11,157 matches
-
în competența exclusivă a statelor membre: organizarea sindicală și patronală, salarizarea, greva și lock-out-ul. S-a relevat și utilitatea metodei deschisă de coordonare prin care se asigură, succesiv în timp, dialogul direct al Comisiei Europene cu fiecare stat membru pe problematica socială, și, totodată, dialogul intracomunitar statal, influențându-se astfel adoptarea unor măsuri și reglementări interne, armonizate pe plan comunitar. 4.3. S-a avansat în cursul dezbaterilor, în completarea conceptului privind flexisecuritatea, sub cele două componente: flexibilitate și securitate. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
privind provocările majore cu care se confruntă piețele forțelor de muncă din Europa în vederea elaborării unui program menit să propună o abordare integrată pentru punerea în aplicare a principiilor bazate pe flexisecuritate și va încuraja negocierea, de către partenerii sociali, a problematicii formării profesionale. 4.6. În cursul anului 2008, Comisia va lua măsurile necesare pentru urmărirea problemelor ridicate de Comunicarea asupra finalizării dezbaterilor Cărții verzi în contextul lărgit al "flexisecurității". În ciuda diferenței de opinii și naturii acțiunii la nivel EU, consultarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
hotărârile judecătorești definitive cu caracter obligatoriu pentru statul respectiv pot să îl împiedice să își execute obligația de extrădare, și nici prezentul acord, nici tratatul bilateral aplicabil nu permit soluționarea cazului, statul solicitat și statul solicitant recurg la consultări. 14. Problematica viitoarelor tratate bilaterale de extrădare încheiate cu statele membre (art. 18) Prezentul acord nu împiedică încheierea, după data intrării sale în vigoare, de acorduri bilaterale între un stat membru și Statele Unite ale Americii, conforme cu prezentul acord. 15. Revizuirea acordului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
primul punct al ordinii de zi să fie inclusă referirea la renunțarea la forță; în concepția URSS, argumentau reprezentanții sovietici, importantă pentru securitatea europeană nu era repudierea forței, ci recunoașterea inviolabilității frontierelor existente pe continent. Delegațiile țărilor occidentale cereau ca problematica privind domeniile culturale și umanitare să reprezente un punct distinct al ordinii de zi și manifestau mari rezerve în legătură cu ideea constituirii unui organism permanent care să se ocupe de chestiunile privind securitatea pe continent. Pentru România, cardinală era dezbaterea problematicii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
problematica privind domeniile culturale și umanitare să reprezente un punct distinct al ordinii de zi și manifestau mari rezerve în legătură cu ideea constituirii unui organism permanent care să se ocupe de chestiunile privind securitatea pe continent. Pentru România, cardinală era dezbaterea problematicii privind renunțarea la forță și la amenințarea cu folosirea ei în relațiile intereuropene; de aceea, înscrierea ei pe un prim plan în agenda viitoarei Conferințe constituia o țintă esențială a delegației. Se conturau astfel, încă de la început, obiectivele prioritare: pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
legitimarea printr-un document politic major a statu-quo-lui teritorial postbelic, în condiții când nu se ajunsese la un tratat de pace cu Germania; pentru statele occidentale, problemele privind drepturile omului și libertăților fundamentale; România manifesta un interes susținut pentru întreaga problematică privind securitatea și cooperarea în Europa, dar singulariza în mod hotărât cerința eliminării forței, în orice formă, cu deosebire în cea militară, din realitățile europene. Disputele privind agenda Conferinței nu se opreau însă aici. Delegația sovietică, secondată de cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
documentele Conferinței recunoașterea existenței unor țări în curs de dezvoltare în Europa, statut din care decurgea necesitatea de a se ține seama de nevoile și interesele lor specifice în acțiunile de cooperare economică. România nu avea dificultăți deosebite în discutarea problematicii "Coșului 3"și în convenirea măsurilor înscrise în Actul Final pentru domeniile contacte umane, informații, schimburi culturale și educație. Aceasta ar putea părea paradoxal, dacă se au în vedere pozițiile înguste și rigide pe care Bucureștiul le adopta la reuniunile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
însă nu mai aveam astfel de îndoieli. În plus, realizam că procesul care debuta la Helsinki nu se prefigura deloc simplu și de scurtă durată, ceea ce reclama prezența în țara care găzduia acest debut a unui ambasador român familiarizat cu problematica CSCE; or, ambasadorul în funcție, Mircea Bălănescu, era în prag de pensionare. Din atari considerente, am răspuns "da". Drept urmare, ultima săptămână a Consultărilor, anume una dintre cele mai tensionate, când se adoptau Recomandările Finale și se decidea formula privind locul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
s-a achitat de sarcinile ce-i reveneau Delegația României la Consultările Multilaterale, apoi la diferitele faze ale Conferinței, mai ales în faza a 2-a, desfășurată la Geneva, timp de aproape 2 ani. Am ținut să mă ocup de problematica CSCE în scrierea prezentă pentru că atunci am "primit botezul" în activitatea diplomatică. Fac însă acest lucru mai ales ca un omagiu pios în memoria celor care s-au aflat în primele rânduri în pregătirea și începerea procesului CSCE, și care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
calea repartizării activităților economice, putând deveni în schimb o sursă de dezvoltare în sine. Teoriile economice recente confirmă această abordare prin numeroase studii de caz care demonstrează faptul că geografia contează, dar politica regională poate schimba lucrurile. Având în vedere problematica abordată, lucrarea se adresează deopotrivă studenților, masteranzilor, cât și tuturor celor care doresc să acceseze fonduri nerambursabile, obiectivele acesteia vizând: familiarizarea cititorului cu noțiunile specifice managementului cu fonduri europene, înțelegerea conceptelor și metodelor managementului de proiect, înțelegerea liniilor prioritare ale
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
europene, dar și prin cerințele complexe impuse de Comisia Europeană. De asemenea, motivele se regăsesc și în acțiunile lente ale instituțiilor specializate în analiza proiectelor, birocrația excesivă și supercentralizată, dar și în procesul lent de formare a personalului specializat în problematica fondurilor structurale. În Cehia sistemul de management și de implementare a asistenței structurale a fost pus, în perioada de programare 2000-2006, sub un imperativ asemănător cu al Irlandei, guvernul de la Praga propunându-și să nu rateze nicio oportunitate. Totuși, datele
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Humanitas, București, 1994, p. 177. footnote> * * * În contextul actual, marcat de globalizare și de recunoașterea tot mai largă a interdependențelor, competitivitatea a devenit o condiție esențială a succesului pe piață, atât la nivel micro-, cât și la nivel macroeconomic. Importanța problematicii competitivității este accentuată și de faptul că, după cum bine se știe, Uniunea Europeană și-a propus, la Consiliul de la Lisabona, care a avut loc în anul 2000, să devină, până în anul 2010, cea mai dinamică și cea mai competitivă economie din
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
direct atât de factorii macroeconomici, cât și de cei microeconomici, cel mai important determinant al eficienței economice a unei națiuni fiind reprezentat de productivitatea companiilor care își desfășoară activitatea pe teritoriul țării respective. 1.2.4. Performanță versus competitivitate Analizând problematica amplă a competitivității, Kirsty Hugues consideră că există cel puțin două abordări ale acestui concept. O primă abordare definește competitivitatea drept o problemă de eficiență relativă, statică sau dinamică. Aceasta se poate cuantifica pe baza nivelurilor de performanță (de exemplu
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
la cercetări cantitative. Metodele calitative de cercetare sunt folosite, de regulă, pentru a explora un fenomen sau proces, o problemă mai puțin cunoscută etc. și constau în colectarea și analizarea elementelor care permit explicarea opiniilor și comportamentelor celor implicați în problematica studiată.<footnote Y. Chirouze, Le marketing, les etudes prealables a la prise de decision, Ellipses, 1993, pp. 35 36; apud. Dobre C., Negruț C., Venczel M., op. cit., p. 141. footnote> Încă de la jumătatea secolului XX, „problematica cercetării calitative a fost
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
comportamentelor celor implicați în problematica studiată.<footnote Y. Chirouze, Le marketing, les etudes prealables a la prise de decision, Ellipses, 1993, pp. 35 36; apud. Dobre C., Negruț C., Venczel M., op. cit., p. 141. footnote> Încă de la jumătatea secolului XX, „problematica cercetării calitative a fost abordată prin raportarea la cercetarea cantitativă, care dobândise deja o largă recunoaștere, ca urmare a utilizării cu succes în cele mai diferite domenii”.<footnote Iacob Cătoiu (coordonator), Cercetări de marketing, Editura Uranus, București, 2009, p. 204
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cercetare descriptivă sau cauzală -, obiectivele cerce tării sunt cuantificarea datelor și generalizarea rezultatelor la nivelul întregii colectivități statistice studiate.<footnote Ibidem, p. 88. footnote> În acest context, deoarece studiile documentare sau calitative nu sunt, întotdeauna, suficiente pentru înțelegerea deplină a problematicii studiate (rezultatele obținute sunt, de fapt, doar niște ipoteze), validarea informațiilor formulate prin intermediul acestor tehnici se va face prin intermediul cercetărilor cantitative. Astfel, cercetările cantitative pot releva raporturile și, eventual, (dez)echilibrele existente între elementele unui model statistic. Informațiile de acest
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a factorilor care contribuie la modelarea comportamentului consumatorului, lucrarea încheindu-se cu prezentarea procesului de cumpărare și a etapelor acestuia. Astfel, cele de mai sus relevă faptul că investigarea comportamentului consumatorului reprezintă un deziderat foarte important pentru organizația modernă, prin problematica sa amplă, cartea adresându se, în primul rând, studenților economiști care trebuie să înțeleagă că, într-adevăr, consumatorul, „acest oaspete de onoare”, este centrul atenției și singura țintă a oricărei activități economice, dar și cadrelor didactice din domeniul științelor economice
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
a factorilor care contribuie la modelarea comportamentului consumatorului, lucrarea încheindu-se cu prezentarea procesului de cumpărare și a etapelor acestuia. Astfel, cele de mai sus relevă faptul că investigarea comportamentului consumatorului reprezintă un deziderat foarte important pentru organizația modernă, prin problematica sa amplă, cartea adresându se, în primul rând, studenților economiști care trebuie să înțeleagă că, într-adevăr, consumatorul, „acest oaspete de onoare”, este centrul atenției și singura țintă a oricărei activități economice, dar și cadrelor didactice din domeniul științelor economice
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
încât efectele negative să se reducă la maxim. Un model de gestionare a riscului aplicat în domeniul manage mentului proiectului se prezintă în figura 2.2<footnote O’Shaughnessy, W., La Faisabilité de Projet, Les Éditions SMG, Paris, 1992. footnote>. Problematica riscului de proiect și a managementului riscului, în general, în activitatea economică, este foarte complexă și utilă, fapt ce impune analize complexe. O astfel de analiză a riscului este prezentată de Shaghnessy, în cartea citată anterior (figura 2.3). Problematica
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
Problematica riscului de proiect și a managementului riscului, în general, în activitatea economică, este foarte complexă și utilă, fapt ce impune analize complexe. O astfel de analiză a riscului este prezentată de Shaghnessy, în cartea citată anterior (figura 2.3). Problematica riscului de proiect este deosebit de importantă și actuală deoarece: oamenii de afaceri, întreprinzătorii au fost întotdeauna confruntați cu probleme de risc și incertitudine; -promovarea noului, a progresului presupune întotdeauna un anumit grad de risc; teoria și practica economică dispune din ce în ce mai
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
manageriale și a celor economice de la un proiect, organizație economică etc.; riscurile pot fi contracarate prin încheierea unor acorduri, contracte, înțelegeri bi sau multilaterale între țări, organizații, manageri de proiect etc.; promovarea principiilor eficienței economice reale poate reduce influența riscurilor; problematica riscului și incertitudinii este dependentă de cadrul juridic și legislativ existent pe plan intern și internațional; Analiza riscului Evaluarea riscului unui proiect d.p.d.v. al unui investitor deținător de portofoliu perfect Evoluția riscului de proiect strict individual Evaluarea riscului de proiect
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
finanțatori, organizații internaționale pentru asigurarea gestionării riscului, pentru elaborarea unor metode de predicție a riscului, în special a celui de faliment, care are efecte neplăcute asupra participanților direcți la proiect, dar și asupra altor persoane implicate sau neimplicate în proiect; problematica riscului a devenit o problemă globală, fapt pentru care metode de analiză a riscului sunt elaborate la nivel de organizație, țară, organisme internaționale etc.; orice investiție presupune o cheltuială certă de resurse (umane, materiale, financiare), pentru un viitor ce conține
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
acestuia depășesc cheltuielile totale (pentru achiziționarea unui nou utilaj și cheltuielile cu reparațiile) actualizate. Această metodă are avantajul că ia în calcul și influența factorului timp, influența promovării progresului tehnic, prin intermediul coeficien tului a, asupra utilajelor existente în dotarea unității. Problematica optimizării în managementul de proiect are caracteristici specifice: răspunde unor nevoi reale, este limitată în timp, cu termene clare de începere și încheiere, are la bază un buget financiar limitat, este subordonată unei strategii de dezvoltare; respectă următoarele etape: formularea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
greși, considerăm noi, că tranziția în general implică și rezolvarea unor probleme comune, de ordin teoretic, conceptual, referitoare, de exemplu, la rolul statului și al sectorului economic privat, la proprietatea privată, la privatizare percepută ca reformă centrală publică, la diferențierea problematicii privatizării în țările aflate în tranziție la economia descentralizată și democrație față de țările mai puțin dezvoltate economic sau în dezvoltare și altele<footnote Constantin Ciurlău, Cristian Florin Ciurlău, „Contribution to the Theory of Privation at the Current Stage”, Revista de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a lumii. Proprietatea privată a fost văzută drept o modalitate de eliberare personală<footnote Material elaborat după Jeremy Rifkin, op. cit., pp. 119-127 footnote>. 3.3. Scenariul unui program de privatizare considerat ideal Dezbaterile teoretice și aplicațiile practice au abordat și problematica unui model de derulare a unui program de privatizare considerat ideal de către promotorii săi; aceasta, datorită faptului că privatizările sunt procese complexe cu caracter dinamic, în continuă evoluție; ca atare, proiectele singulare, izolate, nu au sens dacă nu se încadrează
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]