10,986 matches
-
la un comportament indezirabil pe care-l manifestă, ea neagă un fapt solicitând un exemplu apoi contestă validitatea exemplului: „Eu nu întârzii! Nu mi s-a întâmplat niciodată! Dă-mi un exemplu când am întârziat” va fi replica folosită; 6) proiecția se manifestă prin protejarea individului de sine însuși, de conștientizarea trăsăturilor indezirabile sau inacceptabile atribuite lui de către alții; un exemplu l-ar putea constitui situația în care un elev/student atribuie celorlalți responsabilitatea conflictului, nerecunoscându-și comportamentele proprii care au
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atribuite lui de către alții; un exemplu l-ar putea constitui situația în care un elev/student atribuie celorlalți responsabilitatea conflictului, nerecunoscându-și comportamentele proprii care au fost în situația de a genera o anumită proporție din acest conflict;astfel, în proiecție persoana nu realizează că anumite dorințe îi sunt proprii și le atribuie altor persoane; „Te urăsc” va deveni astfel „Mă urăști”. În acest mod ura proprie va deveni justificată ca o consecință a sentimentelor atribuiteceluilalt. Exemplele de proiecție sunt multiple
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
astfel, în proiecție persoana nu realizează că anumite dorințe îi sunt proprii și le atribuie altor persoane; „Te urăsc” va deveni astfel „Mă urăști”. În acest mod ura proprie va deveni justificată ca o consecință a sentimentelor atribuiteceluilalt. Exemplele de proiecție sunt multiple: astfel, unui copil cu mai mulți frați care „dă vina” de fiecare dată (inconștient) pe unul sau altul dintre aceștia (el nu este niciodată vinovat) - mama îi reproșează că a fost rău cu fratele său, dar el justifică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va înmâna cursanților o listă de situații conflictuale,și aceștia vor trebui să identifice ce tip de conflict se regăsește preponderent în fiecaredintreele. 2. Un alt exercițiu presupune că se vor lua mecanismele de apărare (compensarea, conversia, înlocuirea, fantazarea, negativismul, proiecția, raționalizarea, fixația) și se va cere grupurilor de cursanți să imagineze strategii de rezolvare a unor astfel de situații (spre exemplu, ce fac dacă în calitate de manageri au un subordonat care proiectează, ce fac dacă în calitate de părinți au un copil care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în legătură cu care cursanții simt nevoia de a cunoaște mai mult. La finalul citirii textului se revine la lista de elemente identificate inițial și va avea loc un interviu reciproc între colegi, evidențiind ceea ce s-a confirmat și ce nu din proiecția realizată inițial asupra temei supuse atenției. Avantajul metodei SINELG constă în faptul că eficiența și implicarea cursanților în procesul de învățare cresc simțitor în comparație cu o metodă tradițională de învățare. 13.2.2. Metode centrate pe observațietc "13.2.2. Metode
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
artistică. Romanul Dansul ursului prezintă un alter ego al lui S., măgarul Gary, figură principală a romanului, pe care îl însuflețește și îl îmbogățește cu meditațiile sale. Iar celălalt protagonist din lumea animală, ursul Buru, se va dovedi tot o proiecție alegorică a nefericitului scriitor. Ursul, un adevărat rege al munților, este prins de comenduirea germană și vârât într-un puț de fier și beton semănând cu un buncher sau cu o pivniță. Natura plânge mută, dar trei copii, cu inventivitate
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
1896, după moartea lui Traian Demetrescu, scoate o ediție a versurilor acestuia, sub titlul Aquarele. Lasă o autobiografie, tipărită în 1924: Cartea băiatului meu. În presă a mai folosit pseudonimele Leandru, Rodin, A. Trestianu, Tristis ș.a. Versurile lui S.-R., proiecții ale dramei declasării și rupturii dintre două culturi, oscilează între sentimentalism și cinismul unui decepționat care reia motivele poeziei sociale și se angajează în direcția esteticii urâtului. În lirica erotică îl imită pe Heinrich Heine, dar poanta ironică nu reușește
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
ambiguități, el își dublează permanent orizontul tridimensionalului cu reveria incontinentă din universul imponderabil al fotografiei. De fapt, personalitatea reală a lui Peter Jacobi se definește exact doar la intersecția obiectului cu ficțiunea, a realului cu imaginarul, a spațiului ferm cu proiecția utopică. între sculptură și fotografie, în acest interval atît de ferm polarizat, el nu face doar o echilibristică riscantă și spectaculoasă, un fel de sistematizare sofistică a unei indecizii schizoide, ci și un enorm efort de conciliere interioară a unor
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
de coordonate mecanice. Lupta ei acerbă și toate eforturile privirii sînt deplasate undeva în cîmpul vag și imponderabil al unei lumi eterice. În acest neant cu o infinită capacitate de absorbție se constituie, asemenea deflagrațiilor galactice, suitele de imagini turbionare, proiecțiile unei sensibilități ultragiate, și se pun în mișcare nenumăratele strategii de mîntuire a vidului. Comentînd la scară umană marele act al Genezei, artista descoperă fasciculul de lumină care fisurează nemăsurata întindere nocturnă și în jurul lui își organizează întreaga construcție plastică
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
cu surâs banal.// Dar contemplând profilu-i sculptural,/ Transfigurat prin filtru de imagini,/ Tu să citești pe locul gol din pagini/ Nepotolita-mi sete de ideal” (Epilog sentimental - cititorului). Goana după găteli fine duce la manierism. Năzuința spre desăvârșire, cu toate proiecțiile fantasmatice ale idealității râvnite, stimulează, însă, constiinta zădărniciei eforturilor: „Eternă căutare, cărbunele și-l scrie/ Pe lespedea stâncoasa, pe arbori și pe zări,/ Răspunsul singur naște iar mii de intrebari/ Că vântul se ridică nisipul din pustie” (Năzuinți). S. este
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
însă că sfârșitul lumii bate la ușă. Nimic mai străin gândirii lui Irineu decât ideea unei parusii neașteptate, surprinzătoare. Dumnezeu va veni numai „la momentul potrivit”. Distincția între cea de‑a patra fiară și cele zece coarne constituie deci o proiecție firească și logică, la nivel eshatologic, al acelei „teologii a răbdării”, a maturizării, specifică episcopului lyonez. Să recapitulăm cele spuse până aici: Anticristul va fi un rege; el va guverna unul dintre cele zece regate apărute din destrămarea naturală a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de Noailles, la care trimit nu doar accesele de superbie, îndrăzneala imaginilor senzuale, scepticismul religios și chiar apostazia, plânsul pe „răscoliri de jar și de cenușă”, dar și tema regenerării după mari căderi, cu auzul deschis la „bătaia forțelor eterne”. Proiecțiile eului sunt paradoxale: „Îmi port curatul suflet ca o vină/ În lumea-n care nu mai e lumină/Decât pentru Minciună și Păcat”, reunind „vestala senină” cu femeia-damnată a iubirii, sub „stigmatul patimei funeste” și al „simțurilor pervertite”, biciuite de
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
să facă din pădure, unde o fetiță fuge de mama ei vitregă, un veritabil spațiu miraculos, cu infinite, compensatoare duioșii ocrotitoare materne. Simbioza om-natură implică nu numai planul fizic, ci și pe cel psihic. Peisajul devine un uriaș ecran de proiecție pentru stările sufletești ale personajelor, sclipește vesel ori se posomorăște, după cum oamenii trec prin momente fericite ori apăsătoare, își schimbă luminile și culorile, cu o tulburătoare empatie, vorbește mai ales printr-o muzică secretă - foșniri, murmure, clipoceli, gâlgâituri, vuiete îndepărtate
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
călinescian după care „raportarea la spiritul integral al unei literaturi” este „cel mai util instrument de estimațiune critică”. În consecință, indiferent de forma în care se concretizează, cărțile sale sunt alcătuite ca suite de prospecțiuni din unghiuri diferite, identificări, revizuiri, proiecții, ipoteze, încercări de clasificare tipologică și ordonare cronologică, având mereu în atenție nivelul actual, teoretic și aplicat, al interpretării critice. Preponderent analitice, studiile reconstituie traseul receptării unor opere controversate, urmăresc metamorfozele în timp ale unor linii tematice, schițează aria și
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
ale umanului. Sentimentul duratei este transpus într-o ordine simbolică și evocatoare, într-o tonalitate înalt-elegiacă. Textele (Mihai, Horia, Ioan, Grigore Ghica ș.a.) sunt construite pe două nivele: poemul propriu-zis și „notele de subsol”, care alcătuiesc un „poem” paralel, o proiecție livrescă, decodificând uneori, iar alteori propunând simboluri. Al doilea ciclu, conceput contrapunctic, proiectează sentimentul fragilității ființei, iluziilor și amintirilor pe un fundal biografic. Poetul cultivă „pastelul” intelectualizat, meditația, elegia, incantația, în transcrieri notabile prin finețea imaginilor și simțul limbii. Această
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
publicată inițial în 1982 în revista „Teatrul” și reprezentată pe scena Teatrului German din Timișoara sub titlul Soldatul și filosoful, este o dramă de idei în centrul căreia se află Erasm din Rotterdam, confruntat cu ofensiva adepților reformei lui Luther, proiecție a aceleiași dispute între înțelepciunea suficientă sieși, între idei „care luminează, dar nu încălzesc” și febra implicării în schimbarea lumii. O piesă-eseu tinde să fie și Între etaje, autoparodie și demontare a convențiilor teatrului în manieră jucăuș-pirandelliană: protagonistul se deplasează
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
egotism proiectat, deschis asupra celuilalt, pe care dorești ca să ți-1 apropii prin iubire. Dar această iubire este forma mascat-sublimată a egoismului, Întrucât Îl dorești pe celălalt pentru tine. În felul acesta, altruismul se Înfățișează ca un egoism extins, o proiecție generalizată, o expansiune a propriului tău Eu. Iubirea, altruismul, sunt de fapt o luare În posesie, prin dăruire, a celuilalt de către mine. Dar, În mod egal, prin iubire și eu mă dăruiesc celuilalt, oferindu-mă În felul acesta egoismului său
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din persoana care posedă un lucru. Spre deosebire de dar, furtul are o altă semnificație psiho-morală. Prin furt iei pentru tine fără a da nimic În schimb. Mobilul furtului nu este iubirea, ca În cazul darului, ci dorința de frustrare a celuilalt, proiecție mascată a urii, pe care Încerci să o refulezi. Cel care fură nu este capabil de iubire. Actul În sine urmărește de a intra În posesiunea celuilalt, de a-l domina frustrându-l printr-un act simbolic. Aici se oprește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
elemente bine conturate, nete, certe ale umanului, Între ele existând o relație ontologică precisă. Dar și personajul are nuanțe. Cel care va fi, sau care dorește să fie În viitor individul, este numai o aspirație a acestuia, o presupunere, o proiecție, o dorință planificată și, din acest motiv, personajul din viitorul nu are un caracter bine conturat, nici În ceea ce privește configurația formală, nici În cea conceptuală, ca sens, și nici În ceea ce va fi sau va face. El nu este ceva sigur
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt rele intenții cu caracter de agresivitate, În aceeași categorie se Înscriu neîncrederea și suspiciunea care au un caracter de agresivitate Îndreptată către sine. Caracterul șovăitor, neîncrederea, tendința de a-i suspecta pe ceilalți de rele intenții sunt de fapt proiecțiile persoanei care se reîntorc asupra ei Însăși. Ceea ce individul cu caracter imoral crede despre ceilalți, Își va atribui, de data aceasta, În mod inconștient și automat, lui Însuși. Relele intenții sunt modalitățile prin care Eul pervers va relaționa cu ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
specific un anumit Eu, care dă nota personală individului respectiv, ca aparținând unei anumite vârste cronologice. Copilăria este considerată ca fiind imaginea inocenței. V. Hugo spunea: „Copilu-i pur, iar omul e cu amăgiri deșarte”. Această imagine a copilăriei este rezultatul proiecțiilor noastre afective asupra copilului. El are o semnificație morală, prin grija și iubirea cu care Îl Înconjoară și Îl ocrotesc părinții săi. Adolescentul este imaginea neliniștii. El nu mai este copil, dar nu este Încă nici un tânăr format. Este un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În cazul persoanei care a produs prejudiciul. Acesta va fi Întreținut de prezența obiectului furat ca obiectivare a culpabilității. Înapoierea obiectului persoanei prejudiciate este un act de reparație morală, prin care, o dată cu obiectul, este anulată și acțiunea imorală. Este o proiecție a culpabilității asupra obiectului. Ne punem Însă În mod firesc Întrebarea dacă, În mod real, culpabilitatea a fost lichidată. Obiectual da, dar din punct de vedere psiho-moral nu. Este necesar ca orice act reparator să restabilească echilibrul de comunicare psihologică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin care individul se simte transportat dincolo de lumea realității sensibile și dincolo de propria sa persoană, unindu-se cu transcendentul (P. Foulquié și R. Saint-Jeană. Trăirea extatică este o experiență sufletească și morală unică pentru individ. Ea este un act de proiecție, de deschidere al acestuia către planul transreal și transuman al divinității. Din aceste considerente, extazul este asociat experiențelor mistice, În cursul cărora se realizează starea de comuniune dintre om și Dumnezeu. Din punct de vedere psihologic, extazul este o experiență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
etc.Ă din zilele noastre ș.a. Bucuria și starea de beatitudine, de fericire sufletească și moral spirituală are, la rândul ei, ritualuri de manifestare speciale. Acestea urmăresc depășirea limitelor realității lumii, eliberarea sufletească a individului, sau a grupurilor umane, și proiecția sa Într-un spațiu transcendent, prin Întâlnirea și comuniunea cu divinitatea. Formele de realizare ale acestora sunt variate. Prima dintre aceste forme este rugăciunea, actul de invocare a divinității de către persoană, acel dialog secret al inimii prin care omul intră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este efectul despărțirii mele de celălalt. El este Însă, concomitent, dorința de a mi se restitui, de a mi se Înapoia ceea ce aveam cu și de la celălalt. Dorul afirmă, În felul acesta, apartenența mea la trecut. Speranța este deschiderea sau proiecția mea către viitor. Dorința este nevoia mea de a fi cu celălalt În prezent. Se poate spune, prin urmare, că sentimentele temporale ale persoanei În raporturile sale cu ceilalți sunt dorul, dorința și speranța, fiecare raportându-se respectiv la trecut
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]