3,588 matches
-
Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201; I.C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ist. lit., I, 193-199; Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Pavel Ruxăndoiu, Aspectul metaforic al proverbelor, SPS, 94-113; Pavel Ruxăndoiu, Proverbele ca gen folcloric, în Folclor literar, I, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, Timișoara, 1967, 183-199; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-439; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Pavel Ruxăndoiu, Aspectul metaforic al proverbelor, SPS, 94-113; Pavel Ruxăndoiu, Proverbele ca gen folcloric, în Folclor literar, I, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, Timișoara, 1967, 183-199; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-439; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 596-605; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
folclor și literatură, București, 1967, 401-439; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 596-605; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Dicț. lit. 1900, 712-713; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 313-344; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1986; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Dicț. lit. 1900, 712-713; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 313-344; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1986; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și context, București, 2003; Alexandru Stănciulescu-Bârda, Povestea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Dicț. lit. 1900, 712-713; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 313-344; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1986; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și context, București, 2003; Alexandru Stănciulescu-Bârda, Povestea vorbelor de duh, Bârda, 2003. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Dicț. lit. 1900, 712-713; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 313-344; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1986; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și context, București, 2003; Alexandru Stănciulescu-Bârda, Povestea vorbelor de duh, Bârda, 2003. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
Dicț. lit. 1900, 712-713; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 313-344; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1986; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și context, București, 2003; Alexandru Stănciulescu-Bârda, Povestea vorbelor de duh, Bârda, 2003. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
II, București, 1983, 313-344; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1986; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și context, București, 2003; Alexandru Stănciulescu-Bârda, Povestea vorbelor de duh, Bârda, 2003. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
juridice, și care privesc lucrurile fundamentale ale vieții (ca de exemplu iubirea și însăși faptele de dreptate și de pace), pentru care nu există o măsură stabilită, deoarece raza expresiei și a aplicației lor este amplă. De aceea în Cartea Proverbelor (4,23) se recomandă: „Mai mult decât tot ce păzești, ocrotește-ți inima, căci din ea ies izvoarele vieții!” Din inimă izvorăște conduita morală, decisivă pentru viață. Știm și noi că lucrurile care contează mai mult în viață sunt o
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
politică"57. Consubstanțială puterii, legitimitatea prezintă un puternic substrat simbolic, care pune în mișcare o recuzită extrem de variată. P.L. Berger și T. Luckman indică patru mijloace principale de legitimare a puterii politice: 1. prin limbaj; 2. prin propoziții teoretice rudimentare (proverbe, zicători, maxime); 3. prin teorii explicite și 4. prin universuri simbolice care pun în scenă valorile fundamentale ale unei societăți 58. Cuvântul oferă emitentului politic șansa de a prezenta argumente în vederea consolidării poziției pe care o are, de a promova
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jocuri pe frânghie, însoțit de vestitul vizir în calitate de clown. Intrarea 50 bani". Aceasta ar fi cel mai nimerit mijloc pentru proclamarea în public a Maiestăței Sale turanice"307. O particularitate a articolelor eminesciene este și inserarea în text a unor proverbe și ziceri populare care susțin ideile și concepțiile jurnalistului. Recursul la paremiologie, semn al experienței și al înțelepciunii populare, vine să sprijine demersul argumentativ conferind culoare și farmec textului. Adaptându-și mijloacele stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la paremiologie, semn al experienței și al înțelepciunii populare, vine să sprijine demersul argumentativ conferind culoare și farmec textului. Adaptându-și mijloacele stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în plasticizarea ideilor prin formulări paremiologice de extracție populară: "Ungurii știu proverbul nostru: "românul nu uită niciodată" și ne-aducem aminte ca prin vis că un ziar unguresc se găsise să comenteze acest proverb în ton melancolic, știind că socotelile ce le are de răfuit cu noi nu sunt tocmai curate"308
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în plasticizarea ideilor prin formulări paremiologice de extracție populară: "Ungurii știu proverbul nostru: "românul nu uită niciodată" și ne-aducem aminte ca prin vis că un ziar unguresc se găsise să comenteze acest proverb în ton melancolic, știind că socotelile ce le are de răfuit cu noi nu sunt tocmai curate"308. Nu sunt neglijate însă nici resursele pe care i le pun la îndemână cultura și limba altor popoare: "Leben und lehen lassen
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
știind că socotelile ce le are de răfuit cu noi nu sunt tocmai curate"308. Nu sunt neglijate însă nici resursele pe care i le pun la îndemână cultura și limba altor popoare: "Leben und lehen lassen este un bun proverb german care se tâlcuiește: "Trăiește tu, dar lasă și pe altul să trăiască""309 sau ""Pe arborul tăcerii crește fructul ei, pacea" zice un frumos proverb arab, care se aplică întrucâtva la atitudinea modestă de astăzi a presei române"310
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la îndemână cultura și limba altor popoare: "Leben und lehen lassen este un bun proverb german care se tâlcuiește: "Trăiește tu, dar lasă și pe altul să trăiască""309 sau ""Pe arborul tăcerii crește fructul ei, pacea" zice un frumos proverb arab, care se aplică întrucâtva la atitudinea modestă de astăzi a presei române"310. Un alt aspect evidențiat de lectura articolelor îl constituie apelul constant la figurile istorice pentru susținerea demersului jurnalistic: Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vasile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
întâi de toate în chipul sfătos de a traduce fără multe neologisme, într-o limbă la îndemâna tuturor, marile abstracții. Darul acesta îl avea Maiorescu. Însă Eminescu îl depășește în partea formală cu mult. El coboară până la vorba sătească și la proverb, scoate pilde, face figuri cu o siguranță uimitoare. Niciodată nu s-au exprimat la noi idei generale cititorului de gazetă într-un chip care să dea fiecăruia iluzia că pricepe"311. Exegetul subliniază în aceste rânduri una dintre cele mai
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la opiniile colegilor jurnaliști etc. De la cronici la texte religioase, de la tratate de știință la articole din presa străină, toate constituie repere ale dimensiunii intertextuale a publicisticii eminesciene, venind în sprijinul demersului argumentativ al gazetarului. "Logica simțului comun actualizată de proverbe, disocieri noționale simple: ordine/ haos, legitim/ nelegitim, just/ injust nu reprezintă însă unica formă de codificare/ decodificare a realului; sunt solicitate și ramuri ale științei dotate cu legitimitate puternică (economia, sociologia) pentru a da seamă de complexitatea realului"386. Ansamblul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
plastic un fapt, iar conotațiile semantice ale idiotismelor sunt influențate de contextul lingvistic în care apar. Din punct de vedere al inserției în text, Stelian Dumistrăcel identifică două maniere principale de integrare 395: fie prin formula citării paremiologice ("De acolo proverbul: toată lumea să moară, numai Manea să trăiască.", IX, 166; Povestea cântecului: pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc.", IX, 195; "vorba țiganului: ce-mi pasă mie că trăiește toată lumea, dacă mor eu.", IX, 499), fie prin încadrare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
înțelepțit decât prea puțin"449. Reactivarea memoriei scripturilor generează în publicistica eminesciană structuri compozite care amalgamează "prelucrările iconografice și simbolice, în acord cu canoanele legendei și hagiografiei creștine; hieratismul anumitor posturi; fastul liturgic al atmosferei; perspectiva eschatologică ș.a."450. Prezența proverbelor, a expresiilor populare, a locuțiunilor și zicătorilor contribuie la plasticizarea ideilor prezentate și la familiarizarea cititorului cu problematica articolelor. Valorificând resursele stilistice ale limbii populare, jurnalistul reușește să construiască un cadru de familiaritate, imprimând articolelor acel "ton sfătos" de care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
complet și clar al vieții Ordinului Minoritic din primele decenii de după moartea lui Francisc. Fragment din H.A.L. (FELDER), Jacobi Vitriacensis (1180-1240): Sermones ad Fratres minores, «Analecta Ordinis Minorum Capuccinorum», XIX (1903), 22-24, 114-122, 149-158. Predica I (Tema este luată din Proverbe: «Patru ființe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înțelepte: furnicile, viezurii de stâncă, lăcustele, șopârla» (cf. Prov 30,24-28). Comentând paragraful, de o amploare remarcabilă, Iacob își arată nestrămutata stimă față de viața fraților minori, dar subliniază și pericolele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ea. Duminica și în zilele de sărbătoare, ieșind din micile lor locuințe, predică în bisericile parohiale și în alte locuri de întrunire ale poporului, mâncând și bând ceea ce li se oferă, fără să păstreze nimic pentru ziua următoare, după cum spune proverbul: Nu vă îngrijorați, etc., (Mt 6,25); de umeri le atârnă mereu trăistuța cu cărțile lor, adică Biblia. Mai târziu, și-au construit școli, deci case și curți interioare. În ultima vreme, au înălțat biserici și încăperi spațioase și înalte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de capitulul general ținut în prezența papei Grigore al IX-lea. Merita aceasta pe deplin, din cauza greșelilor pe care le comisese. Dar să începem cu acea bădărănie de care am amintit (p. 136-139). Fratele Elia avea obiceiul să vorbească în proverbe. Când guvernatorul l-a întrebat încotro mergea și cu ce scopuri, el a răspuns că era atras și mânat deopotrivă: era atras de împărat și mânat de papa care îl trimitea. În alte cuvinte, mergea de la un prieten la alt
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
integritatea. Capcana nr. 6tc " Capcana nr. 6" Atunci când nu reușești să recunoști comunicarea fără vorbe a managementuluitc " Atunci când nu reușești să recunoști comunicarea fără vorbe a managementului" „Cel ce nu știe să zâmbească n-ar trebui să-și deschidă prăvălie.” Proverb chinezesc Michelle se afla la copiator când m-am apropiat, fluierând absent o melodie pe care o auzisem la radio. „Mă bucur să te văd Într-o dispoziție atât de bună astăzi”, mi-a spus ea. „Și de ce, mă rog
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
fi ucisă. Tot atunci, se trezește și leul. El știe că trebuie să fie mai rapid decât cea mai Înceată gazelă, altfel va muri de foame. Orice ai fi, leu sau gazelă, de cum răsare soarele, ia-ți picioarele la spinare.” Proverb african Expresia „a da din coate”1 poate fi interpretată În mai multe feluri. Pe latura pozitivă, ea Înseamnă să muncești din greu pentru a-i sufla premiul altuia chiar de sub nas. Pe latura negativă, implică oarecum viclenia Ă Încercarea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
linguriță de șerbet sau Năzdrăvana Alisa. Întreaga recuzită este preluată și în romanul Tandem sau Să vorbim despre palmieri (1984), pentru care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. La suprafață umoristic, constituindu-se într-o lectură ușoară, romanul are la bază un proverb arab („Dacă te afli în posesia adevărului, e bine să-l spui, dar și mai înțelept e să vorbești despre palmieri”) și descrie condiția unei familii de intelectuali în societatea comunistă, pentru care unica soluție de supraviețuire morală și spirituală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]