150,059 matches
-
the Quarck (Construcția socială a quarck-ului) nu reprezintă același lucru cu fenomenul care captivează imaginația fizicianului. Criticînd ideea că anumite concepte esențiale pentru gîndirea noastră și pentru universul în care trăim ar fi simple convenții sau constructe sociale, Ian Hacking propune, de fapt, în subsidiar, o reconciliere a celor două tabere, oamenii de știință și cei din lumea umanioarelor. Nu o reconciliere bazată pe descoperirea unui țel sau aspirații comune suficient de importante încît să merite efortul unei unificări metodologice, oricît
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
se fixase! Primisem emoționat complimentele... Așa ceva nu mai văzuseră. Unul dintre supraveghetori, cu o șapcă roșie pe care scria SPEED mă întrebase dacă mai lucrasem "cu maimuțele". Da' de unde! Era culmea. A trebuit să bat în retragere, modest, copleșit... Cineva propuse să repetăm experimentul, așa, ca chestie. Ar fi fost a treia oară. Am reluat de la capăt totul. Suzy aștepta nerăbdătoare. Acum sînt sigur că știa. Se uita la mine cu intensitate și cu acea astuție feminină comună întregii specii a
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
astă dată gulliverniană, nu felliniană. Pachidermul feminin demn de analize jungiene va fi strîns de gît, protagonistul încercînd apoi să-și recapete candoarea, organizînd împreună cu o trapezistă mignonă un spectacol de circ în exclusivitate pentru copii. Despre abisurile subconștientului își propune să se ocupe folosind chiar genul incriminal - snuff movie - Lucrare de diplomă (Spania, 1996). Filmul lui Alejandro Amenabár devansează într-un fel faimosul Proiect Blair Witch, fiind ceva mai explicit în denunțarea cercului vicios din audiovizual, dialectica ofertă-cerere în materie
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
mai ales Dicționarul etnologilor români (I-II, 1998), veritabil instrument de lucru, adresându-se atât specialiștilor, cât și celor interesați de creația populară și impactul ei asupra culturii române. Recent, el a publicat, la Editura Universal-Dalsi, studiul , în care își propune să demonstreze valoarea, și nu în cele din urmă artistică, a baladei, numită "cântec povestitor", sau "cântec eroic", având părerea că asupra ei s-a insistat mai puțin decât asupra celorlalte două capodopere, Miorița și Meșterul Manole. Semnalând faptul că
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
Cristian Teodorescu În acest an va conta mai mult candidatul decît partidul care îl propune! Dacă aveți răbdare să răsfoiți presa de la ultimele alegeri locale, veți citi același lucru. Cu toate astea, în marile orașe cel puțin, au devenit primari candidații partidelor celor mai bine plasate. Asta nu înseamnă că omul care candidează e pur
Cît contează un primar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17134_a_18459]
-
cele din opoziție, nu s-au omorît pentru a produce candidați credibili. Ceea ce poate fi interpretat și ca o dovadă de scepticism față de puterea și mai ales față de importanța unui primar, în actualele împrejurări, indiferent din ce direcție ar fi propus.
Cît contează un primar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17134_a_18459]
-
frecvent, important prin valorile sale afective și prin extensiile sale semantice, este fanariot (împrumutat ca atare, din neogreacă, dar analizabil în măsura în care în textele de istorie se vorbește întotdeauna și de Fanar). Rolul cuvîntului fanariot a fost nu numai de a propune un model derivativ, dar probabil și de a-i adăuga anumite conotații negative. Într-adevăr, deși cuvinte ca sofiot sau cipriot nu au nimic negativ, în uzul actual al sufixului descoperim o nuanță ironică, depreciativă (care întîlnește valoarea peiorativă a
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
sînt lăsat în pace?". Și chiar pus în situația de a refuza cele mai înalte onoruri (ceea ce nu știam pînă acum, protestînd, în articolele noastre, împotriva faptului că dl Marino nu este academician, precum împotriva unei nedreptăți!): Mi s-a propus de trei ori să fiu membru al Academiei Române; am refuzat". Rezultă de aci un voluntarism picant, o autoapreciere tot timpul cabrată, care au fost puse uneori în relație cu egolatria macedonskiană (Adrian Marino însuși caracterizează macedonskianismul drept o "categorie morală
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
recunoaște, incompatibil cu orice formă de "poezie". Să revenim însă la evoluția ideilor lui Adrian Marino, după divorțul d-sale de "literatură" (inclusiv de "ideile literare"!). Dorind a se implica în dezbaterea privitoare la situația României postdecembriste, mai exact a propune un program de acțiune politic-socială, pleacă de la paradigma iluministă, adică de la acel cult al rațiunii, relaționat cu luminarea individului asupra drepturilor și datoriilor ce le are în societate și cu "progresul" multiplu al acesteia, manifest plenar în Franța secolului al
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
lumii. Traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, București, 2001, 100 de pag. f.p. Timpul și experiența cotidiană Cartea lui Ciprian Mihali, apărută de curînd la Editura Paralela 45 (Sensus communis - pentru o hermeneutică a cotidianului ), la origine teză de doctorat, propune o definiție filozofică a cotidianului, cum nu se poate mai interesantă. Autorul deconstruiește teoriile mai vechi referitoare la acest aspect (inclusiv teza heideggeriană care descalifică, sau, altfel spus, suprasemnifică în mod negativ cotidianul ), dar nu se grăbește nici să îl
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
sociologice (una, reprezentînd un foarte lung interviu cu Henri H. Stahl, Monografia ca utopie, a fost publicată anul trecut și am comentat-o în revista noastră). Din toate aceste interviuri, organizate tematic, a rezultat această carte care, cum spuneam, își propune să reconstituie ceea ce a însemnat Școala sociologică a lui Gusti pentru sociologia românească și nu numai pentru că de rezultatele ei, de formele ei de investigație s-a auzit în lumea sociologică mondială, trezind mare interes în Europa și chiar în
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
a problemei femeii, de industrie casnică, de probleme culturale, politică, administrativă, criminalistică, pentru studiul războiului, al manifestărilor religioase și al cîrciumei". Apoi, în anii următori, aceste echipe organziate vor căpăta o clasare mai bună după cadre și manifestări, categoriile metodologice propuse și impuse de doctrina sociologică gustiană. Această "campanie" din 1928 într-un sat bucovinean va crea, cu timpul, obișnuința tehnicilor de lucru pentru cunoașterea, în adîncime, a satului românesc în interbelic. La încheierea ei, vestitul Mac Constantinescu a amenajat, în
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
naționalist sau cu simplul profesor plin de clișee, contează - miza, cu consecințe de durată în plan sociologic, este totuși prea mică -, ci în raport cu exegetul de ținută. Or, dacă este să ne întoarcem la Eminescu, atunci iată exemplarele revizuirii, de exemplu, propuse de Pompiliu Crăciunescu (Eminescu - Paradisul infernal și transcosmologia, Junimea), de Ioan Stanomir (Reacțiune și conservatorism. Eseu asupra imaginarului politic eminescian, Nemira) și de Nicolae Balotă (Eminescu, poet al inițierii în poezie, Cartea Românească) în anul 2000. Sigur, s-ar putea
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
ieșit din fire", iar altă dată ești prizonierul cătușelor tale. Să uiți de tine înseamnă, în fond, a nu te mai recunoaște pe tine însuți. A fi altcineva sau... nimeni." Oricum, există libertatea opțiunii. Meditați la ea căci asta ne propune Mihai Măniuțiu folosindu-se în sensul cel mai nobil de memoria unei experiențe extraordinare: cea a lui George Banu. Și în memoria mea toată povestea asta se va fixa de un ax major: prietenia. Este centrul lumii mele, este dimensiunea
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
pe cât de necesară, pe atât de incomodă. Faptele - politice, militare, diplomatice, economice, financiare, culturale, religioase, demografice, ecologice, medicale, sportive etc. - sunt evocate ca realitate crudă. Mai mult, ca realitate articulată. Ele sunt reunite pentru prima oară într-o versiune exhaustivă - propunând ca atare o nouă judecată asupra istoriei imediate. Sentimentul la întâlnirea cu această carte cu aspect de almanah este unul contradictoriu. Pe de o parte, aceeași emoție ca la consultarea neautorizată a unui document secret - ceea ce poate sugera, prin analogie
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
a reveni în țară și mesagerii ajung la el în acest scop. După tentative și pregătiri, la începutul lui iunie 1930, Carol aterizează cu un avion la Băneasa. Maniu, naiv, (dar e naivitatea legitimă în laboratoarele unui om politic?) îi propune intrarea în regență și îi pune două condiții cruciale: renunțarea totală la Elena Lupescu și refacerea căsătoriei cu principesa Elena. Evident, Carol dă semne că acceptă cele două condiții, dar nicidecum nu acceptă soluția Regenței. La 8 iunie 1930, Corpurile
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
vorbește, dar care e citit puțin. Cărțile mele înfricoșează. Mi-a fost greu să ajung în situația de a fi cunoscut, fără să am succes. Alături de Nathalie Sarraute și Alain Robbe-Grillet, sunteți creatorul "noului roman" francez. Transformarea conceptului de roman (propusă de dumneavoastră) a evoluat spre un nou gen de poezie? În ceea ce mă privește, da. Un da valabil pentru multe. Și pentru o poezie narativă, profund diferită de poezia lirică de azi, dar în relație cu operele majore ale trecutului
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
au vorbit întâia oară de "noul roman" au fost criticii. De la bun început, noi ne-am declarat împotriva unor romane încoronate cu premii literare, ceea ce ne împiedica și mai mult recunoașterea în domeniu. Rolul nostru consta în arta de a propune o literatură exigentă, o literatură care să ceară un anumit efort de lectură și, în consecință, să întoarcă pe dos uzanțele ziariștilor, criticilor și profesorilor. Aveți dubla vocație de a crea și de a practica teoria literară, fiind nu doar
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
au surprins sau chiar au scandalizat. În acest efort am descoperit adesea noi posibilități, noi filoane pe care m-am străduit să le explorez. Literatura dumneavoastră vrea să ridice omul din durere, din rău, din păcatul zilnic, din criza existenței? Propune acest tip de literatură un "katharsis", un parcurs filozofic, "întâmplări pozitive ale sufletului"? Tare aș dori ca literatura mea să elibereze cititorul din durere. Da, cam asta aș propune în ultimă instanță... Răul - de care vorbiți - poate avea o mie
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
omul din durere, din rău, din păcatul zilnic, din criza existenței? Propune acest tip de literatură un "katharsis", un parcurs filozofic, "întâmplări pozitive ale sufletului"? Tare aș dori ca literatura mea să elibereze cititorul din durere. Da, cam asta aș propune în ultimă instanță... Răul - de care vorbiți - poate avea o mie de forme: foamete, mizerie, ignoranță, confuzie etc. Și nu se obține eliberarea printr-o simplă înălțare a baghetei magice. Literatura mea, ca orice altă literatură prezentând un interes, face
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
vreodată. Asta declanșează invenția, care ne obligă să transformăm gândirea și limba. Demersul noului romancier, fiind și al noii scriituri, câștigă noi semnificații, prin redefinirea propriei sale condiții, pe măsură ce aceasta începe să funcționeze ca o nouă realitate? În interiorul realității, romancierul propune o ficțiune care se detașează de... Aceasta se grăbește să facă parte din realitate. Balzac și Stendhal (care au trăit, nu-i așa...) sunt cei care ne-au vorbit de Rastignac și de Julien Sorel. Deja prin faptul acesta, ficțiunea
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
mai sunt ca înainte. Scriem nu doar în limba maternă, ci înlăuntrul unei pluralități de limbi, pe care un individ nu are cum să le stăpânească. Eventual le stăpânește parțial. În sfârșit, tehnicile noi de înregistrare și difuzare a scrierilor propun scrisului / scriiturii domenii vaste de explorat. În privința literaturii europene, vai, vai, câte limbi ar trebui să știu ca să pot citi, ca să mă pot orienta inteligent! Depind și eu de traducători, de capriciile editorilor și de finanțatorii lor. Prin urmare, sunt
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
acel București la sfîrșit de război și i-am mărturisit că am terminat studiile, dar, că, fără perspective, va trebui să mă întorc la Constanța, unde, nici acolo, nu puteam prevedea un mod de a-mi duce existența. Mi-a propus să trec un examen pentru un post de impiegat la Direcția Generală a Teatrelor, pe care l-am obținut". Piesa Farmecul nopții, tipărită la Editura Fundațiilor Regale, în 1945, capătă Premiul scriitorilor tineri, iar romanul Blocada, tipărit, prin prieteneasca benevolență
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
privește, o redutabilă problemă estetică de rezolvat; o răscumpărare crudă a maiestății mele și a bucuriilor terestre, o sumbră etapă plină de obstacole pe drumul greu al despărțirii finale. Despărțirea nu pare ușoară decât atunci când posezi lucrul de care îți propui să te desparți. Și nu te desparți bucuros decât de cei care fug după tine. Dar, sărmanul de tine, o filozof învățat, în ziua în care ființe și lucruri se depărtează de tine pentru că vei fi încetat să le mai
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
din ele erau vizibil neliniștite, astă seară, de lunga mea conversație cu el. În cursul acestei discuții în doi, mi-a atacat cu îndârjire înclinația spre intuiție și exaltare. Regretabilă "harababură" după el, contrară dezvoltării autentice a personalității mele. Își propune să curețe această personalitate care-l fascinează, pe de altă parte, de fiecare dată când îi ofer ocazia. A scos un întreg arsenal de foarfeci, scalpele și bisturie pentru a ataca, cu priviri înfierbântate și lingușirea piezișă care îl caracterizează
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]