3,609 matches
-
cred. Urmărind, cu asiduitate bine temperată, topul englezesc (și american, francez, spaniol încă) al romanului actual. Excepțional, oricum. Motivația (oferită mie mai întîi, apoi altora, în dialog) ar sta în reflexul de respingere a tot ce vine dinspre o Europă răsăriteană, atît de infestată de comunismul rusesc. Și mai e ceva. Ce ține de statutul strict al romanului modern. Scenariul romanesc occidental cum nu a făcut-o niciodată, nu o face nici acum nu are în vedere componenta social-politică, atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
moarte. Și cînd te-ai aștepta ca "societatea de mijloc" să fie conștientă de drama internațională și de iminența distrugerii stabilității civilizate a acelei părți a Europei care, după război, a cam uitat, din păcate, pe ce mîini lăsase partea răsăriteană a continentului. Aș! În afara unui episod oricum frustrant al războiului (cald), danezul/ olandezul/ suedezul habar nu are ce înseamnă implicare politică. Statele civilizate ale Vestului, cu o istorie lucrînd în chiar această direcție, a civilizației, au avut mereu capacitatea de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de servituțile implicării în politică. Le-au asigurat permanent condiții de a-și face viața zilnică după standarde tradițional împămîntenite convulsiile politice rămînînd în atribuția, exclusivă, a politicienilor. Atenție însă: a politicienilor de profesie. Nu a amatorilor. Amatorii de activism răsăritean, mulat acum pe scenariul paneuropean și jucînd cartea democratismului. Cum sîntem nevoiți a vedea că se consumă în regimul postdictatorial, cu personajele dubioase care au preluat puterea de la răsturnații lor congeneri și s-au pliat imediat, activist-mafiotic, pe urgențele euroatlantice
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de cuvînt pesedist, cu-n ochi ca-n Animal Planet spre partidul trădat, cu celălalt spre partidul ce-l plătește acum, vocea de contratenor a lui Cozmîncă, vocea testosteronă a proaspătcotrocenizatei Stănoiu, vocea de bătrîn Figaro hîrșit în veșnice prezidențiale răsăritene, vocea în continuă schimbare a lui Adrian Copilu Minune. Vocea lui Vasilache, vocea Mărioarei. Lume, lume! 27 aprilie Fantoma lui Ilici ne bîntuie în așa hal, încît chiar și-atunci cînd credem că am scăpat, irevocabil, de ea, vindecîndu-ne adică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a unei literaturi care, complexată, nu a fost în stare și s-a tot zbătut (nu se știe însă cît de motivat) să-și adjudece barem un Nobel, cum au făcut-o, oho, mult mai nejustificat, nu-i așa?, vecinii răsăriteni. Dacă în cazul unui băgăreț Sorescu, eșecul își are totală acoperire din unghiul academiei suedeze, în cel al lui Blaga, numai coteriile unui regim ostil nefericitului geniu au împiedicat ceea ce literele românești meritau cu prisosință. Să revenim însă la proză
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plan internațional, unde nu depinde de nicio altă autoritate. (Romanitatea orientală în Evul Mediu 198-99) Populația acceptase creștinismul încă din perioada Daciei romane, după care, prin forța lucrurilor, a fost mai aproape și a avut un contact constant cu credința "răsăriteană", devenită "ortodoxă", difuzată de imperiul bizantin prin dogmă, dar și prin ideologia basileică. Fără îndoială, exista o tradiție religioasă, așa cum amintește și Brezeanu în același loc (susținută de mărturiile arheologice, de hărțile diocezelor, de documente bizantine clericale sau ale cancelariei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Spațiul românesc, precum și celelalte din "familia" ortodoxă, departe de occidentul inchiziției, operează diferit cu morala creștină; o adaptează în ce privește relația din cadrul cuplului, dar și acuzarea femeii, fie și în ipostaza ei de "vrăjitoare". Păcatul, în înțelegerea mai tolerantă a medievalității răsăritene, poate fi ispășit prin abstinență (virginitate și monahism) și prin unirea creștină, însă în cel mai mare respect față de interdicțiile dogmei. Societatea românească nu renunță totuși la ideea cuplului ierarhizat, reflectată și susținută în imaginarul cult și în cel popular
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
stat ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Venituri proprii Cluj-Napoca și subvenții acordate de la bugetul de stat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16. Complexul Muzeal Național "Moldova" din Iași Venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17. Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Venituri proprii din Sfântu Gheorghe și subvenții acordate de la bugetul de stat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa" Venituri proprii din București și subvenții �� acordate de la bugetul de stat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Abrogat. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20. Muzeul de Artă "Vasile Grigore - pictor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185230_a_186559]
-
unei cetăți”. Unii geografi erau de părere că nu pot fi considerați Uralii ca hotar între Asia și Europa, ci o linie care ar porni de la gurile Dunării și ar ajunge la Marea Baltică. „Atunci România rămâne, după dreptate, în marginea răsăriteană a continentului”. Dezbaterea depășea cadrul unei simple localizări; se viza, în fond, integrarea mai puternică în spiritul european de civilizație și cultură, detașarea de un anumit „orient”. Definind misiunea Universității din Iași în noul context național și într-un context
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Nistrul și o linie dreaptă spre nord au ajuns să fie hotarul de răsărit al civilizației vest-europene. Altă civilizație, bazată pe altă concepție și izvorâtă dintr-un caracter etnic deosebit începe la est de linia care unește Nistrul cu granița răsăriteană a Finlandei (s. ns., I. A.). Nu contestăm și nu discutăm această cultură de dincolo, care își poate avea îndreptățirea ei acolo, fiind condiționată de alt caracter al popoarelor și de altă evoluție istorică. Noi însă, după origine și caracter
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nici semnificația corectă a anului 1359, în cadrul acestora, în special. În Istoria Respubliki Moldova se insista pe teza formării moldovenilor ca neam, în urma „pătrunderii valahilor spre răsărit de Carpați, unde ei au intrat în contact și au asimilat populația slavilor răsăriteni, în aceste condiții formându-se particularitățile lui specifice de neam, fapt ce și-a găsit exprimarea în cultura materială și spirituală. Consolidarea definitivă a neamului moldovenilor a fost și un rezultat firesc al creării statului Moldova”. Către anul 1359 - afirmă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
putea să reprezinte o garanție în plus pentru România. În fața acțiunilor revizioniste tot mai intense, s-a luat în dezbatere necesitatea lărgirii sistemului de securitate prin încheierea pactului oriental. Franța și U.R.S.S. - și alte state din Europa centrală și răsăriteană - urmau să încheie o convenție de neagresiune și de ajutor mutual. Ca președinte al Micii Înțelegeri și al Înțelegerii Balcanice, N. Titulescu atrăgea atenția în 1935 că sporirea forțelor militare ale Germaniei, Ungariei și Bulgariei reprezenta o diminuare de securitate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
făcea parte integrantă din tratat, protocolul nu a fost menționat și existența sa a fost negată de sovietici peste cinci decenii. Protocolul adițional, considerat de ambele părți ca strict secret, reprezenta delimitarea sferelor de influență în ceea ce se numea „Europa răsăriteană”, mai precis la frontiera de vest a Uniunii Sovietice, pe seama Finlandei, a țărilor baltice, a Poloniei și României. I. V. Stalin a pretins importante concesii, în special teritoriale, iar acestea au fost acceptate de Hitler, în dauna statelor independente din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
secret. 23 august 1939 Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotențiarii semnatari din partea celor două părți au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri au dus la următorul rezultat: 1. În cazul unei transformări teritoriale și politice a teritoriilor aparținând Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes atât ale Germaniei, cât și ale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor; reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului?; influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a impactului etc.; orientări teoretico-metodologice semnificative În sociologia românească după 1989: modele teoretice generale, teorii și concepte medii, sociologie teoretică versus sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înțeleasă această perioadă fără studiul sistematic și aprofundat al ideilor lui K. Marx? Din această cauză, analizele făcute asupra unor procese sociale, evenimente sau fapte sociale din acel răstimp au un aer ușor literaturizat. Influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a impactului etc. Maria Larionescu: Spectrul marxismului s-a resimțit Îndeosebi prin ,,critica de delimitare și respingere” (C. Zamfir) a teoriilor sociologice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
România, unde elementele ce disting Transilvania de celelalte regiuni românești sunt evidente, de pildă, În arhitectură, uneori și În viața socială. Numele acestei regiuni ,,dunărene” ar trebui să fie ,,teritoriul fostului Imperiu austriac”, el punând În lumină legăturile dintre regiunile răsăritene europene cu Europa Centrală și Occidentală. Un studiu de ansamblu, de mare interes, lipsește până astăzi; el este dificil de realizat Întrucât presupune o bună cunoaștere a ansamblului științelor sociale. ,,Regiunea scandinavă” este prezentă mai ales În preocupările cercetătorilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
face ca antropologia anglofonă ,,să nu mai aibă de mult monopol” asupra acestei limbi. Marianne Mesnil Își Începe analiza prin evocarea viziunii ,,etnocentrice” a lui Samuel Huntington (1991) și Henri Mendras (1997) asupra ,,clivajului” dintre Europa Occidentală și ,,cealaltă Europă”, răsăriteană, o viziune argumentată religios (creștinismul catolic și protestant versus ortodoxie și islam), precum și prin procesele istorice legate de națiune, capitalism și democrație. Potrivit lui Mesnil, este vorba aici despre o ,,maladie identitară”, cu rădăcini istorice coborâte până la Carol cel Mare, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
practicilor vrăjitorești și ,,șamanice” din Europa Orientală Îi aparține lui C. Ginsburg, care compară (1966) pe benandanti-i din Friule cu figura taltos-ului maghiar. G. Pizza menționează aici tipologia propusă de Eva Pócs (1998) cu privire la vrăjitoria din aria europeană centrală și răsăriteană, cu distincția dintre ,,tipul A” (,,vrăjitoarele de vecinătate”, legate de conflicte sociale imediate), ,,tipul B” (,,vrăjitoarele magice”, vindecătoare sau ghicitoare) și ,,tipul C” (,,vrăjitoarele supranaturale”, ,,nocturne”). O concluzie a autorului În această dezbatere este refuzul de a considera șamanismul drept
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Skalník pentru o muncă etnografică de echipă În regiune, În condițiile În care antropologii străini scriu despre națiuni Întregi pe baza unei ,,experiențe de teren limitate”, ,,nu au În mod automat o mai bună percepție”, iar În Europa Centrală și Răsăriteană ,,subiecții [cercetării] Înțeleg, prin educația lor, ceea ce antropologii scriu despre ei”. Concluzia principală a acestei cărți, poate neașteptată, Însă demonstrată astfel ,,la nivel regional”, este că Întârzierea introducerii sau recunoașterii academice a antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Răsăriteană reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Răsăriteană ,,subiecții [cercetării] Înțeleg, prin educația lor, ceea ce antropologii scriu despre ei”. Concluzia principală a acestei cărți, poate neașteptată, Însă demonstrată astfel ,,la nivel regional”, este că Întârzierea introducerii sau recunoașterii academice a antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Răsăriteană reflectă procesele sociopolitice din regiune, dinainte și de după 1989. Denunțată ca ,,știință burgheză” sub comunism și opusă astfel materialismului istoric profesat oficial, antropologia intră volens nolens Într-un joc ideologic și În niște raporturi de putere Încă active (după toate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
răsărit și de apus (care făceau parte din Imperiul austriac). Amintesc În trecere și că, atunci când, după primul război mondial, partidele socialiste s-au despărțit În curentul comunist și cel social-democrat, regiunile foste austriece au optat majoritar pentru social-democrație, cele răsăritene pentru comunism. Dar, pentru a fi corect, se poate spune că și În țările occidentale la separația partidelor socialiste au dominat numeric cele comuniste. Trebuie amintită definirea regiunii de către un savant din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Ami
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
existenței Lui din Fiul, cum o primește din Tatăl. Catolicii au ajuns la identificarea provenirii Duhului din Fiul cu provenirea Lui din Tatăl (ca dintr-un singur principiu), pentru că au folosit aceiași termeni pentru amândouă: procedere și prodire, ceea ce Părinții răsăriteni n-au făcut niciodată. Pe baza acestui loc teologii catolici de după aceea au dat pe Sf. Maxim în mod greșit ca martor răsăritean aprobativ al învățăturii lor. În această identificare a termenului procedere cu prodire (ekporeusis și proienai) cei din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca dintr-un singur principiu), pentru că au folosit aceiași termeni pentru amândouă: procedere și prodire, ceea ce Părinții răsăriteni n-au făcut niciodată. Pe baza acestui loc teologii catolici de după aceea au dat pe Sf. Maxim în mod greșit ca martor răsăritean aprobativ al învățăturii lor. În această identificare a termenului procedere cu prodire (ekporeusis și proienai) cei din Constantinopol au văzut o identificare a provenirii Duhului din Fiul cu provenirea Lui din Tatăl. Sfântul Maxim le arată că latinii cunosc în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cei doi ar fi critica lumii moderne, pe de o parte, și expunerea metafizicii orientale într o interpretare accesibilă europeanului actual, pe de alta. trecuse spre Occidentul contemporan din doctrinele Orientului și ale islamului, André Scrima trecuse din depozitul creștinismului răsăritean. Unei lumi care ajunsese să nu mai ia seama la dimensiunea intelectuală a propriei tradiții, cei doi îi amintiseră tematica principiilor ultime, o tematică unică, perenă, pe care o tratează toate marile doctrine spirituale. Totuși, a judeca demersul lui André
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]