu o problemă tehnică, așa cum se considera de obicei, ci cu una de definire, de interpretare. „În fapt, nu există mase; există doar modalități de a percepe oamenii ca mase.” (Williams, 1958, 300) Preponderentă în epocă era interpretarea potrivit căreia masele și comunicarea de masă au apărut ca urmare a exploziei posibilităților tehnice. Când se vorbea de mase, se avea în vedere concentrarea populației în zonele urbane, a muncitorilor în mari unități industriale și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
condus la articularea cercetării comunicării ca domeniu separat: analiza propagandei, studiul opiniei publice, psihologia socială și cercetarea de piață. 1. Analiza propagandei devine o preocupare consistentă după încheierea primului război mondial. Ca urmare a experienței războiului, propaganda capătă o conotație preponderent negativă, fiind privită cu neîncredere și cu teamă de către toată lumea. În general, cercetările dedicate acestui fenomen au ca punct de plecare tocmai aceste sentimente dominante și la nivel comun. După cum relevă J. Michael Sproule (1989, 233), analiza propagandei era înzestrată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pe problematica mass-media, mai precis pe influența - efectele mass-media asupra indivizilor, grupurilor și societății în ansamblu. În felul acesta, s-a produs o întâlnire fericită între un domeniu în expansiune, exploziv, am putea spune - mass-media -, și o metodă de cercetare - preponderent cantitativă, statistico-experimentală. Faptul că mass-media au cunoscut o evoluție explozivă mai accentuată în Statele Unite față de Europa, de exemplu, cât și acela că spiritul empiric s-a răspândit cu repeziciune - chiar cu agresivitate - în mediile intelectuale americane explică, în bună măsură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de schimbare, comparativ cu alte categorii profesionale. Una dintre explicații ar putea consta în gradul ridicat de intelectualizare asupra fenomenelor la care sunt predispuse cadrele didactice. O altă explicație ar putea viza faptul că, spre deosebire de întreprinderi unde schimbările sunt impuse preponderent de introducerea noilor tehnologii care trebuie puse în funcțiune, la nivelul organizației școlare acestea au un grad ridicat de conceptualizare, ceea ce le face mai puțin vizibile, prin urmare mai ușor de evitat sau de simulat. Dacă analizăm clasificarea pe care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
asigurarea resurselor umane necesare organizației, de motivarea acestora și de rezolvarea posibilelor situații conflictuale, în timp ce liderul se identifică cu structura informală a organizației, fiind rezultatul spontan al dinamicii organizaționale, al relațiilor ce se stabilesc între membrii organizației, având un caracter preponderent afectiv, bazat pe simpatie, antipatie sau indiferență. El întrunește calități de vizionar, strateg, fiind capabil să stabilească scopuri pe termen lung și planuri de acțiune, înzestrat cu gândire analitică și calități psihologice. Deși nu poate fi acuzată de o argumentație
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că managerul cunoaște bine realitatea școlii și nevoile acesteia. Dezavantajul este generat de lipsa unei pregătiri specifice domeniului managerial; * Recrutarea managerilor școlari din afara școlii, gen administratori școlari, persoane cu pregătire științifică în domeniu (situație experimentată în Anglia) care se ocupă preponderent de gestionarea școlii, responsabilitățile academice revenind directorilor adjuncți. Principalul avantaj constă în faptul că managerul respectiv posedă atât cunoștințele, cât și competențele necesare unui management profesionist. Dezavantajul evaluat ca fiind mult mai mare rezidă în faptul că, necunoscând specificul unei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
două poziții extreme: una pro-schimbare ce implică deschiderea spre nou, experimentarea inovațiilor în materie de educație, implicare, competiție și învățare prin cooperare și alta anti-schimbare, descrisă ca cea mai eficientă strategie de "apărare a tradițiilor școlii" și care este marcată preponderent de comportamente rutiniere. Cert este că schimbarea impune, obligă la adoptarea unei poziții, nelăsând loc incertitudinii sau indiferenței. Fie și numai din acest motiv, ea își reclamă importanța. Cu toate acestea, merită să reținem câteva aspecte pe care le propunem
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
politic reprezintă un gen în sine, un anumit mod de a face jurnalism și de a "traduce" deciziile politice pentru publicul larg. Acest lucru are însă consecințe nocive asupra opiniei publice, dat fiind că logica partizană și logica profitului sunt preponderente în jurnalismul actual. O altă distincție a funcțiilor pe care le îndeplinește jurnalismul în societățile actuale îi aparține autorului francez Jacques Le Bohec (2007), care identifică cinci tipologii ale presei, plecând de la metoda tipurilor ideale propusă de Max Weber. Acestea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dificultăți în tratarea expunerii la media ca potențială cauză pentru convingerile sau atitudinile politice. Așa cum accentuam anterior, dat fiind că informația poate fi cu ușurință evitată, orice instituție media încearcă să-și mențină publicul fidel; tocmai de aceea, se adresează preponderent indivizilor partizani, care au o deja o preferință politică. Faptul că membrii audienței își întăresc mai degrabă opțiuni și credințe anterioare prin consumul media, duce la o probabilitate scăzută a expunerii la mesaje divergente, care au puterea de a produce
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și activismul politic să fie mediată de anumite emoții negative. Potrivit analizei psihologice din Marcus et al. (2000), atât dezgustul cât și furia sunt componente ale aversiunii și parte a sistemului emoțiilor care ne filtrează toate comportamentele. Furia a fost preponderent studiată în relație cu participarea politică și, chiar dacă nu există un consens legat de cum funcționează furia, se consideră că aceasta este în strânsă legătură cu implicarea politică (Valentino et al., 2011, p. 328). Totuși, așa cum sugerează Huddy et al. (2007
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]