12,874 matches
-
șansă. Mai ales că și tata zice că banii nu se mai fac așa de ușor ca altădată. Ce păcat că irosim serile astea, a fost de acord Alec. Dar Amory a oftat și a folosit serile cum s-a priceput mai bine. Avea o fotografie a Isabellei Într-un ceasornic vechi și În fiecare zi, fix la ora opt, stingea toate luminile, cu excepția veiozei de citit, și, așezat În dreptul ferestrei, cu fotografia sub ochi, Îi compunea fetei scrisori pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cu fotografia sub ochi, Îi compunea fetei scrisori pline de extaz. ...Oh, ce greu Îmi e să-ți scriu ce simt cu adevărat când mă gândesc necontenit la tine! Însemni acum pentru mine un vis pe care nu mă mai pricep să-l aștern pe hârtie. Am primit ultima ta scrisoare și a fost minunată! Am citit-o de vreo șase ori, mai ales ultima parte, dar Îmi doresc uneori să fii mai sinceră și să-mi spui ce crezi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și ție rândul. Ai plecat la război ca un adevărat gentleman, așa cum te-ai dus la școală și la colegiu, fiindcă așa trebuia. E preferabil să lăsăm eroismul patetic și lăudăroșenia pentru cei din clasele de mijloc; sunt mult mai pricepuți la astfel de lucruri. Mai ții minte weekendul de la sfârșitul lui martie, când l-ai adus pe Burne Holiday de la Princeton ca să mi-l prezinți? Ce frumusețe de băiat! După aceea m-a șocat teribil când mi-ai scris că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nu-i așa? Nu mă interesează părerea ta - am ochi splendizi. - Răspunde la Întrebare, Madeleine. - Nu țin minte totul... și-apoi, numele meu nu e Madeleine, ci Eleanor. - Trebuia să-mi Închipui. Chiar arăți a Eleanor - ai Înfățișare de Eleanor. Pricepi ce vreau să spun. A urmat o pauză, În timpul căreia au ascultat ploaia. - Îmi curge apă pe gât În jos, colegule de sminteală, a zis ea În cele din urmă. - Răspunde la Întrebările mele. - Ei bine... numele mi-e Savage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
s-o păstrez. Î.: Vei putea trăi? R.: Nu-mi imaginez că n-aș putea. În cărți lumea câștigă bani și am descoperit că pot face oricând ceea ce fac oamenii din cărți. De fapt, sunt singurele lucruri la care mă pricep. Î.: Fii mai precis. R.: Nu știu ce-am să fac și nici nu sunt prea curios să aflu. Mâine plec din New York pentru totdeauna. E un oraș neprielnic dacă nu-l domini. Î.: Îți dorești o grămadă de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
aplaudau o mie de oameni de trei ori pe un monolog tâmpit, eram cineva. Dacă ei voiau ca pe vremea lui Finți, treaba lor, rămânem prieteni. ― Te-ai necăjit? mă întreabă după câteva zile Beligan. ― Nu, mint eu eroic. ― Ai priceput ceva? ― Cred că da. ― Asta e important, restul sunt daraveri de clopotniță, mormăie bosul și pleacă mai departe, lăsându-mă baltă destinului meu, de vreme ce declarasem că am priceput ceea ce trebuia. Ca regizor sunt extrem de încăpățânat, nu renunț la ideile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
necăjit? mă întreabă după câteva zile Beligan. ― Nu, mint eu eroic. ― Ai priceput ceva? ― Cred că da. ― Asta e important, restul sunt daraveri de clopotniță, mormăie bosul și pleacă mai departe, lăsându-mă baltă destinului meu, de vreme ce declarasem că am priceput ceea ce trebuia. Ca regizor sunt extrem de încăpățânat, nu renunț la ideile mele, dar este și foarte adevărat că mulți dintre actorii cu care am lucrat mi-au spus numai tâmpenii. Au un dar actorii ăștia de a spune prostii ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
făcuse să vadă o lume pe lângă care ceilalți treceau fără griji; abstinența mea - care, acum că o descoperisem, mă mira teribil - mă făcuse să văd aceeași lume. Clar, spectacolul era bun. Argumentul a funcționat. Nu era Beligan omul să nu priceapă asta. Mantaua s-a jucat ca un spectacol al Institutului de Teatru, găzduit de Național. Compromisul a funcționat și spectacolul a avut succes. Beligan! Sunt sute de povești, chiar nu glumesc, aș putea vorbi zile în șir despre niște lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
frumos luminat; era destul de frig, dar totul părea de vis. Am lăsat haina la garderobă și am observat cu stupoare că se dădea un bănuț acolo, ceva, nu știu cât, dar probabil că doi, trei franci, eu m-am făcut că nu pricep, am lăsat haina, am înșfăcat tichetul și am șters-o către sală. Doamne, ce poftă de mâncare aveam și ce de bunătăți erau la bufet, cu ce bucurie comandau ăia de toate, de parcă nu mâncaseră nimic de vreo săptămână, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
ușii, le spunea la revedere și să aibă grijă de ei, apoi, când a ieșit și ultimul, s-a întors către mine cu o față obosită și, oarecum necăjit, mi-a spus: ― Asta e, fac ce pot, eu sper să priceapă, să-și aducă aminte că așa ceva nu trebuie să se mai întâmple. A luat apoi și el o felie de pâine, a mușcat sănătos din ea, a dat pe gât un pahar de vin roșu și a adăugat: ― Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
semne de acolo, din lumea lui, din care putea să vadă ce se petrece pe pământ și să critice că lucrurile nu erau așa cum trebuie, spunând asta unor oameni care aveau să dovedească nu peste multă vreme că n-au priceput nimic. Irakul avea să devină noul Vietnam, așa că Peter avea să aibă de lucru cu nemiluita. N-am putut vorbi, căci trebuia să stea pe cataligele lui. Dar ce să ne mai spunem? Amândoi credeam în aceleași valori, încercam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
filma la Reșița, nu ne deranja nimeni de la centru, treburile mergeau la fix. Stăteam la hotel și asta îmi plăcea, ieșisem oarecum din atmosfera Bucureștiului, mi se părea un timp care curgea lent, ca să am vreme să privesc și să pricep. Nu s-a mai repetat. De altfel, între mine și cinematografie este un malentendu foarte clar. Îmi aduc aminte că la film la Pița, cred că la Mere roșii, se făcuse ora 16.00 și noi, studenții, nu mai eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
și se aduna într-o baltă în fața mea, hainele îmi erau ude leoarcă, liniștea, mai ales liniștea aceea, era cumplită. La urmă au aplaudat cutremurător, chiar l-am întrebat de ce pe unul dintre ei, mi-a spus că nu a priceput nimic, dar trebuie să fie ceva tare grozav de vreme ce curge atâta apă de pe mine. ― Aia e muncă, nu glumă, și noi înțelegem asta. Teribil ce mi-a plăcut, spunea omul, ștergându-se la gură cu mâneca după ce năruise pe gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mai existat, mulți au vrut să fie deștepți, să arate ce minte au, nici unul nu a înțeles nimic din ceea ce fac eu; de exemplu, vin la Masca, dacă vin, așa cum o fac ducându-se la orice fel de teatru, nu pricep nimic din fenomenul care este acest teatru și, pe zi ce trece, îmi e un dor adânc de ce-a fost Silvestru pentru mine, pentru noi. Mă gândesc uneori la el și-l văd în pardesiul lui crem, cu pălăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
uit nicicând... Ce aer era, ce singurătate, ce splendoare în jur, ce bucurie în suflet, ce minune de vreme, ce minune de viață! Munca pe care o făcea Zoe era incredibilă, juca tot alături de noi, inventa pilde și povești ca să pricepem ce avem de făcut, suferea și se bucura împreună cu noi. Când a venit ultima zi de clasă, parcă timpul s-a oprit în loc, am crezut că o să murim de inimă cu toții, afară era la fel ca altădată, dar noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mai departe, cu glasul lui trist de om care știe că astăzi s-a născut Hristos pentru ca mâine să moară pentru a ne învrednici cu singura putere pe care o avem, aceea de a ne asuma destinele și de a pricepe doar când este prea târziu că am greșit ca niște proști. Am tot stat la televizor zilele astea și am văzut tot felul de găgăuțe, ziariști care-și spun cu emfază analiști, unul mai prost ca altul, bolnavi de nervi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mult s‑o aibă pe Sophie, care la rândul ei o vrea cu tot atâta tărie. Numai că nu și‑o mărturisește. Rainer îi spune Sophiei că el e un animal de pradă, iar ea e prada. Sophie zice: Nu pricep despre ce‑i vorba. Nu vrei să vii și tu o dată să jucăm tenis? Rainer spune că el nu joacă decât pe teren propriu. Ochii Sophiei alunecă dincolo de el. Rainer îi spune că trebuie să țină cont de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
răsputeri. Anna zace în suc propriu, mânjită toată, iar mămica se sfătuiește cu alte mame ce‑i de făcut cu o fetiță care se mai scapă încă în pantaloni, deși e așa de mare. Trebuie să faci pipi înainte de plecare, pricepi, țâncule? Data viitoare să te gândești la asta. Și așteaptă tu să afle tata, să vezi atunci bătaie. Deși tati nu mai are decât un picioruș, puterea brațelor lui, pe care a dovedit‑o și înainte, n‑a avut deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pic, strânge, mângâie, fii drăguță, îți mulțumesc, soția de acasă nu‑mi mai face deloc așa ceva, dar eu sunt recunoscător orice‑ar fi. Îmi permiteți să vă revăd, frumoasă domnișoară? Un picuț mai sus, așa‑i bine. Cum te mai pricepi. Deși eu te‑aș putea învăța încă multe. Nu cumva ai timp mâine după programul de la birou? Păcat. Numai de n‑ar veni acum controlorul care să întrebe dacă mai e cineva fără bilet. Atunci va trebui s‑o lași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
apropie o curbă și viteza scade. Când cretinul ăla duce în silă mâna la buzunarul de la piept, cei doi frați sar din vagonul remorcă, cu câteva mișcări energice, urmați imediat, aproape prea târziu, de zăpăcitul de Hans, care n‑a priceput încă nimic. Aproape că se dau de‑a dura, își recapătă cu greu echilibrul și, în timp ce acolo înăuntru monstrul ăla își caută disperat portofelul - banii lui care trebuiau să se transforme ca prin minune într‑un cadou pentru aniversarea nu știu cărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ești tânăr decât o dată în viață, iar eu chiar așa sunt în clipa de față. Tatăl tău n‑a fost tânăr niciodată, fiindcă n‑a avut timp de așa ceva. Măcar de așa ceva trebuie să ai timp. Tocmai asta n‑a priceput el. A procedat greșit. Hans are dreptate, fiindcă acum sunt, în sfârșit, vremuri noi și, slavă Domnului, mai bune decât înainte; ele aparțin tineretului, iar tineretul le și ia imediat în primire. # Pe cine‑ai adus acolo, întreabă mama Annei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ai? Spune, te rog, te rog. Mă călcați pe nervi, proastelor. Eu am alte griji, situate pe un alt plan, pe care mă situez și eu. Mă plictisiți. Hai, te rugăm, Rainer, așează‑te iar lângă noi. Voi chiar nu pricepeți nimic, cu asemenea oameni nu poți să treci niciodată la fapte. Dau mereu înapoi, pentru că sunt lași și mediocri. Rainer vrea ca alții să‑și murdărească mâinile în locul lui, pentru ca ale sale să poată rămâne curate. Ceilalți trebuie să acționeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
te privește și pe tine, deși în linii mari ești deja informată. Pentru că ești sora mea. Sophie e informată pentru că e femeia pe care o iubesc, iar Hans e informat pentru că e organul care execută treaba murdară, cu condiția să priceapă despre ce‑i vorba. Ceea ce nu‑i încă sigur. Vii, Anni, sau nu vii? Nu vine încă deoarece - dându‑și seama de această șansă unică - tocmai execută, degajată, la pian, într‑o succesiune limpede și curgătoare, Studiul pentru clape negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o poziție grotescă și pică peste un nevinovat, iar alții înoată ca niște delfini, cu eleganță și măiestrie. Anna și Rainer nu fac parte dintre aceștia. Pentru ei e îngrozitor să fie nevoiți să facă ceva la care nu se pricep mai bine decât restul lumii. Așa că se prefac. Totuși, trebuie să se dea prea des la o parte când vreunul, de jos, se strecoară cu abilitate pe sub ei, iar de sus trebuie să se ferească mereu când careva amenință să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mințile, iar lipitorii de afișe spun același lucru. Credem că deocamdată nu‑i nimic de făcut cu el, doamnă Sepp. Deci, la revedere. Ne îndepărtăm acum de acest coleg pe care l‑au instigat alții. Poate că până la urmă o să priceapă, deși ne cam îndoim. Acum ne întâlnim tot mai des cu astfel de cazuri. Mama spune, mai poftiți pe aici când aveți timp. Îl convingem noi, o să vedeți. Da, băieți, acum trebuie să plecați. Acestea fiind zise, vântul puternic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]